779 matches
-
ctitoriei sale “pentru sănătatea și mântuirea doamnei noastre Maria și pentru sănătatea și mântuirea copiilor noștri”. Domnul mai cumpără satul Măcicătății (Măcicătești) de la nepoții lui Jurj Stărostescul și ai lui Mihul Stărostescul, pe care îl dăruie Putnei. În aceași zi, stareța Eufrosina și cu surorile de la mânăstirea Horodnic închină Putnei, mănăstirea lor. La 16 martie 1490, Ștefan cel Mare cumpăra satul Voitin de la copiii lui Hărman, nepoții lui Iațco, cu poiana unde a fost mânăstirea lor și “pământul cel vechi”, pe
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
documente în care sunt menționate sloboziile. La 23 februarie 1453, Alexandru voievod dăruie “mânăstirii noastre”, care este lângă Suceava, mânăstirii lui Iațco, unde este hramul Adormirea Sfintei Născătoare de Dumnezeu, să-și întemeieze un sat în hotarul mânăstiresc. La mânăstire, stareță era Fevronia, deci era o mânăstire de maici. Problema, care se pune, era aceea de a atrage oameni, care să se așeze în satul mânăstirii, din care cauză se arată în privilegiu că “pe oricine vor chema, sau din țară
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
temeinic organizată, că nu exista nici o activitate care să nu fie supusă la o dare față de domnie. Vornicii de Suceava nu aveau voie să se amestece în treburile mânăstirii și nici un alt funcționar nu avea dreptul să îi judece decât stareța mânăstirii. Pare că este vorba de imunitate dar, în afara stareței, oamenii puteau fi chemați, și “înaintea domniei mele”. Așadar, domnul păstra și în acest caz excepțional dreptul de judecată. Nu se amintește nimic în legătură cu oastea, ceea ce înseamnă că locuitorii satului
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
fie supusă la o dare față de domnie. Vornicii de Suceava nu aveau voie să se amestece în treburile mânăstirii și nici un alt funcționar nu avea dreptul să îi judece decât stareța mânăstirii. Pare că este vorba de imunitate dar, în afara stareței, oamenii puteau fi chemați, și “înaintea domniei mele”. Așadar, domnul păstra și în acest caz excepțional dreptul de judecată. Nu se amintește nimic în legătură cu oastea, ceea ce înseamnă că locuitorii satului nu erau scutiți de oaste, așa cum se întâmpla cu țăranii
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de Taină", nr. 43. În afară de acestea, după declarația celor de mai sus, alte odoare vechi neaflându-se, iar celelalte rămânând în buna pază a Mănăstirii, s-a încheiat prezentul proces-verbal de ridicare. Delegatul marelui cartier general, ss. Al. Tzigara Samurcaș Stareța Sf. Mânăstiri Agapia, ss. Epraxia Deneș Consiliul Spiritual și Economic: ss. Epraxia Marinescu ss. Eufrosina Mirăuț ss. Fevronia Boazi ss. Xenia Chelsie ss. Elpidia Petrișor ss. Natalia Livescu PROCES-VERBAL Nr. 4A Astăzi 16 octombrie 1916, Subsemnatul, delegat al marelui Cartier
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
și ne-au luat-o rușii. Deși multe obiecte de cult și foarte prețioase au dus domnitorii noștri români acolo. Foarte multe daruri scumpe au donat. Dar ce să zic? Ne iau alții... din multe motive ne Înving. Acolo maica stareță e rusoaică. Sunt și vreo 80 de măicuțe, din care vreo 6 sunt românce: Maica Petronela, Maica Isidora, Maica Ecaterina, Maica Doroteea și Maica Marta. Sunt și câțiva călugări, vreo trei. Tot personalul mănâncă la trapeză. Maicilor mai bătrâne sau
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
răniților. Comitetul a cerut sprijinul episcopului Iosif Gheorghian al Hușilor, viitorul mitropolit primat, rugându-l să apeleze la sprijinul călugărițelor. Cum în eparhia Hușilor exista atunci o singură mănăstire de maici, Adam, în fostul județ Tutova, episcopul Iosif a cerut stareței să trimită opt maici pentru îngrijirea ostașilor răniți. La 13/25 septembrie 1877, printr-un ordin telegrafic, primarul orașului Bârlad se adresa Episcopiei Hușilor în vederea aprobării mănăstirii Adam de a acorda sprijin ostașilor răniți în Războiul pentru Independență: „În acest
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Bârlad se adresa Episcopiei Hușilor în vederea aprobării mănăstirii Adam de a acorda sprijin ostașilor răniți în Războiul pentru Independență: „În acest oraș (Bârlad, n.a) urmează a sosi zilele acestea ostașii răniți de pe câmpul de luptă. Ne-am adresat d-nei starețe a mănăstirii Adam ca să dea monahile pentru îngrijirea și căutarea acelor răniți și ne-a răspuns că va urma apelului ce i-am făcut însă cu încuviințarea prea Sfinției Voastre. Respectuos vă aduc rugăminte, înalt prea sfințite, să binevoiți a
