692 matches
-
ți poartă mînie, pîndește unde-a călca, pune-i sare în urmă și peste ea toarnă apă, și zi așa: „Cum se topește sarea asta în apă, așa să se topească harțagul și mînia cutăruia împotriva mea!“ Mînz Dacă te spurcă mînzul, adică dacă îl vezi pe nemîncate, să lași repede în jos colțul brîului cu care ești încins, căci îl vor mînca lupii. Cînd te spurcă mînzul e rău de pagubă; și ca să scapi porți brîul pe șold șase săptămîni
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
apă, așa să se topească harțagul și mînia cutăruia împotriva mea!“ Mînz Dacă te spurcă mînzul, adică dacă îl vezi pe nemîncate, să lași repede în jos colțul brîului cu care ești încins, căci îl vor mînca lupii. Cînd te spurcă mînzul e rău de pagubă; și ca să scapi porți brîul pe șold șase săptămîni. Dacă vezi mînz mai înainte de a avea boboci scoși, n-ai să ai parte de ei. De-i vedea mînz înainte de a fi văzut miel ori
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
scîrnăvește mîța pe sub pat ori după ușă e semn că nu-i curat în casă. Se crede că dacă se taie sau se pîrlește mîțelor mustețele, apoi nu mai prind șoareci. Dacă trece mîța peste un copil nebotezat, copilul se spurcă. Să nu mănînci după mîță, că te oftigești*. Cînd și-a linge mîța labele, vin oaspeți în casă. Cînd se suie mîța pe cuptor, au să vie oaspeți. Dacă femeia groasă dă cu piciorul în mîță, copilul va avea peri
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nu trăiește mult. Cînd cucul cîntă aproape de casă și e un bolnav în ea, acela va muri. Dacă vede cineva cucul șezînd pe un putregai, se crede că acela va muri sigur în acel an. Cînd miaună mîțele și se spurcă în casă e semn de moarte. Se crede că dacă își face rîndunica cuib sub streșina vreunei case va muri cineva din acea casă. Osul de la pieptul găinii (iadeșul), tras de doi, la care rămîne hîrlețul* are să-l îngroape pe
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mai mare, apoi un oarecare îi dă foc, zicîndu-se că aceasta e lumînarea mortului. Dacă vrei să moară cineva, fă-i cu lumînare furată de la mort. Moartea are unelte de cosaș: ciocan, nicovală, coasă și gresie. (Gh.F.C.) Mortul din familie spurcă mai mult decît mortul străin. (Gh.F.C.) Femeile care gătesc mortul pentru groapă sînt necurate, nu au voie să gătească mîncarea de pomană. Ele trebuie să se spele cu agheasmă și să meargă la preot. (Gh.F.C.) Frații născuți în aceeași zi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
sau sarea se varsă. Cînd cînele se tîrăște pe spate și merge tîrînd curul pe pămînt. Cînd vin în casă furnici cu aripi. Cînd urlă cînele. Cînd chibritul se aprinde în mînă. Săptămîna brînzei și Postul Părăsimilor să nu le spurci, adică să nu mănînci carne, căci e rău de pagubă. Nu e bine să dai sare, foc și împrumut sara, și mai ales vinerea, că e rău de pagubă. Palmă Palma stîngă de te va mînca, ai să dai mîna
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
un cuțit, taie așchiile și zice: „Cum nu văd eu pui, așa să nu-i vază nici uliul!“ (Gh.F.C.) Să nu mănînci picior de pui, că sărăcești. (Gh.F.C.) Pupăză Dacă auzi cîntînd pupăza dimineața și ești pe nemîncate, atunci te spurcă și-ți pute gura toată vara. Cînd auzi din prima oară pupăza și n-ai mîncat, te-a spurcat, și tot anul îți miroase gura a cuibar de pupăză. Cînd auzi pupăza cîntînd mai întîi, de n-ai mîncat pînă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Să nu mănînci picior de pui, că sărăcești. (Gh.F.C.) Pupăză Dacă auzi cîntînd pupăza dimineața și ești pe nemîncate, atunci te spurcă și-ți pute gura toată vara. Cînd auzi din prima oară pupăza și n-ai mîncat, te-a spurcat, și tot anul îți miroase gura a cuibar de pupăză. Cînd auzi pupăza cîntînd mai întîi, de n-ai mîncat pînă atunci în acea zi, îți va mirosi gura. Ca să nu-ți miroase, bagă iute sare în gură. Dacă aude
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
n-ai mîncat pînă atunci în acea zi, îți va mirosi gura. Ca să nu-ți miroase, bagă iute sare în gură. Dacă aude cineva pupăza cîntînd, apoi trebuie să se spele îndată pe față, că la din contra, s ar spurca. Cînd îți cîntă pupăza întîi, îți merge rău peste an. Purice Purecele ce vei prinde întîi în luna lui mart nu trebuie ucis, că altfel te frig purecii pe vară. Dacă vrei să nu te mănînce purecii peste an, să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
