1,803 matches
-
apărarea tezei continuității (B.P. Hasdeu, A.D. Xenopol) la susținerea unei versiuni a teoriei imigraționiste (Al. Philippide, Ovid Densușianu). Menționăm aici lucrările lui B. P. Hasdeu, Istoria critică a românilor, vol. I, București, 1875, A. D. Xenopol, Teoria lui Roesler. Studii asupra stăruinței românilor în Dacia Traiană, Iași, 1884, D. Onciul, Originile Principatelor Române, București, 1895. În această etapă se produce "europenizarea" dezbaterii, lumea savantă împărțindu-se între partizanii și adversarii tezei continuității, în funcție de mijloacele și spiritul critic al cercetătorului. După primul război
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
amintit un nou mitropolit la Vicina, Chiril. Se pare că, între timp, stăpânirea mongolă încetase, iar Vicina intrase în componența Țării Românești. Ultimul mitropolit pomenit la Vicina a fost Iachint, care, în mai 1359, va fi mutat la Argeș, la stăruința domnului Nicolae Alexandru. După mutarea sa la nord de Dunăre, nu mai avem informații despre mitropolia Vicinei, probabil că aceasta și-a încetat activitatea.34 Viața bisericească în regiunile extra-carpatice Teritoriile respective erau dominate, în secolele X-XIII, de populații nomade
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
au publicat doar versuri modeste. Cu timpul, revista a reușit să grupeze în jurul ei pe cei mai reprezentativi poeți români ai epocii. Mari speranțe se puneau, la început, în M. D. Cornea, Sarlat Capșa, Matilda Cugler-Poni, N. Skelitti, cultivați cu stăruință. Preferințele s-au îndreptat apoi către V. Alecsandri, al cărui talent era deja unanim recunoscut, încât se poate considera că poezia primilor ani ai C.l. este reprezentată de creația acestuia. Treptat, se descoperă câteva talente originale, mai potrivite exigențelor Junimii
CONVORBIRI LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286404_a_287733]
-
erudiția și personalitatea. Ierarhul e prezent la convorbirile de pace cu polonii (1612 și 1616), arată competență în materie juridică (e inițiat în dreptul bizantin), statornicește norme ale vieții monahale (printr-un „așezământ” dat în 1627, reglementând funcționarea obștilor mănăstirești). Prin stăruința și cu cheltuiala sa, ia ființă la Suceava (în 1619) primul spital urban menționat documentar în spațiul românesc (ce va anexa, în timp, și un azil pentru săraci). Ca miniaturist și caligraf, C. ilustrează școala de tradiție slavonă în ultima
CRIMCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286493_a_287822]
-
din Occident, de la Fericitul Augustin până la Sfântul Ioan al Crucii sau Sfântul Francisc din Assisi. Alți Psalmi implorând ajutorul lui Dumnezeu împotriva vrăjmașilor, alte Rugăciuni, meditații și cântări pentru Săptămâna luminată, publicate în 1971 în revista „Buna Vestire”, demonstrează îndelunga stăruință a poetului în sfera unei inițieri mistice, care de altfel se simte în întreaga sa poezie . Cu puțin înaintea dispariției, C. a tipărit în colecția de volume „Apoziția”, ilustrată de Stephan Eleutheriadis, Spicuiri din lirica americană contemporană (1993), accentul căzând
CIORANESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286267_a_287596]
-
din aceea că sunt moftangii. Toți suspină pentru patrie cu fizionomia cea mai plângătoare de pe lume și toți nu vor binele, ci numai posturile patriei. c CARACTER DE PROST 2257 Luarea metaforelor ad litteram... Mod d-a se convinge dobitocesc - Stăruința într-o neghiobie - Neluminarea - Ură mică manifestată în lucruri mici de tot - în vorbă, sărirea de la cuget la cuget fără de-a le combina, d. e.: "Trebuia să știu eu... trebuia... a mai rămas un pișcot ș-am să-l mănânc
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
n-am fost încă în stare să rămân prudent ca tine, PSAMIS Deci femeile te costă mult? BOMILKAR Aproape totul. PSAMIS Mâncăcioasele sirene din Cartago, cred și eu, Însă Lais e la altă înălțime, scumpul meu. BOMILKAR O zorești cu stăruință? PSAMIS Cât se poate. Însă cred Că lipsindu-i favoritul, numai eu o să-i succed; Și fiindcă el voiește chiar de astăzi ca să plece A ei inimă desigur va-nceta să fie rece. Să-mi zici prost de n-oi
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
-a fericirii Să-mi arunc tot restul vieții în noianul nimicirii. Atunci mă-ntîlni vătaful de la Psamis. Ce-a urmat Știi și tu, iar din acele ce am spus, vei fi aflat De ce te urăsc. LAIS Dar singur îmi ziceai cu stăruință Cumcă nu regreți nimica și nu ai nici o căință. CHALKIDIAS Da, vorbea mîndria-n mine și-ai crezut-o pe cuvânt. Fericit de a mea soarte eu m-aș duce în mormânt De te-aș fi găsit pe tine, iar nu