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
moș tenitoare, Întoarsă acum la vechea ei matcă prin răsfățul bunei stări, al „nesuferitei bunăstări“, cum avea să spună Lenin. Cine dintre noi, colaboratorii și prietenii devotați ai doctorului, puteam bănui că această femeie cu aparențe de gravă și severă stareță de mânăstire cu aspre canoane, că acest bărbățoi cu obrajii căzuți din dezgust și ură pentru toți oamenii din jurul ei și care n-a știut să râdă niciodată, că această femeie fără feminitate și În rochii totdeauna mohorâte - cine putea
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
la triplu, de toate farmecele tinereții ei prompte și robuste În dragoste. O văd stând acum pe treptele bisericii Zlătari sau bătând peroanele Gării de Nord, obeză și cu picioarele elefantine, În ponosite straie pseudo-mo nahale și cu o cruce ca de stareță la gât, ofe rind drept-credin cioșilor iconițe ieftine, „Visul Maicii Domnului“ și „Minunile Sfântului Sisoe“, izgonitorul dracilor. Ne recunoaștem și ne zâmbim mirați unul altuia, ca pe tărâmurile cele Îndepărtate unde toți ne vom Întâlni, nici tineri, dar nici bătrâni
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
genunchi n-am putut să stau, și acolo călugării mi-au spus <Ia mata, fă cruciță, și chiar acum ai să poți sta în genunchi!> Tot atunci m-am putut așeza în genunchi. M-am rugat. A fost și o stareță și a pus și dânsa cuvânt pentru Ilie. într-o zi am fost la două mănăstiri, iar a doua zi am fost la cinci mănăstiri, și era ghid, ne povestea totul.. Atunci a fost și un preot de la Galați și
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
inocența editorilor mi se pare indiscutabilă” <endnote id="(383 p. 169)"/>. Un tratament similar a fost aplicat de către cenzori și cărților străine. Iată doar câteva exemple. În toate edițiile românești ale Povestirilor din Canterbury de Geoffrey Chaucer, anume „Poves- tirea stareței” (scrisă În 1387), referitoare la „blestemații de evrei”, acuzați de infanticid ritual, a fost fie redusă la un incipient fragment nerelevant, fie Înlocuită de un succint rezumat neutru. Nici măcar foarte recenta ediție a Povestirilor... nu remediază această situație <endnote id
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
fost o pălărie țuguiată de culoare galbenă (verde În Polonia), semănând uneori cu o pâlnie răsturnată, alteori cu un con (germ. Judenhut, lat. pileus cornutus). Cea mai veche atestare este o miniatură din lucrarea Hortus Deliciarum, realizată În 1175 de stareța Herrade von Landsberg, reprezentând câțiva evrei (Judei) purtând pileus cornutus și fiind torturați de diavoli În flăcările Infernului <endnote id="(136, p. 40, fig. 72 ; 37, p. 214)"/>. Pălăria conică galbenă a fost un stigmat pe care Inchiziția Îl punea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Iancu Nedelcu sau prinsu aice cu două Epe pe care singuru a declarat că lea furat. Una sură Închisă (furată, n.n.) depe câmpul Urdești, acest județu pe care au pusu șaoa ce are la Schitul Porcișeni unde maica sa este stareță, iar alta murgă Închisă dela Dobrovăț, județu Vaslui”. Ca și acum, hoții nu erau diletanți de vreme ce, prin percheziționarea infractorului Iancu Nedelcu „...sau găsitu două bilete albe (bonuri de vânzare a vitelor, n.n.) cu sigiliul comunei Tănacu, județu Vasluiului și arată
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
afinată, cabernet, merlot, fetească, băbească, pască și cozonac, coșuri cu ouă închistrite... Supușii reginei au rămas uimiți de "paleta" de culori și arome. Am fost serviți de câteva "novice", roșii în obraji, sănătoase și frumoase, iar în capul mesei trona stareța mănăstirii, maica Xantipia, o cariatidă cu studii la ASE și cu un zâmbet "cu totul și cu totul de aur". Eram după atâtea vizite un obișnuit al mănăstirilor și un bun amic al stareței, căreia îi ofeream din când în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
frumoase, iar în capul mesei trona stareța mănăstirii, maica Xantipia, o cariatidă cu studii la ASE și cu un zâmbet "cu totul și cu totul de aur". Eram după atâtea vizite un obișnuit al mănăstirilor și un bun amic al stareței, căreia îi ofeream din când în când câte un cartuș de Kent, câte un pachet de cafea "veritabilă", în schimbul cărora eram onorat cu afinată, dulceață de cireșe amare, nuci și alte produse de negăsit în capitală. Stareța ne-a urat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
