1,175 matches
-
pp. 192-198. 565. G.F. Bossi, în Călători străini..., vol. IX, p. 150. 566. Vezi G. Kraus, op. cit., pp. 10, 9 (vezi Șarolta Solcan, Femeile..., p. 191). 567. Despre soarta Ruxandrei vezi mai jos cap. „Ucisă de tâlhari?” 568. Calea și Stana, surori ale logofetesei Elena, confirmă într-o scrisoare din 15 decembrie 1655 - starea de haos produsă de „zavistiia dorobanilor și seimenilor”:„[...] dorobanții și seimenii, când s-au sculat asupra boierilor țării, atuncea au luat și au jăfuit tot ce au
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
sensibilitate profunzimile sufletului feminin, și Le Sortilège (1911), incursiune romantică și cu o apăsată tentă etnografică în lumea satului românesc, cu credințele și miturile lui ancestrale. Modeste din punct de vedere literar, scrierile dramatice sunt reprezentate de două scurte piese: Stana (dramă în versuri, tradusă din franceză de poetul D. Nanu și publicată în „Convorbiri literare” în 1904) și Pe urma dragostei („dramă țărănească” scrisă în limba română în 1905), precum și de libretul de operă Le Cobzar, compus împreună cu Paul Milliet
VACARESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290397_a_291726]
-
RĂDULESCU, D.[umitru] St. (6.III.1908, Bechet, j. Dolj), prozator, autor dramatic și istoric literar. Este fiul Stanei (n. Ionescu) și al lui Stelian Rădulescu, mic comerciant. Urmează gimnaziul la Craiova și Școala Superioară de Comerț la Brăila, apoi studii, neterminate, la Academia Comercială din București. Funcționar la Primăria Municipiului București (1933-1943), va avea până în 1948 o bibliotecă
RADULESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289100_a_290429]
-
PUȘCARIU, Ioan (10.X.1824, Sohodol, j. Brașov - 24.XII.1911, Sohodol, j. Brașov), publicist și autor de versuri. Este unul dintre cei nouă copii ai Stanei (n. Tăulea) și ai preotului Ioan Pușcașiu, fiind frate cu cărturarii Iosif și Ilarion Pușcariu. După ce a urmat școala primară în comuna natală, s-a înscris, în 1834, la școala normală germană din Brașov, trecând, peste trei ani, la gimnaziul
PUSCARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289070_a_290399]
-
RĂDULESCU-CODIN, Constantin (1.XI.1875, Zgripcești, j. Argeș - 29.III.1926, Priboieni, j. Argeș), folclorist. Este fiul Stanei și al lui Radu Uța, țărani. Face clasele primare în satul natal și la Pitești, iar Școala Normală la București și la Câmpulung (1891-1896), timp în care se formează sub îndrumarea profesorului de limba și literatura română Gh. Șapcaliu, fost
RADULESCU-CODIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289107_a_290436]
-
, Nicolae (1. II. 1936, Fetești), poet și prozator. Este fiul Stanei (n. Botezatu) și al lui Zaharia Motoc, marinar. După cursurile primare, gimnaziale (1941-1948) și liceale urmate în Constanța, întrerupte din 1952 până în 1954, perioadă în care frecventează Școala de Literatură „M. Eminescu” din București, și după ce își ia bacalaureatul la
MOTOC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288261_a_289590]
-
str. Hâia Lifschitz 13. 1729. Ciocârlie Ion, 5 apartamente, București, str. Romă 48. 1730. Copacianu Elenă Valy, 2 apartamente, București, str. Ciru Iliescu 14, cal. Șerban Vodă 11. 1731. Coltofeanu Casina, 12 apartamente, București, str. Dr. Leonte 8. 1732. Chircea Stana, 7 apartamente, București, str. Economul Cezarescu 44, str. Miorița 1. 1733. Capolide Niculina, 5 apartamente, București, Într. cap. Preotescu 13, str. Ec. Cezarescu 31. 1734. Conovaru Manoil, 6 apartamente, București, str. Mitr. Grigore 23, 25. 1735. Constantinescu Maria, 8 apartamente
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
N. D. Ghica Comănești adm. Petre Gh. Palter, 27 apartamente, București, str. Lipscani 6, cal. Victoriei 15, str. Mihai Vodă 3, str. Domnită Anastasia 2. 3087. Grimberg I. și Păscu Alfred, 4 apartamente, București, cal. Moșilor 98 B. 3088. Gheorghe Stanei, 8 apartamente, București, str. Alex. Vlahuța 8. 3089. Grimbaum Moise, 17 apartamente, București, str. Dimitrie Cantemir 26, str. Lucaci 18. 3090. Garotescu I. Elenă, 3 apartamente, București, str. C. C. Arion 4A. 3091. Ghiavei Gheorghe și Mină, 9 apartamente, București, str.
