684 matches
-
de Lipoviec, Ștefan i-a spus: „Eu vreau să țin cu dreptate cele stabilite în înscrisuri, adică zapise, și să împlinesc jurământul cu sfetnicii mei mai bine decât o fac polonii”. Aflându-se pe pământul Pocuției, Ștefan i-a spus starostelui: „Această țară în care am venit, care niciodată și în nici un fel nu a fost arătată (numită) în vreun înscris, nici în vreo convenție, este țara mea din vremuri vechi, ținând de Țara Moldovei și asupra ei am dreptate sigură
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
atunci, în schimb, împotriva tătarilor și a altor păgâni, pentru că aceasta ne este nouă de trebuință.” Solii unguri au propus să se fixeze un alt termen pentru hotărnicie, dar domnul a refuzat „pentru că polonii niciodată nu mi-ar face dreptate”. Starostele de Lipoviec s-a oferit să rămână ostatec, până când cardinalul va întări cele discutate până atunci. Dacă nu se va rezolva nimic, putea să-l țină în închisoare pe viață sau chiar să-i taie capul. „Ce mi-e mie
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
mi-e mie de capul tău, sau de rămasul tău ?” i-a răspunsul domnul, care nu se încredea în promisiunile făcute de nobilii poloni, pentru că ele au mai fost făcute, dar n-au fost respectate. „Dar acum, îi spuse domnul starostelui, vreau să țin ceea ce este al meu, punându-mi capul. Și cel căruia i-ar fi de trebuință o solie, mă va găsi în această țară, adică în țara Rusiei”. Formal, domnul n-a anexat Pocuția în acel moment și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și Polonia și au ridicat 40000 de robi. Este vorba de fiii lui Mengli Ghirai, care au jefuit Podolia, Rusia Roșie, Palatinatul Sandomir, împrejurimile orașului Rzeszov, Iaroslav, Radom, Belz, ajungând până dincolo de Vistula, unde au prădat orașele Opatov și Kunov. Starostele de Lipoviec i-a adus cardinalului Frederic răspunsurile domnului Moldovei. Cardinalul îl va informa pe rege în legătură cu nenorocirile care s-au abătut asupra regatului. Dușmanii au năvălit în regat, „au trecut în taină și liniște nu pe drumul obișnuit, ci
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Ilie Steclea, le spunea liovenilor să nu se teamă, negustorii lioveni pot veni liniștiți în Moldova, deoarece domnul nu vrea să aibă război cu regele, el și-a luat doar țara bunicului său. Prin solul său, Ștefan îl ruga pe starostele de Liov, Stanislav de Chodcze (Chodeck) să intervină pe lângă rege: „Acum te rog să mijlocești la Maiestatea Sa Regele, ca să dea pace acestei țări și să renunțe la ea; care țară este a mea și moștenirea pe care eu am
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și Clănău, spătarul, cărora le-am încredințat să facă dreptate supușilor Maiestății Sale Regelui, și tu de asemenea [să faci] alor mei. Dacă acestora nu le va face dreptate îi voi trimite pe aceia (Hrincovici și Clănău) să-i apere”. Starostele de Liov i-a răspuns domnului că el nu are atâta putere, încât să mijlocească o înțelegere cu regele. El îi dă de veste lui Alexandru că „voievodul are adunați oameni din Bucovina, trei mii, care i s-au supus
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
în vara anului viitor, “Pocuția cu Colomeea să fie realipite la regat” și să se facă o expediție în Moldova. Regele a trimis patru mari dregători la Liov, în apropierea graniței cu Moldova: Spytek Iaroslawski, castelan de Cracovia, Nicolae Kamienecki, starostele de Cracovia, Stanislav Chodecki, castelan și staroste de Liov și Nicolae Firley, staroste de Lublin. Firley a fost trimis apoi în Moldova, ca să trateze cu Ștefan, pe care l-a găsit la Cernăuți (2 noiembrie 1503). Discuțiile au avut loc
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
să fie realipite la regat” și să se facă o expediție în Moldova. Regele a trimis patru mari dregători la Liov, în apropierea graniței cu Moldova: Spytek Iaroslawski, castelan de Cracovia, Nicolae Kamienecki, starostele de Cracovia, Stanislav Chodecki, castelan și staroste de Liov și Nicolae Firley, staroste de Lublin. Firley a fost trimis apoi în Moldova, ca să trateze cu Ștefan, pe care l-a găsit la Cernăuți (2 noiembrie 1503). Discuțiile au avut loc între 3 și 5 noiembrie și au
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
să se facă o expediție în Moldova. Regele a trimis patru mari dregători la Liov, în apropierea graniței cu Moldova: Spytek Iaroslawski, castelan de Cracovia, Nicolae Kamienecki, starostele de Cracovia, Stanislav Chodecki, castelan și staroste de Liov și Nicolae Firley, staroste de Lublin. Firley a fost trimis apoi în Moldova, ca să trateze cu Ștefan, pe care l-a găsit la Cernăuți (2 noiembrie 1503). Discuțiile au avut loc între 3 și 5 noiembrie și au fost consemnate de către un secretar, constituind
