1,401 matches
-
acoperite cu motive geometrice gravate (fig. 11). Cele mai caracteristice sunt statuetele de la Mezin: partea superioară dreaptă și îngustă, iar cea inferioară mai voluminoasă la nivelul șoldurilor și feselor. În 1912, T. Volkov distingea în acest sit două tipuri de statuete, unele interpretate drept falusuri, celelalte păsări, ipoteză preluată și de Z. Abramova (1991). Din contră, H. Delporte (1979) considera că acestea sunt reprezentări feminine stilizate, care pot fi raportate la figurinele magdaleniene feminine din Europa Occidentală (Aquitania) și Centrală (Petersfels
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
preluată și de Z. Abramova (1991). Din contră, H. Delporte (1979) considera că acestea sunt reprezentări feminine stilizate, care pot fi raportate la figurinele magdaleniene feminine din Europa Occidentală (Aquitania) și Centrală (Petersfels, Pekarna, Gönnersdorf). L. Iakovleva (1995) împarte aceste statuete în patru tipuri, fiecare reprezentând un model de schematizare. Trebuie să specificăm faptul că statuetele unui același tip au o talie variabilă, dar aceeași formă. În primul stadiu de schematizare, tipul 1 prezintă forma unui corp uman drept, sculptat după
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
reprezentări feminine stilizate, care pot fi raportate la figurinele magdaleniene feminine din Europa Occidentală (Aquitania) și Centrală (Petersfels, Pekarna, Gönnersdorf). L. Iakovleva (1995) împarte aceste statuete în patru tipuri, fiecare reprezentând un model de schematizare. Trebuie să specificăm faptul că statuetele unui același tip au o talie variabilă, dar aceeași formă. În primul stadiu de schematizare, tipul 1 prezintă forma unui corp uman drept, sculptat după o formă cilindrică alungită și curbată spre vârf. Corpul este divizat în două părți, de
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
părți aproape egale, dar trunchiul este aplatizat și regiunea fesieră mai ascuțită ; tipul patru este reprezentat de un profil drept, îngust și aplatizat, cu regiunea fesieră și membrele inferioare puternic geometrizate. Cel de-al treilea tip se apropie mult de statuetele de la Mezirich (Ucraina), care prezintă o construcție similară, văzută însă din față și mult mai plată. Forma schematizată este îmbogățită de un decor geometric complex, în cadrul căruia, chiar dacă fiecare statuetă posedă un decor propriu, se disting câteva trăsături comune. Motivele
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
geometrizate. Cel de-al treilea tip se apropie mult de statuetele de la Mezirich (Ucraina), care prezintă o construcție similară, văzută însă din față și mult mai plată. Forma schematizată este îmbogățită de un decor geometric complex, în cadrul căruia, chiar dacă fiecare statuetă posedă un decor propriu, se disting câteva trăsături comune. Motivele ce apar pe statuetele de la Mezirich sunt foarte asemănătoare cu cele de la Mezin, însă, la primele, există întotdeauna un motiv rectangular în partea superioară și un dreptunghi mai spre bază
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
care prezintă o construcție similară, văzută însă din față și mult mai plată. Forma schematizată este îmbogățită de un decor geometric complex, în cadrul căruia, chiar dacă fiecare statuetă posedă un decor propriu, se disting câteva trăsături comune. Motivele ce apar pe statuetele de la Mezirich sunt foarte asemănătoare cu cele de la Mezin, însă, la primele, există întotdeauna un motiv rectangular în partea superioară și un dreptunghi mai spre bază. Ca element nou, apare zig-zag-ul multiplu, dar îl regăsim doar pe un obiect considerat
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
asemănătoare cu cele de la Mezin, însă, la primele, există întotdeauna un motiv rectangular în partea superioară și un dreptunghi mai spre bază. Ca element nou, apare zig-zag-ul multiplu, dar îl regăsim doar pe un obiect considerat, mai degrabă „spatulă” decât statuetă. Acest motiv a fost interpretat de Al. Marshack (1979) drept imaginea simbolică a apei. Venus din fildeș de la Eliseevici (Z. Abramova, 1995) este singura statuetă feminină, realizată în Epigravettianul din această regiune. Ea diferă de statuetele gravettiene prin aspectul zvelt
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
apare zig-zag-ul multiplu, dar îl regăsim doar pe un obiect considerat, mai degrabă „spatulă” decât statuetă. Acest motiv a fost interpretat de Al. Marshack (1979) drept imaginea simbolică a apei. Venus din fildeș de la Eliseevici (Z. Abramova, 1995) este singura statuetă feminină, realizată în Epigravettianul din această regiune. Ea diferă de statuetele gravettiene prin aspectul zvelt și prin proporțiile dintre diferitele părți ale corpului. Elementul caracteristic este detalierea genunchilor, necunoscut la alte statuete din Paleoliticul superior. În așezarea de la Cosăuți a