căci nu mănîncă morții. Dacă rața clocește, apoi casa stăpînilor săi, peste puțină vreme, va rămînea pustie. r Capul de rață nu se mănîncă, crezîndu-se că la din contra, omul va bea spirtoase așa cum a băut rața apă. Dacă te spurcă bobocii de rață ori de gîscă, tot anul ești vioi. Sîngele din gît de rățoi e bun pentru atacați. Limba rățoiului, pusă în brîu, e bună de dragoste. Cînd îți fură cioara rățuștele, pune un bolohan* în cuptor, că nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Gh.F.C.) Pune-ți sare în încălțări și vei fi ferit de farmece. (Gh.F.C.) Dacă ceri sare cu împrumut, trebuie s-o dai degrabă înapoi, altfel îți va fi viața sărată. (Gh.F.C.) Primăvara, dacă pui sare pe limbă, nu te mai spurcă paserile cînd le auzi prima oară cîntînd. (Gh.F.C.) Sfînta sare e sfînta dreptate. (Gh.F.C.) Cine fură sarea de la o casă îi fură sporul. (Gh.F.C.) Cînd dai cuiva lapte, să pui în el sare, altfel vacile tale își pierd laptele. (Gh.F.C.
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
parte de cereale și să fie plăcut ca florile. în scăldătoarea unui copil mic se pune sare, ca să nu se opărească, și se sparge un ou în ea, ca să crească copilul și să se împlinească ca oul. Dacă copilul e spurcat, se scaldă în trei vineri în lapte muls de la trei vaci în trei vineri, de trei muieri iertate, adică bătrîne. în scăldătoarea unui copil nebotezat, moașa își spală picioarele, ca copilul să umble curînd în picioare și să fie iute
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
bolnăvesc de splină]. Să nu mănînci splină de animal, căci ți se pune splina cînd vei alerga. Splina porcului nu trebuie mîncată de bărbați și copii, căci li se lungesc ori le cresc mustă țile cît splina. Spor Dacă te spurcă pitpalaca, îți ia sporul. Marțea, joia și sîmbăta nu se începe nimic, căci nu-ți iese cu spor. Cînd cineva mănîncă cu cusătura sau cartea în sîn, își mănîncă sporul. Cînd gurești în ziua dintîi, să nu mănînci, că mănînci
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
e semn că iarna va fi mare. La culesul păpușoilor, dacă cuiburile de șoarec vor fi pe pămînt, iarna va fi goală de omăt, iar de vor fi pe strujan* sus, pînă acolo va fi omătul de mare. Șoarecele e spurcat; să nu mănînci după el. (Gh.F.C.) Șoimane în noaptea Sîn Toaderului să nu te culci afară și toată săptămîna dinainte să nu umbli în cumpăna nopții, că vine Sîn Toader călare pe-un cal alb, sare cu el pe tine
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
fereastră, căci e rău de turbare. Turtă Cînd cineva face turtă și altul îi rănește vatra, se ceartă cineva din casă. Turturică Mai înainte de a-ți cînta turturica întîi primăvara, să mănînci brînză cu smîntînă, că de nu, te-a spurcat cînd ți-a cîntat. Tuse Cînd ai mînca vreun păr de mîță, te apucă tusa și poți muri. Dacă mănînci din mămăliga pe care a mîncat-o mîța, vei tuși. Țarcă Primăvara, înainte de-a începe să mergi la vînat, să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Treci cioară, peste casă, untul mi s aleasă!“ Untdelemn Untdelemn de vei vărsa, la o nenorocire te așteaptă. Untdelemn vărsat din nebăgare de seamă însemnează pagubă; dar, ca să nu [se] producă, trebuie să-l presari cu sare. Ură Dacă se spurcă vreun cîne într-o grădină la o casă unde este o fată mare, se crede că pentru acea fată s-a trimis ură. Cînd te speli pe obraz cu apă din gură e rău de urît. Dacă au prins oarecare
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
zice autorul? Că trec patrule, în timpul războiului... ticăloșii de hitleriști terorizează pașnicele noastre cătune... țăranii români ies cu furci și topoare să-și apere glia strămoșească... femeile otrăvesc fîntînile... bărbații dau foc la recolte... avioanele fasciste trag cu mitralierele lor spurcate în nevinovații patrioți... copiii stau ascunși în fîn, de teama patrulelor germane... vedeți, asta înseamnă regie, să traduci în multe fraze, un singur cuvînt!"... Dar cînd V. era mîndru de cît de deștept e, sufleuza, care se uita scîrbită la
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
