770 matches
-
află cimitirul parohial. Mult mai târziu va primi dela statul român cele 5 jugăre și 800 stânjeni de teren arabil, numit Eclejie, «Deasupra Morilor» cu care a fost împroprietărită la 5 august 1922, precum și cu 5 jugăre și 800 de stânjeni de pădure în «Coasta Lupoii» cf. procesului verbal de punere în posesie din 19 mai 1927 la nr top. 3407/ d/7. Consemnăm în continuare înscrisurile de mână făcute de-a lungul multelor decenii pe cărțile bisericești de către cantorii satului
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
proprietăți sau bunuri de valoare biserica nu deține decât terenul pe care e edificat sfântul locaș cu cimitirul din jurul său. Abia la 5 august 1922 primește ca și biserica din Streza, o suprafață arabilă de 5 jugăre și 800 de stânjeni pătrați în Eclejie, iar la 19 mai 1927 alte 5 jugăre și 800 de stânjeni de pădure, situată în raza satului Oprea. Slujitorii altarului rămași în amintirea colectivă a parohienilor din Oprea sunt: preotul Stoica Avram care a păstorit obștea
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
locaș cu cimitirul din jurul său. Abia la 5 august 1922 primește ca și biserica din Streza, o suprafață arabilă de 5 jugăre și 800 de stânjeni pătrați în Eclejie, iar la 19 mai 1927 alte 5 jugăre și 800 de stânjeni de pădure, situată în raza satului Oprea. Slujitorii altarului rămași în amintirea colectivă a parohienilor din Oprea sunt: preotul Stoica Avram care a păstorit obștea până în anul 1890. După el a ocupat scaunul parohial vreme de 50 de ani fără
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
devin proprietare ale unor însemnate suprafețe de teren, pe care le va administra primăria, după cum urmează: Prin Hotărârea Nr 211 din 18ugust 1929 a Comisiunii Ocolului Făgăraș, satul Oprea intră în proprietatea următoarelor terenuri: - pădure 300 de jugăre și 650 stânjeni pătrați, - fânaț 11 jugăre, - pășune 18 jugăre neproductiv, - pășunatele din Laita și Valea Doamnei 1354 jugăre și 913 stânjeni. În afară de acestea satul mai are în proprietate: CÂRȚIȘOARA • Monografie 189 - fosta pădure, ulterior pășunat în Fruntea Malului, cumpărată, pentru care există
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
211 din 18ugust 1929 a Comisiunii Ocolului Făgăraș, satul Oprea intră în proprietatea următoarelor terenuri: - pădure 300 de jugăre și 650 stânjeni pătrați, - fânaț 11 jugăre, - pășune 18 jugăre neproductiv, - pășunatele din Laita și Valea Doamnei 1354 jugăre și 913 stânjeni. În afară de acestea satul mai are în proprietate: CÂRȚIȘOARA • Monografie 189 - fosta pădure, ulterior pășunat în Fruntea Malului, cumpărată, pentru care există decizia de întabulare în C.F. Nr 671/1936, - teren pentru local școală primară C.F. 43 top 41 cumpărat de
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
publicat în Monitorul Oficial nr. 70 din 23 martie 1925. A fost luată în primire de primarul de atunci, Titu Căpățână prin procesul verbal din 20 august 1928, odată cu grădina și lunca comunală în suprafață de 1 jugăr și 1520 stânjeni pătrați conform Nr. Top de la 315 la 337. A fost dată în arendă în condiții diverse până în anul 1949, când a fost preluată de statul totalitar comunist. În vara anului 1963, moara a fost desființată, localul a revenit din nou
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
a stricat obăgia și s-a împărțit pământul la iobagi, sa dat și din pădure circa 700 jugăre la iobagii din Streza pe care o foloseau în comun, adecă în fiecare toamnă se făceau sorți cam de la 2 până la 3 stânjeni de blane socotite o soarte . Asta era din parchet. Pădurea era împărțită în parchete, ca în 80 de ani să ajungă să poți tăia de unde ai început. Lemnele care se uscau prin pădure sau se răsturnau, ori erau rupte de
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
jugăre. La noi în Cârțișoara, datorită specificului posibilităților s-au dat numai loturi de completare până la 5 jugăre. La Oprea, au fost atribuite pentru împroprietărirea cetățenilor și a principalelor instituții, biserici, școli, primării, un total de 89 jugăre și 550 stânjeni, respectiv 51,41 hectare, arabil și fânaț, după cum la Streza s-au atribuit 146 jugăre și 501 stânjeni, adică 84,20 hectare, arabil, fânaț și grădini. A fost constituit și un Comitet local pentru Reforma Agrară din 1922, formată din
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