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
, Petre (2.I.1914, Cioranii de Sus, j. Prahova), poet. Este fiul Stanei și al lui Dumitru Paulescu, mici proprietari agricoli. Tatăl cade în bătălia de la Târgu Jiu, în timpul primului război mondial. P. va urma cursurile școlii primare din localitatea natală, două clase la Liceul „Sf. Petru și Pavel” din Ploiești, iar pe
PAULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288720_a_290049]
-
scotocește,/scotocește Câte zile i-au rămasă De sudori se șterge ca un/grav martir al vieții nouă; mutra-i acră, parcă-i plouăă poți să-l rogi/să-l dai Încolo; Nu se scoală de pe tron, (Ă). E În stana/cea de piatră și nu-i pasă/de mulțime, nici de țară, nici de nimeă Și potaia/blestemată stă-n fotoliu și te latră. (Ă). Măturați-l, măi tovarășiă Și de guler/Scuturați-l Să ne-ntrecem/pentru viață! Lupta
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
BUCUR, Marin (12.XII.1929, Podu Rizii, j. Dâmbovița - 5.II.1994, București), critic, istoric literar, eseist și prozator. Este fiul Stanei (n. Eftimie) și al lui Florea Bucur, țărani. B. a urmat cursurile Liceului „Ienăchiță Văcărescu” din Târgoviște, iar din 1949 pe acelea ale Facultății de Filologie a Universității din București. Încă din anul universitar 1952-1953 (la sfârșitul căruia a susținut
BUCUR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285900_a_287229]
-
Transilvania”, „Cugetul românesc”, „Societatea de mâine”, „Țara noastră”, „Universul literar”, „Propilee literare”, „Darul vremii”, „România literară”, continuă colaborarea la „Viața românească”, „Cosinzeana” ș.a. Tot acum îi apar volumele Legea trupului (Povestea unei vieți) (1926), Legea minții (Povestea altei vieți) (1927), Stana (1929), Biruința, Dactilografa și Dolor (1930), Răbojul lui Sf. Petre (1934), Minunea (1936), ediția a doua din Arhanghelii (1932). Nu-și uită obligațiile confesionale și, la Beiuș, tipărește numeroase broșuri cu caracter religios. În 1930, este numit protopop al districtului
AGARBICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285197_a_286526]
-
Melentea), dar aceasta este doar un paravan, dincolo de care se ascund o dramă neguroasă, o deznădejde încruntată. Prea puțin creștin, în fond, A. definește „păcatul” ca „împietrirea inimii” (Nemângâiat), adică un soi de reprimare a vieții. De aceea, eroina din Stana trăiește cu o furie neguroasă, încrâncenată, la limita patologicului. O nefericire a personajelor este singurătatea socială, îndeosebi destrămarea familiei, la care ele reacționează violent și neașteptat, dur și cu voluptatea suferinței (Fefeleaga). Personajele cele mai realizate sunt oameni care nu
AGARBICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285197_a_286526]
-
și ucenicul său, Licean... odinioară, În pragul vieții, Domnișoara Ana, Vremuri și oameni. Lume nouă, Vâltoarea. Romanul Strigoiul, încheiat în vara lui 1944, apare abia în 1969, iar Faraonii se tipărește în 1961. Unele povestiri ample (Popa Man, Păscălierul, Dolor, Stana, Prăpastia) pot fi considerate romane de dimensiuni reduse. De povestiri, romanele se deosebesc în principal prin caracterul exemplar al personajelor și prin cel pilduitor al situațiilor, fiind, sub unele aspecte, discret moralizatoare. Construcții ample, chiar stufoase în unele cazuri (Domnișoara
AGARBICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285197_a_286526]
-
București, 1925; Singurătate, București, 1925; Legea trupului (Povestea unei vieți), București, 1926; Legea minții (Povestea altei vieți), București, 1927; Țară și neam (Însemnările unei logodnice), București, 1928; Chipuri și icoane, București, 1928; Primăvara, Cluj, 1928; În România Mare, București, 1929; Stana, Cluj, 1929; Stafia, București, 1930; Biruința, București, 1930; Dactilografa, București, 1930; Dolor, Craiova, 1930; Pentru ziua de astăzi (în colaborare cu Gr. C. Mărcuș și S. Opreanu), Sibiu, 1930; Marii cântăreți: Vas. Alecsandri, Gh. Coșbuc, Grig. Alexandrescu, Sibiu, 1931; Pentru
AGARBICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285197_a_286526]
-
cea bună’’: - Ascultă, am avut o înțelegere, să- mi aduceți buzduganul lui Făt-Frumos ! Paul: - Așa-i, dar nu suntem convinși că acesta este buzduganul lui Făt-Frumos și chiar că el nu-i... ,,Zâna cea bună’’: - Muritor obraznic, vă transform în stane de piatră ! Trădătorilor ! Paul: - Oare cine a trădat ?! Zâna cea bună’’: - Te avertizez ! Încep cu fata ! ( fulgere, trăznete. Alina se transformă în stană de piatră) Buzduganul! ( animație, agitație mare). Gigel: - Nu i-l da Paule ! ,,Zâna cea bună’’: - Da ? ( fulgere
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