bun amic al stareței, căreia îi ofeream din când în când câte un cartuș de Kent, câte un pachet de cafea "veritabilă", în schimbul cărora eram onorat cu afinată, dulceață de cireșe amare, nuci și alte produse de negăsit în capitală. Stareța ne-a urat bun venit și poftă bună, scuzându-se că, fiind în post, nu poate mânca și bea nimic. Oaspeții s-au îndestulat, au felicitat amfitrioana pentru bucatele cu totul excepționale, au băgat prin mapele diplomat ouăle închistrite ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
diplomat ouăle închistrite ce li s-au oferit. Într-o atmosferă de bună dispoziție s-a trecut în final la toasturi: pentru regina Olandei, pentru președintele României, pentru secretarul general al ONU, pentru pace... La închinarea în sănătatea reginei Juliana, stareța s-a uitat la mine întrebător și eu i-am spus: "Maică, dacă nu închini se supără oaspeții, e regina lor". Maica a făcut un gest de "fie" și a băut paharul. Întrebarea s-a repetat când s-a închinat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
cu al nostru n-ai cum și dacă se află... e de jale". Maica s-a supus, a mai băut un pahar, l-a mai băut și pe al treilea și pentru cel pentru pace... La un al cincilea toast, stareța ne-a spus foarte hotărât: "Domnilor, nu mai pot, să mă scuze înalții oaspeți. Eu diseară am slujba de Înviere și simt că dacă mai beau un pahar în loc să cânt în biserică Hristos a înviat, o să cânt Internaționala". Am râs
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
o să cânt Internaționala". Am râs în hohote, le-am tradus și invitaților, au râs și ei de s-au prăpădit. După o săptămână, aveam să revin la Sucevița cu delegația ce o însoțea pe Regină. Am prins o secundă privirea stareței care mi-a zâmbit, asigurându-mă că slujba de Înviere s-a desfășurat cum se cuvine. Vizita reginei Juliana îmi mai amintește și de o întrebare ce mi-am pus-o legată de limitele deontologice ale profesiei de ziarist și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
și ne-au luat-o rușii. Deși multe obiecte de cult și foarte prețioase au dus domnitorii noștri români acolo. Foarte multe daruri scumpe au donat. Dar ce să zic? Ne iau alții... din multe motive ne înving. Acolo maica stareța e rusoaica. Sunt și vreo 80 de măicuțe, din care vreo 6 sunt românce: Maica Petronela, Maica Isidora, Maica Ecaterina, Maica Doroteea și Maica Marta. Sunt și câțiva călugări, vreo trei. Tot personalul mănâncă la trapeza. Maicilor mai bătrâne sau
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
afinată, cabernet, merlot, fetească, băbească, pască și cozonac, coșuri cu ouă închistrite... Supușii Reginei au rămas uimiți de "paleta" de culori și arome. Am fost serviți de câteva "novice", roșii în obraji, sănătoase și frumoase, iar în capul mesei trona stareța mănăstirii, maica Xantipia, o cariatidă cu studii la ASE și cu un zâmbet "cu totul și cu totul de aur". Eram, după atâtea vizite, un obișnuit al mănăstirilor și un bun amic al stareței, căreia îi ofeream, din când în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
frumoase, iar în capul mesei trona stareța mănăstirii, maica Xantipia, o cariatidă cu studii la ASE și cu un zâmbet "cu totul și cu totul de aur". Eram, după atâtea vizite, un obișnuit al mănăstirilor și un bun amic al stareței, căreia îi ofeream, din când în când, câte un pachet de cafea "veritabilă", în schimbul cărora eram onorat cu afinată, dulceață de cireșe amare, nuci și alte produse de negăsit în capitală. Stareța ne-a urat bun venit și poftă bună
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
obișnuit al mănăstirilor și un bun amic al stareței, căreia îi ofeream, din când în când, câte un pachet de cafea "veritabilă", în schimbul cărora eram onorat cu afinată, dulceață de cireșe amare, nuci și alte produse de negăsit în capitală. Stareța ne-a urat bun venit și poftă bună, scuzându-se că, fiind în post, nu poate mânca și bea nimic. Oaspeții s-au îndestulat, au felicitat amfitrioana pentru bucatele cu totul excepționale, au băgat prin mapele diplomat ouăle închistrite ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
diplomat ouăle închistrite ce li s-au oferit. Într-o atmosferă de bună dispoziție s-a trecut, în final, la toasturi: pentru regina Olandei, pentru președintele României, pentru secretarul general al ONU, pentru pace... La închinarea în sănătatea Reginei Juliana, stareța s-a uitat la mine întrebător și eu i-am spus: "Maică, dacă nu închini, se supără oaspeții, e Regina lor". Maica a făcut un gest de "fie" și a băut paharul. Întrebarea s-a repetat când s-a închinat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]