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Jumătate, Miclea Greul, Nicul vistiernic, Știbor, Șăndrică aprod). La 23 februarie 1448, Roman se afla la Colomeea. Nu știm cum fusese alungat din scaun. Documentul, pe care îl dă acum, este foarte interesant, pentru că ne arată cât de implicat era starostele Podoliei și al Calmeniței în treburile Moldovei. Roman arată că Ditrih Buceațchi a stat pe lângă tatăl său Ilie și i-a făcut mult bine, după care a stat pe lângă mama sa „Marena, iar acuma stă pe lângă noi și stă pentru
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
era respectată, Buceațchii era volnic să ia de la negustorii moldoveni, care mergeau în Polonia, valoarea celor promise lui. Se merge până acolo încât Roman renunță la posibilitatea de a se adresa regelui polon, în cazul în care era nedreptățit de starostele Podoliei. În acest document figurează cei 9 boieri care făcuseră parte din Sfatul Domnesc la 8 februarie 1448, cărora li se adaugă alți 12 boieri mari. Este primul caz, în secolul al XV-lea, când întregul Sfat Domnesc pribegește alături de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și la creștinească dragoste și la prietenie din inimă cu al nostru iubit părinte și prieten”. Pe lângă sentimentele filiale și de prietenie, pe care domnul Moldovei le avea față de un mare nobil polon, Bogdan se obligă să îi dea anual starostelui, „400 de zloți turcești și câte 10 vase de vin de malmazie și câte 10 bucăți de camhă și 5 de cufterie și câte cinci de pânză”. Este un fel de tribut, care ne arată instabilitatea domniei și cât de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
puțin de atât, înseamnă că majoritatea boierilor Moldovei erau săraci. Și probabil că ei nu dispuneau de niște cete militare însemnate, din moment ce Dragoș Urlat, stăpânul unui sat, trebuia să țină de steagul de la Tutova, care se afla sub comanda unui staroste. Iar, dacă majoritatea boierilor aveau domenii modeste, era firesc ca ei să se afle de partea domnului, într-un eventual conflict între marii boieri și domn. Așa cum s-a întâmplat în 1523, când marii boieri, înspăimântați de executarea lui Luca
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Domnesc din 1404 până în 22 octombrie 1440. Giurgiu era fiul cel mai mic al lui Dragomir Albul, pomenit într-un document din 18 noiembrie 1393. Giurgiu a avut patru fii, Ivașcu, Stețco, Danco și Mihul Starostici (Stărostescul, după dregătoria de staroste). Ei sunt pomeniți, la 19 septembrie 1436, când depun, la Liov, jurământul de credință față de regele Vladislav al Poloniei. Genealogia familiei lui Giurgiu de la Frătăuți a făcut-o Mihai Costăchescu. Către sfârșitul secolului al XV-lea, urmașii lui Giurgiu de la
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ținutul Cernăuți, “care acele biserici cu popii au fost date de bunicul nostru Alexandru voievod”. La 30 august 1479, domnul acorda lui chir Ioanichie, episcopul Rădăuților și urmașilor săi, dreptul de judecată asupra locuitorilor din satul Rădăuți. Nici un boier, nici starostii, și nici soltuzii și pârgarii din Suceava, și nici cei din Târgul Siret, nici vornicii din cele două târguri și nici globnicii din ținutul Sucevii să nu aibă treabă cu oamenii “din satul mitropoliei noastre, nici să nu îi judece
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
jold și nici la cetate să nu lucreze și nici la mori și nici buți să nu care și nici fân să nu cosească și nici vreo altă dare sau slujbă a noastră să nu aibă”. Pârcălabii de la Neamț și staroștii din acel ținut, „nici globnicii, nici pripășarii, nici osluharii și nici gonitorii pe urma răufăcătorilor să nu îi supere și să nu îi judece nici pentru furt, nici pentru omor și nici pentru răpire de fată”, nici pentru faptă mare
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de la Neamț, la 12 decembire 1455. Domnul acorda “o mare scutire și slobozie pe cinci ani”. Față de scutirile acordate mânăstirii lui Iațco, de data aceasta este amintit și joldul. De asemenea, se menționa că „nici pârcălabii de la Neamț și nici starostii din acel ținut și nici globnicii lor și nici pripășarii nici osluharii și nici gonitorii pe urma <răufăcătorilor> nimeni să nu îndrăznească să îi judece, nici pentru furt nici pentru omor și nici pentru răpire de fată și nici pentru