buzduganul lui Făt-Frumos și chiar că el nu-i... ,,Zâna cea bună’’: - Muritor obraznic, vă transform în stane de piatră ! Trădătorilor ! Paul: - Oare cine a trădat ?! Zâna cea bună’’: - Te avertizez ! Încep cu fata ! ( fulgere, trăznete. Alina se transformă în stană de piatră) Buzduganul! ( animație, agitație mare). Gigel: - Nu i-l da Paule ! ,,Zâna cea bună’’: - Da ? ( fulgere, trăznete. Cu un gest îl transformă și pe Gigel în stană de piatră ) Acum îmi dai buzduganul? Paul: - Zână, am să- i dau
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
bună’’: - Te avertizez ! Încep cu fata ! ( fulgere, trăznete. Alina se transformă în stană de piatră) Buzduganul! ( animație, agitație mare). Gigel: - Nu i-l da Paule ! ,,Zâna cea bună’’: - Da ? ( fulgere, trăznete. Cu un gest îl transformă și pe Gigel în stană de piatră ) Acum îmi dai buzduganul? Paul: - Zână, am să- i dau buzduganul lui Făt-Frumos. Dar înainte am să-ți cânt din fluierul fermecat. ( Paul scoate fluierul ). ,,Zâna bună’’: - Fluierul de la mine nu mai are leac pentru un muritor ca
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
lung și mătăsos, dar eu moștenisem soiul mai țepos al lui Jimmy Zizmo. Pomada nu reușea niciodată să-l supună. Primele doamne n-aveau să-l cumpere niciodată. Era un păr care ar fi putut-o transforma pe Meduza În stană de piatră, un păr mai șerpuitor decât toate gropile cu șerpi dintr-un film cu minotaurul. Familia mea suferea. Părul meu se ivea În toate colțurile, În toate sertarele, În toate felurile de mâncare. Chiar și În budinca de orez
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
dar care inventa și debita înjurături fără nici o piedică, de parcă asta ar fi făcut toată viața sa. Era bunicul său. Eram speriat, înfricoșat de vorbele acestuia și simpla lui prezență părea să mă terorizeze, să mă transforme, încet, încet, în stană de piatră, insensibil. O mână mi se așeză pe umăr și mă strânse atât de tare încât începui să țip. Deși nu-l vedeam, bătrânul mă strângea de umăr cu o putere supranaturală, de parcă ar fi vrut să mă dezmembreze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
demnitatea lui Pollio. Imbecilul vrea o bu cată din conducerea imperiului. Și nu e singurul. Mai sunt și alții care trag sfori în timp ce-i așteaptă sfârșitul. Întoarce brusc o față sumbră către Trio Fulcinius. — Ce-ai rămas așa, ca o stană de piatră? Nefericitul se apropie. Spune mai repede ce ai de zis și lasă-mă-n în pace! adaugă arțăgos bătrânul. Fulcinius i-a observat tulburarea, pe care nu o înțelege. Nu știe cum să și-o explice. Se hotărăște
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
primită săptă mâna trecută, îi spune, așa că pune-ți cnemide la ambele pi cioare. Rămâne pentru o clipă cu ochii țintă la capul Gorgonei de pe pieptul băiatului. Zâmbește întristat. Chiar își imaginează că muțunache ăsta o să-i transforme adversarii în stane de piatră? Răspunsul la întrebarea de adineaori țâșnește instantaneu. Stră moșii lui asirieni au recunoscut supremația Zeului de la Ierusalim și au devenit monoteiști. Ceilalți, urmașii coloniștilor macedoneni stabiliți de Alexandru cel Mare, poate ar fi acceptat și ei până la urmă
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
între timp a plecat de la petrecere. E un sărut pe buze, mare, umed, și apos, și-ți mulțumesc, Doamne, mulțumesc, mulțumesc, mulțumesc. Durează patru secunde bune, iar când se termină, Ben se îndepărtează poticnindu-se, lăsându-mă acolo ca o stană de piatră și tremurând ca o frunză. ― Și eu te iubesc, șoptesc eu, în urma lui, uitându-mă cum e tras într-o parte de redactorul-șef, care se pregătește să țină un discurs. Și eu te iubesc. Capitolul cincisprezece Înainte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
unul câte unul. Dar aproape ajunsă în vârf, se lăsă deodată un frig, de ziceai că e iarnă. Nefiind deprinsă cu frigul și temându-se să se întoarcă, începu a cârti împotriva lui Dumnezeu. Acesta o pedepsi prefăcând-o în stană de piatră, iar oile în bolovani. Altă variantă spune că fiind pe cale de a fi prinsă de împăratul cotropitor, fata ceru lui Dumnezeu să fie transformată în stană de piatră, rugăminte ce-i fu îndeplinită. Cerințe: 1.Scrieți o compunere
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
începu a cârti împotriva lui Dumnezeu. Acesta o pedepsi prefăcând-o în stană de piatră, iar oile în bolovani. Altă variantă spune că fiind pe cale de a fi prinsă de împăratul cotropitor, fata ceru lui Dumnezeu să fie transformată în stană de piatră, rugăminte ce-i fu îndeplinită. Cerințe: 1.Scrieți o compunere gramaticală în care să folosiți zece adjective. 2. Povestiți în scris una din legendele Dochiei. 3. Folosiți în enunțuri proprii următoarele ortograme întâlnite în text: nu-i, a
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]