La Oprea, au fost atribuite pentru împroprietărirea cetățenilor și a principalelor instituții, biserici, școli, primării, un total de 89 jugăre și 550 stânjeni, respectiv 51,41 hectare, arabil și fânaț, după cum la Streza s-au atribuit 146 jugăre și 501 stânjeni, adică 84,20 hectare, arabil, fânaț și grădini. A fost constituit și un Comitet local pentru Reforma Agrară din 1922, formată din următorii: 1. Grovu George primar comunal președinte 2. Oana George notar, secretar cercual 3. Vulcan Victor preot, membru
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
portrete remarcabile cum sunt cele ale lui Gerilă, Setilă, Ochilă și ceilalți. Mai merge el cât merge și, când la poalele unui codru, numai iaca ce vede o dihanie de om, care se pârpălea pe lângă un foc de douăzeci și patru de stânjeni de lemne și tot atunci striga, cât îl ținea gura, că moare de frig. Și-apoi, afară de aceasta, omul acela era ceva de spăriet, avea niște urechi clăpăuge și niște buzoaie groase și dăbălăzate. Și când sufla cu dânsele, cea
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
realizat ideea de simbol, de direcțional. Cu prefixul pos-a marcat formal ideea de potecă și a se poticni, în sl. stezeá „cărare, drumeag”, alb. shteg „drum”, vgr. στοι̃χος „șir, rând”. Din viața limbii române au rezultat formele stânjen și a stânjeni, zgău și a (se) zgâi. Este de observat apoi faptul că rădăcina tog/tež/tek este contrasă dintr-o formă cu miezul lichid l/r, iar consoana inițială putea fi alta sau putea lipsi: magh. tölgy(fa
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
242 sine, 242 slab, 48 slav, 45 slavă, 52 a slăbi, 48 a slăvi, 48 Sofia, 51 Solun, 52 sorab, 51 soroc, 43 Spania, 67 a sta, 133 stană, 133 stare, 133 stat, 133 stăpân, 66 stâlp, 133 stână, 133 stânjen, 105 a stânjeni, 105 steag, 133 steajăr, 133 stei, 53 stejar, 105 stog, 105 strachină, 131 strai, 135 a strivi, 195 strugure, 130 strujan, 130 șchei, 51 șchiop, 99 șleahtă, 52 șleau, 52 șop, 51 ștevie, 105 șuviță, 129 tain
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
slab, 48 slav, 45 slavă, 52 a slăbi, 48 a slăvi, 48 Sofia, 51 Solun, 52 sorab, 51 soroc, 43 Spania, 67 a sta, 133 stană, 133 stare, 133 stat, 133 stăpân, 66 stâlp, 133 stână, 133 stânjen, 105 a stânjeni, 105 steag, 133 steajăr, 133 stei, 53 stejar, 105 stog, 105 strachină, 131 strai, 135 a strivi, 195 strugure, 130 strujan, 130 șchei, 51 șchiop, 99 șleahtă, 52 șleau, 52 șop, 51 ștevie, 105 șuviță, 129 tain, 56 talaz, 130
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
Un text din colecția basmelor ardelenești culese de Ion Pop-Reteganul conține imaginea artistică a cornutei nimicitoare în ipostaza unui taur sălbatic care strică recoltele: „E un taur mare, (...) e cu părul sur, cu două coarne de câte o jumătate de stânjen de lungi și de largi și cu un ochi în frunte și cu dinții ca la porcii cei sălbateci, așa spun cei care l-au văzut mai de aproape” (Grădiște - Hunedoara). Portretul încarnării terifiante respectă coordonatele imaginarului tradițional reperat în
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
porumbița. Șî când s-a dat peste cap, s-a făcut mai mult mândră și frumoasă după cum era” (Voia - Dâmbovița). Vânătoarea rituală conduce tânărul la ființa pentru care parcurge traseul mitic: „Strânse frâul, ’ntinse arcul,/ Că-mi sări de-un stânjen calul./ Păsărica de-l vedea,/ Din guriță mi-i grăia:/ «Stai, Andreiaș, nu mai da,/ C-am să-ți spun de-o ghicitoare,/ Ghicitoare, vorbă mare:/ C-acolo-i o fată mare/ Cu cosița pe spinare/ Și la față rumeoară
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
în planul sacru este posibilă numai datorită potcoavelor cu o formă nefirească, ce forțează accesul pe muntele de sticlă. Dificultatea cățărării este dată de mărimea cuielor din potcoave, ce cresc de la o palmă, în cazul calului de aramă, până la un stânjen, la calul de aur. Potcoavele de argint protejează trapul eroic, în timp ce absența potcoavelor indică natura sălbatică, ce scapă erodării fenomenale. Copita transformată în armă are o putere modelatoare asupra lumii și invocă elementele primordiale care i se supun, fiindcă armăsarul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
ale asociației astfel constituite. Ceata trebuie să angajeze o gazdă la care se strâng în vederea repetării colindelor, pregătirii repertoriului pe care-l vor interpreta atunci când vor merge în casele oamenilor. Rersursele materiale ale cetei sunt constituite din contravaloarea a doi stânjeni de lemne pe care primarul satului le aprobă acestora din pădurea comunală. Tinerii trebuie pentru aceasta să meargă întro zi în pădure, să taie lemnul cu securile și să le aducă în sat cu care proprii. De la intrarea în sat