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
atât în timpul vieții, cât și după moarte. A te îndoi de faptele săvârșite de Ștefan înseamnă să te situezi în afara faptelor, în afara istoriei. Organizarea militară a Moldovei era teritorială. Fiecare ținut era condus din punct de vedere militar de un staroste, iar oastea de sub comanda sa forma un steag. Lămuritor din acest punct de vedere este privilegiul din 2 ianuarie 1432, prin care domnul îi întărea lui Dragoș Urlat satul lui, pe Tutova, unde era casa lui. Este vorba, așadar, de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
prezenți în Sfat toți boierii de dinainte de Baia. În 1470, apar în Sfat Mârza, fiul lui Stanciul, și Duma, fiul lui Vlaicul, care vor face uneori pereche cu pârcălabi de Cetatea Albă și Hotin, Vlaicul și Duma deținând dregătoria de staroste de Hotin. Până la campania din 1476, Sfatul este aproape același. La 28 august 1474 sau 22 mai 1476, Stanciul și fiul său, Mârzea, sunt pe primele două locuri din Sfat, urmați de Vlaicu și fiul său, Duma, staroste la Hotin
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
dregătoria de staroste de Hotin. Până la campania din 1476, Sfatul este aproape același. La 28 august 1474 sau 22 mai 1476, Stanciul și fiul său, Mârzea, sunt pe primele două locuri din Sfat, urmați de Vlaicu și fiul său, Duma, staroste la Hotin. Apare și Arbure, pârcălab de Neamț. Urmează vornicul Bodea, după care sunt Luca și Bălco, pârcălabi de Cetatea Nouă, Gangur pârcălab la Orhei, Negru și Ivașcu, pârcălabi de Chilia. Așadar, din Sfat fac parte boierii care îi sunt
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Moldovei dar așa cum remarca Matei Corvin, Ștefan le-a promis tuturor supunere, ca, în realitate, să nu își plece grumazul în fața nici unui rege, sultan sau han tătar. Suntem departe de vremea în care un domn al Moldovei îl socotea pe starostele Cameniței ca pe un ocrotitor și ca pe un părinte al său. Chiar tatăl lui Ștefan făgăduise o sumă important de bani unui asemenea demnitar de la hotarul Moldovei, ca să împiedice organizarea unei acțiuni împotriva sa. După confruntările cu Matei Corvin
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
urbane să primească pe misionarii catolici trimiși de Sfântul Scaun și să le dea ascultare. Este adevărat că iezuitul Rafaele Skrzynscki relata, în cartea sa Provinciae Poloniae Societatis Iesu ortus et progressus pars prima, despre influența pe care Bartolomeo Brutti, starostele Lăpușnei, albanez de origine și membru al Companiei lui Isus, o exercita asupra domnitorului Petru Șchiopul; el i-a insuflat domnului ideea aducerii catolicilor din Compania lui Iisus (a iezuiților, călugări radicali) pentru suprimarea „eresurilor” din Moldova. Însuși papa Pius
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
prevederile statutelor. S-a urmărit ca aceste bresle să devină un fel de asociații închise, excluzând pe cât posibil amestecul slujbașilor puterii de stat, corupți și abuzivi. De aceea, s-a prevăzut ca neînțelegerile dintre membrii breslelor să se rezolve de către starosti. Breslașii se străduiau să nu aibă de-a face cu dregătorii administrației publice decât în cazuri deosebite. De fapt, în acest sens, erau avertizați de conducerea lor. Așa se explică de ce meseriașii și negustorii căutau să intre în bresle, unde
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Huși. Principalele funcții ale breslelor erau de a-i asigura pe meșterii breslași, de a-i feri de concurența neloială a meșteșugarilor străini, de a menține o anumită egalitate economică și socială a membrilor breslei. Breasla era condusă de un staroste. Confirmarea în funcție a oricărui staroste de breaslă se făcea de către domni, care ulterior au trecut acest drept pe seama episcopilor și mitropolitului. La 11 ianuarie 1752, domnitorul Constantin Racoviță a dat episcopului de Huși, Ierotei, un hrisov prin care îi
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de a-i asigura pe meșterii breslași, de a-i feri de concurența neloială a meșteșugarilor străini, de a menține o anumită egalitate economică și socială a membrilor breslei. Breasla era condusă de un staroste. Confirmarea în funcție a oricărui staroste de breaslă se făcea de către domni, care ulterior au trecut acest drept pe seama episcopilor și mitropolitului. La 11 ianuarie 1752, domnitorul Constantin Racoviță a dat episcopului de Huși, Ierotei, un hrisov prin care îi cerea să numească „staroste de bresle
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]