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
mai degrabă „spatulă” decât statuetă. Acest motiv a fost interpretat de Al. Marshack (1979) drept imaginea simbolică a apei. Venus din fildeș de la Eliseevici (Z. Abramova, 1995) este singura statuetă feminină, realizată în Epigravettianul din această regiune. Ea diferă de statuetele gravettiene prin aspectul zvelt și prin proporțiile dintre diferitele părți ale corpului. Elementul caracteristic este detalierea genunchilor, necunoscut la alte statuete din Paleoliticul superior. În așezarea de la Cosăuți a fost descoperită o statuetă feminină, realizată într-o concrețiune din marnă
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
fildeș de la Eliseevici (Z. Abramova, 1995) este singura statuetă feminină, realizată în Epigravettianul din această regiune. Ea diferă de statuetele gravettiene prin aspectul zvelt și prin proporțiile dintre diferitele părți ale corpului. Elementul caracteristic este detalierea genunchilor, necunoscut la alte statuete din Paleoliticul superior. În așezarea de la Cosăuți a fost descoperită o statuetă feminină, realizată într-o concrețiune din marnă, de culoare gri. Tehnica utilizată este în ronde-bosse, artistul sugerând un corp feminin din profil, în poziție șezând. Capul și picioarele
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
Epigravettianul din această regiune. Ea diferă de statuetele gravettiene prin aspectul zvelt și prin proporțiile dintre diferitele părți ale corpului. Elementul caracteristic este detalierea genunchilor, necunoscut la alte statuete din Paleoliticul superior. În așezarea de la Cosăuți a fost descoperită o statuetă feminină, realizată într-o concrețiune din marnă, de culoare gri. Tehnica utilizată este în ronde-bosse, artistul sugerând un corp feminin din profil, în poziție șezând. Capul și picioarele sunt aproximativ cilindrice. Pieptul este degajat prin două adâncituri, realizate prin raclage
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
Tehnica utilizată este în ronde-bosse, artistul sugerând un corp feminin din profil, în poziție șezând. Capul și picioarele sunt aproximativ cilindrice. Pieptul este degajat prin două adâncituri, realizate prin raclage. Abdomenul și șoldul sunt, de asemenea, puse în evidență. Suprafața statuetei, ca și zonele raclate, prezintă urme de colorant roșu și negru. I. Borziac (1996) a presupus că artistul a dorit să reprezinte o femeie bătrână. O statuetă feminină, deși cu un contur mai puțin marcat, a livrat și situl de la
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
realizate prin raclage. Abdomenul și șoldul sunt, de asemenea, puse în evidență. Suprafața statuetei, ca și zonele raclate, prezintă urme de colorant roșu și negru. I. Borziac (1996) a presupus că artistul a dorit să reprezinte o femeie bătrână. O statuetă feminină, deși cu un contur mai puțin marcat, a livrat și situl de la Molodova V. Este vorba despre un fragment din calcar, sugerând o siluetă feminină, distingându-se capul, sânii și șoldurile moderate (Z. Abramova, 1995). Magdalenianul Arta parietală Contrar
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
Poursuite amoreuse” (H. Delporte, 1989), care prezintă numeroase podoabe (coliere, brățări), de la Isturitz, precum și plachetele de la La Marche, ce conțin 27 de gravuri feminine, cea mai mare parte acefalice. La nivelul Magdalenianului mijlociu, în Franța au fost descoperite doar două statuete: cea de la Laugerie-Basse și cea de la Courbet. Venus de la Laugerie-Basse are capul absent, torsul reprezentat printr-un fel de cilindru aplatizat, care prezintă în partea superioară o spărtură, ceea ce l-a determinat pe H. Breuil (1952) să susțină că torsul
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
în această spărtură. Brațele și sânii nu sunt reprezentați, abdomenul este plat, iar regiunea fesieră normal dezvoltată, cu reprezentarea vulvei și a triunghiului pubian. Membrele inferioare, alungite, sunt clar detașate, genunchii nu sunt figurați, labele picioarelor lipsesc (H. Delporte, 1979). Statueta de la Courbet prezintă, în ciuda dimensiunilor mici, detalii anatomice rare în arta paleolitică: fața sumar schițată, în care se disting cavitățile oculare, nasul, visajul și fruntea. Ea se deosebește net de figurinele stilizate ale Magdalenianului, prin numeroase elemente: prezența capului și
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
coapse rectilinii. Între aceste două extremități, pot fi identificate numeroase stadii de schematizare, precum tinerele femei gravate, de la Gönnersdorf (Germania), cu brațe întinse, cu genunchi îndoiți, în poziție șezând (G. Bosinski, 1989). H. Delporte (1989) consideră drept cele mai vechi statuete feminine din această regiune, pe cele de la Pekarna și Kulna, contemporane Magdalenianului mijlociu. Spre exemplu, statueta de la Pekarna, din fildeș, este caracterizată de accentuarea feselor, în profil, ceea ce o apropie de exemplarele de la Gönnersdorf și Nebra, mai târzii ca vârstă