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
cu părere de bine, de vreme ce era în interesul lor de-a o urma și ar fi contribuit în mod simțitor la consolidarea poziției lor zguduite; căci își aduceau aminte destul de aievea că tocmai aceste două orașe cari cereau cu atâta stăruință ajutor fuseseră acelea care ridicaseră întîi și-ntîi făclia răzvrătirii contra dominațiunii latine. Se putea aștepta o puternică și favorabilă schimbare în sentimentele grecilor daca latinii vor păși ca mântuitori ai acestora. O puternică ceată de latini purcese din Constantinopol pentru
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
manifesta chiar față c-un monarh încetat din viață. După spusa tuturor, Ioannițiu puse să-i facă din țeasta lui Balduin o cupă împodobită și frumos îmbrăcată, din care bea la ospețe. Solicitat-au și papa Innocențiu III cu multă stăruință eliberarea lui Balduin, însă regele Ioannițiu (sau cum [î]i zic grecii Kalojoannes) se scuză pur și simplu zicând că, chiar cu cea mai mare bunăvoință din parte-și, nu-l mai poate pune-n libertate, de vreme ce-l ajunsese-n
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
răpească lui Asan și s-o păstreze cu conștiința liniștită. Pentru deplina liniștire a lui Bela și a altor potentați catolici mai trebuia însă consimțirea împăratului latin de la Constantinopole, ca suveran propriu al romîno-bulgarilor. Grigorie IX s-adresă cu mare stăruință cătră tânărul împărat Balduin II, lipsit de ajutor, îi descrise starea împărăției cutremurate în temeliele sale și aproape de disoluțiune, îi demonstră de aproape turburea stare de nevoi din care l-ar putea mântui în mod esențial ajutorul așteptat de la Ungaria
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și datorie pentru rege. Rezoluția regelui la cererea aceasta a fost la început evazivă: are acasă destule griji și se poate lipsi de a lupta pentru Bulgaria, pe care Balduin ar putea a i-o contesta. În urmă însă cedă stăruințelor Curții romane și făgădui o campanie contra lui Asan, ce-i era cumnat, adecă soțul surorei sale Maria, obligîndu-se a porni la război, sau în persoană sau printr-un locțiitor, dar de astă dată puse câteva condiții pozitive, care atingeau
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
irumpă în țara romeilor și-i făgădui acestuia o sumă mare de bani daca va lua parte activă la eliberarea persoanei sale. În aceeași vreme el fățărnici o înclinare și o simpatie adânc înrădăcinată pentru împăratul, îl rugă cu multă stăruință ca să-i dea voie să vie la Curte și declară că, chiar fără de această învoire, el va căuta să se apropie de împăratul numai din pură afecțiune pentru dânsul. Invitat cu amabilitate de-a veni la Curte, rămase aproape de-mpăratul
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de apărare și cu sultanul Azatin, trupele romîno-bulgare și cele cumane roiau împrejuru-i în cea mai mare apropiere, cu o necontenită îndărătnicie, și căutau să-l prindă cu oțărîtă poftă de adulmecare. Cu tot meșteșugul războinic, împăratul era urmărit cu stăruință de inamici, o mare parte a suitei sale îl părăsi de desperare în voia sorții, el văzu pierind orice disciplină din oamenii ce-l acompaniau și cari îi mai rămăseseră, și plutea necontenit în pericolul iminent de-a cădea pe
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
execute și pe Tzasimbaxis, care e ucis de un trabant ce-l lovește cu securea în ceafă. La această priveliște îi îngheață sângele în vinele lui Asan, 141 {EminescuOpXIV 142} așteptând pentru sine aceeași soartă și se liniștește abia în urma stăruințelor zeloase ale cumnatei sale Eufrosina, soția lui Nogas, care izbutește a-l scăpa teafăr și a-l trimite acasă. Astfel se sfârși acel om vrednic de mirare prin darurile și soarta lui, el care împreunase în sine lucrurile cele mai
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
pururea a Bulgariei, care, pe atunci lipsită de regent, stătea deschisă pentru orice atac străin. Terteres, spăimântat de amenințările lui Nogas, ce trăia încă, se refugiase la-mpăratul, își așezase scaunul în împrejurimile Adrianopolei și de acolo se ruga cu stăruință de-mpăratul să-i trimită ajutor de oaste îndeajuns. Dar împăratul nu numai că nici prin minte nu-i trecea de a-i da un asemenea ajutor, ci-l opri chiar pe Terteres de-a petrece în apropierea lui, și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
din Serbia și din Albania, cari erau cu vază și în funcțiuni înalte ale statului, lăudă meritosul lor proiect, deja în execuție, de-a scutura jugul unui domnitor eretic și neomenos, îi încurajă să proceadă cu zel și cu puternică stăruință în întreprinderea lor și le făgădui pentru aceasta binecuvântarea papală si cea dumnezeiască. Așadar, când regele Carol Robert I porni după îndemnul papei la anul 1320 o campanie contra lui Uroș, craiul Serbiei, care deși trecea de vasal al coroanei