devenit neinteresant, desuet, fără rezonanță. Cameleonismul însă, trăiește; și, se pare, caută forme din ce în ce mai subtile, de revigorare... Un (altfel de) lup, mîncat de (un altfel de) oaie! Am mai vorbit cîndva nu mai știu unde, nici cînd, căci nouă, celor spurcați cu darul epic, ar fi absurd să ni se mai ceară și detalii documentare! despre boemii pe care i-am cunoscut la restaurantul Casei Scriitorilor din București. Printre ei, la loc de cinste, distins-căruntul Pîcă, prietenul lui Pucă. Nu, nu
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
cu ramuri pline de flori, crengi și pomi Înfloriți. Plini de voioșie se salutau cu cuvintele ,, rod și spor ” ; ,, noroc ” ; ,, la mulți ani ” . De cum venea primăvara, ca să le meargă bine, În fiecare dimineață trebuia să guste ceva, ca să nu fie spurcat de vreo pasăre. Căci de se Întîmpla să audă turtureaua pe nemîncate, tot anul, omul cucăia. Dacă-l spurca pupăza, Îi mirosea gura. De-l spurca cucul, singurătatea Îl aștepta. De-l spurca grangurul, era galben ca el. De-l
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
noroc ” ; ,, la mulți ani ” . De cum venea primăvara, ca să le meargă bine, În fiecare dimineață trebuia să guste ceva, ca să nu fie spurcat de vreo pasăre. Căci de se Întîmpla să audă turtureaua pe nemîncate, tot anul, omul cucăia. Dacă-l spurca pupăza, Îi mirosea gura. De-l spurca cucul, singurătatea Îl aștepta. De-l spurca grangurul, era galben ca el. De-l va surca pitpalacul, nu avea spor la lucru. În scimb cîte berze vedea prima dată În zbor sau pe
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
ca să le meargă bine, În fiecare dimineață trebuia să guste ceva, ca să nu fie spurcat de vreo pasăre. Căci de se Întîmpla să audă turtureaua pe nemîncate, tot anul, omul cucăia. Dacă-l spurca pupăza, Îi mirosea gura. De-l spurca cucul, singurătatea Îl aștepta. De-l spurca grangurul, era galben ca el. De-l va surca pitpalacul, nu avea spor la lucru. În scimb cîte berze vedea prima dată În zbor sau pe cîmp, atîtea care de porumb facea toamna
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
trebuia să guste ceva, ca să nu fie spurcat de vreo pasăre. Căci de se Întîmpla să audă turtureaua pe nemîncate, tot anul, omul cucăia. Dacă-l spurca pupăza, Îi mirosea gura. De-l spurca cucul, singurătatea Îl aștepta. De-l spurca grangurul, era galben ca el. De-l va surca pitpalacul, nu avea spor la lucru. În scimb cîte berze vedea prima dată În zbor sau pe cîmp, atîtea care de porumb facea toamna. La SÎnziene ( 24 iunie ), toate locurile cu
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
o fetiță. În timpul mulsului, băiețelul zicea: ,, Cucu, răscucu ” , iar fetița răspundea: ,, Știric, păsăric ” . Odată mulsul terminat, copiii Împărțeau Între ei covrigul, iar stăpînă da cu un ou crud În capul vacii. ,, Răscocitul ” , se făcea pentru ca vaca să nu fie spurcată de păsări cînd ieșea la pășune și să piardă laptele. Dar, ca să nu-și piardă laptele, mai era amenințată cu o secure că o să fie tăiată. Această amenințare era făcută de trei ori, cu cuvintele: ,, Te tai ( numele vacii ), tu
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Mânjoală "arsese până la pământ", împreună cu vestita cucoană Marghioala și cu farmecele ei. Vestea îl făcuse fericit pe Iordache, care murmura: "a băgat-o în sfârșit la jăratic pe matracuca", și a ținut un discurs moralizator despre puterea diavolului, care "te spurcă" și "știe el unde te duce". Socrul îl lasă pe ginere să înțeleagă faptul că în tinerețe și el avusese o aventură amoroasă, dar a reușit să-și întemeieze o familie, ca orice bun creștin. Motivul călătoriei din planul real
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
ei, Marica nu face decât să stârnească rumoare și necinste, de aceea a sfă tuit-o deseori „să nu-și ocărască bărbatul, că râd oamenii și șade rău“. Alte și alte amănunte vin să întregească portretul femeii, „să pișă și să spurcă în pat“, cur veș te și pe trece cu un flă cău, își blesteamă soțul, urându-i „să nu se aleagă ca praful de dânsul“. Toate aceste fapte urâte au determinat-o pe baba Sanda să-i alunge din casă
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]