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
-se în draci, urși, capre sau alte lighioane și cu muzica după ei mergeau din casă în casă unde dansau jocuri sălbatice, de tradiție păgână, provenind din perioade de dinaintea apariției creștinismului, cu semnificații de cele mai multe ori neînțelese. Blanele rămase din stânjenii de lemne, primite la început în dar de la primar, se valorificau la diverși oameni ai satului, iar cele ce mai rămâneau se dădeau muzicantului care tot timpul a fost alături de ceată. Plata gazdei cetei se va face în anul agricol
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
și-l vindecă. Dar fiindcă acest cârciumar îi furnizase de multe ori vinuri excelente nu primește plata vizitelor. Cârciumarul însă era nemângâiat: cu orice preț voia să-și plătească da toria. După doi sau trei ani, doctorul Marcovici aduse câțiva stânjeni de lemne în curte și aștepta să treacă tăietorii spre a le tăia. În adevăr, iată că apare, într-o dimineață, un om cam bătrân, înarmat cu un fierăstrău, un topor și o capră. Omul vine, începe lucrul, taie toate
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
palme față; 2. casa de lîngă subprefectură cu locul ei în mărime de 53 stânjini fața; 3. casa din medean de lângă hudiță, ce merge pe lângă zăplazul grădinei proprietății, în care locuiește astăzi D.V. Raboveanu, notarul, cu locul ei de un stânjen și șase palme față, și 4, casa de la vale alăturea cu aceasta în care locuiește astăzi Grigore Ghiorghiu, cu locul ei de un stânjen și patru palme față. toate aceste patru case cu locurile lor, așa precum s-au descris
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
pe lângă zăplazul grădinei proprietății, în care locuiește astăzi D.V. Raboveanu, notarul, cu locul ei de un stânjen și șase palme față, și 4, casa de la vale alăturea cu aceasta în care locuiește astăzi Grigore Ghiorghiu, cu locul ei de un stânjen și patru palme față. toate aceste patru case cu locurile lor, așa precum s-au descris mai sus, rămân ale domnulior proprietari, Francois Marcopolo și Sofia Marcopolo, ca, într-un fel, rezervate de dumnealor, fără să aibă comuna vreun amestec
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
33.744 lei; 3. valoarea a patru case cu locurile lor 600 lei; 4. valoarea locurilor ocupate cu clădiri, în cazde răscumpărarea besmanului de către cei în drept, calculată plata besmanului pe 15 ani ................................................................................26.482 lei; 5. prețul a 25 stânjeni pământ lângă barieră 2.000 lei; 6. maidanul vitelor 2 fălci 1.000 lei; 7. rămășițe din besman 1.500 lei; Total 88.326 lei. Din același proces verbal se constată că proprietatea are anual veniturile următoare: 1. de la locurile
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
lei; 4. de la taxa tăierii mascurilor 150,lei; 5. de la dijma olăritului 100, lei; 6. de la dijma păcurei 50 lei; 7. venituri de la prisosul suhatului, calculat 40 de fălci a 25 lei/falcea 1.000 lei; 8. venitul celor 20 stânjeni pământ 200 lei; Total 7.343 lei. Subsemnatul, recunoscând necesitatea acestei răscumpărări, având în vedere că condițiile sub care se prezintă sunt admisibile, autorizat și de consiliul miniștrilor, în ședința de la 5 martie 1895, prin jurnalul nr. 12, are onoarea
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
prin codrii literaturei și au tăcut pitic. Închipuiți-vă, zisei eu, că la un Crăciun în pădurile de la Bordea, lângă Iași, am împușcat o vulpe, cum nu s-a mai văzut, o vulpe cu un măturoi de coadă de cinci stânjeni. Aici mă oprii și-mi aruncai ochii roată împrejur. Ei, ce vă uitați așa ciudat la mine?... Nu s-a văzut copii născuți cu două capete, viței cu șase picioare?... și altele și altele. Asta-i din cale-afară gogonată, bădiță
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
văzut copii născuți cu două capete, viței cu șase picioare?... și altele și altele. Asta-i din cale-afară gogonată, bădiță!... strigă Codreanu indignat. Ia mai lasă ceva la loc de tocmeală. Bine, n-o fi fost poate tocmai de cinci stânjeni, că n-am măsurat-o, dar de doi stânjeni nici vorbă că a fost. Mă rog, mă rog, nu ne prosti. Mai ai loc de lăsat ca precupețul care cere șapte prețuri. Fie chiar de un stânjen, încă tot e
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]