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și o parte a Macedoniei și încorporînd-o cu regatul său, atunci în Roma se trezi din nou planul de-a pune împărăția bizantină în flăcări și de-a o subordina apoi primatului roman. Papa Ioan XXII provocă deci cu multă stăruință pe împăratul Frederic cel Frumos, pe regele Vladislav IV din Polonia și pe Ioan (luxemburgezul) de Boemia, {EminescuOpXIV 153} apoi pe ducii Leopold de Austria și Enric de Carintia de-a da ajutor și sprijin regelui Carol Robert în combaterea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
dovedește că ei au uzat puțin timp de drepturile lor. Cumania proprie, adecă Moldova și Valachia, cu toate că li se hărăzise, pare a nu fi fost în posesiunea și uzufructul lor decât prea puțin sau deloc. Puținele trupe auxiliare adunate prin stăruințele papei de pe la potentații străini nu putură prezerva Regatul maghiar de puternicele talazuri furtunoase ale năvălirii mongolilor și a fost curat o întîmplare favorabilă a sorții că mongolii, în urma certurilor dinlăuntru izbucnite după moartea marelui han Ugetai, se văzură constrânși a
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
o scrisoare de admonițiune către Vlad Vodă, îi înfățișă cu vioiciune că, deși creștin, el se ține de o credință schismatică și eretică și nu petrece în sânul bisericei romano-catolice, singura care poate duce la mântuire, deci îl invită cu stăruință ca, abjurând schisma și credința eretică, să intre în legitima turmă creștină universală, căci intrarea îi este înlesnită în mod esențial prin silințele vrednice de toată recunoașterea a mumei lui vitrege, Clara. În caz de-a intra, va avea parte
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
împărătească de Vodă și de boierii Țării Românești, {EminescuOpXIV 170} care după dorința și voința poporului e și desemnat de-a fi al doilea mitropolit în țară și cu a cărui numire și Iacint se declară înțeles. Față cu îngrijita stăruință a lui Vodă și a boierilor mari la patriarh și sinod în favoarea lui Daniil dikaeophylax și în urma învoirii date de mitropolitul Iacint, (deși cam fără de voie) patriarhul recunoscu în sfârșit necesitatea și utilitatea unei despărțiri în două a Valachiei în
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Ungariei, regele polon le oferi principilor dunăreni ocrotirea sa atât despre vrăjmași în genere cât și daca le-ar veni vreo împresurare anume despre Ungaria. Petru, voievodul moldovenesc, se-nchinase vasal Poloniei în anul 1387 și acuma se silea cu stăruință să apropie și pe voievodul Valachiei de regele Poloniei și să-l lege cu acesta. În urma acestora Mircea I a și rânduit în anul 1389 pe doi boieri împuterniciți, pe Magnus și pe Roman Herizki, iar Petru Vodă din Moldova
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
că pe de-o parte e silit de-a căuta ajutor străin la caz de nevoie, pe de altă parte însă socoti că putința unei învoieli cu Ungaria e tot încă de dorit și vrednică de-a se căuta cu stăruință, deși era aliat cu Polonia. Potrivit cu aceasta el rândui în toamna aceluiași an (1390) pe doi împuterniciți, pe Roman Herizki și Kadlus Sadki, ca să meargă la Suceava, unde sosiră tot atunci și solii regelui Poloniei, Gervasius de Dalowicz și Benzon
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
multe prerogative ce merită a se menționa în favoarea mănăstirii Sf. Mihail, care stătea sub patronatul lor îndeosebi și era pe moșiile lor. Spre acest scop Dragoș Voievod merse însuși la Constantinopol și-i espuse patriarhului în persoană și cu multă stăruință cererea sa. Patriarhul luă deci mănăstirea în a sa nemijlocita apă {EminescuOpXIV 197} scutire și conducere patriarhicească o sustrase de la jurisdicțiunea arhiepiscopului respectiv, orândui pe Pachomie, egumenul acestei mănăstiri, exarh cu toate drepturile și datoriile, având a se subordina numai
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
citire de cărți franțuzești și a priori și-a croit în minte o serie de principii demagogice, o idee de stat cosmopolită, neistorică și neromânească, un fel de Americă cel puțin, daca nu de-a dreptul Comuna, și, c-o stăruință vrednică de un scop mai bun, au propagat în curs de douăzeci și cinci de ani tot ce i-a trecut prin minte, indiferent daca stătea sau nu în legătură cu starea de cultură, cu stadiul de evoluțiune a statului român. Care era starea
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]