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
gravate, de la Gönnersdorf (Germania), cu brațe întinse, cu genunchi îndoiți, în poziție șezând (G. Bosinski, 1989). H. Delporte (1989) consideră drept cele mai vechi statuete feminine din această regiune, pe cele de la Pekarna și Kulna, contemporane Magdalenianului mijlociu. Spre exemplu, statueta de la Pekarna, din fildeș, este caracterizată de accentuarea feselor, în profil, ceea ce o apropie de exemplarele de la Gönnersdorf și Nebra, mai târzii ca vârstă. Ea diferă însă de statuetele germane prin membrele repliate, care dau impresia că statueta este așezată
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
pe cele de la Pekarna și Kulna, contemporane Magdalenianului mijlociu. Spre exemplu, statueta de la Pekarna, din fildeș, este caracterizată de accentuarea feselor, în profil, ceea ce o apropie de exemplarele de la Gönnersdorf și Nebra, mai târzii ca vârstă. Ea diferă însă de statuetele germane prin membrele repliate, care dau impresia că statueta este așezată (J. K. Kozlowski, 1992). Observăm deci, că stilizarea extremă a figurilor feminine pare să apară mai devreme în arta Europei Centrale, față de cea din Vest, unde, pe un palier
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
Spre exemplu, statueta de la Pekarna, din fildeș, este caracterizată de accentuarea feselor, în profil, ceea ce o apropie de exemplarele de la Gönnersdorf și Nebra, mai târzii ca vârstă. Ea diferă însă de statuetele germane prin membrele repliate, care dau impresia că statueta este așezată (J. K. Kozlowski, 1992). Observăm deci, că stilizarea extremă a figurilor feminine pare să apară mai devreme în arta Europei Centrale, față de cea din Vest, unde, pe un palier cronologic contemporan, se mai păstrează o parte din tradițiile
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
Otte (1988) are o altă viziune asupra dimensiunii modelului feminin în Magdalenian: de pe peretele imobil (Combarelles), imaginea este transpusă pe blocuri (Lalinde), apoi pe plachete (Rocamadour) și se difuzează sub această formă către Europa Centrală (Bavaria, Renania și Boemia). Mobile, statuetele feminine traversează întreaga zonă magdaleniană și se identifică, prin evoluția stilistică, cu cele apărute din tradiția gravettiană, în Câmpia orientală (Mezin). În cadrul Magdalenianului superior, întreg ansamblul de statuete feminine provine din Europa Centrală, nici un exemplar nefiind identificat în Vest. La
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
difuzează sub această formă către Europa Centrală (Bavaria, Renania și Boemia). Mobile, statuetele feminine traversează întreaga zonă magdaleniană și se identifică, prin evoluția stilistică, cu cele apărute din tradiția gravettiană, în Câmpia orientală (Mezin). În cadrul Magdalenianului superior, întreg ansamblul de statuete feminine provine din Europa Centrală, nici un exemplar nefiind identificat în Vest. La Ölknitz (Turingia) s a descoperit un galet natural, supus unei preparări artificiale foarte simple, doar fesele amintind de o imagine feminină. Fildeșul a fost însă materia primă preferată
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
exemplar nefiind identificat în Vest. La Ölknitz (Turingia) s a descoperit un galet natural, supus unei preparări artificiale foarte simple, doar fesele amintind de o imagine feminină. Fildeșul a fost însă materia primă preferată pentru astfel de reprezentări, cum dovedesc statuetele de la Nebra, Ölknitz, Königsee-Garsitz (Turingia). Trei statuete de la Nebra și două de la Ölknitz au corpul în formă de baghetă, fără sâni marcați, atenția creatorului îndreptându-se însă spre fese (J. Jelinek, 1988). Observăm, din nou, analogii cu statuetele de la Gönnersdorf
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
Turingia) s a descoperit un galet natural, supus unei preparări artificiale foarte simple, doar fesele amintind de o imagine feminină. Fildeșul a fost însă materia primă preferată pentru astfel de reprezentări, cum dovedesc statuetele de la Nebra, Ölknitz, Königsee-Garsitz (Turingia). Trei statuete de la Nebra și două de la Ölknitz au corpul în formă de baghetă, fără sâni marcați, atenția creatorului îndreptându-se însă spre fese (J. Jelinek, 1988). Observăm, din nou, analogii cu statuetele de la Gönnersdorf, situl ce a livrat cele mai multe reprezentări feminine
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
cum dovedesc statuetele de la Nebra, Ölknitz, Königsee-Garsitz (Turingia). Trei statuete de la Nebra și două de la Ölknitz au corpul în formă de baghetă, fără sâni marcați, atenția creatorului îndreptându-se însă spre fese (J. Jelinek, 1988). Observăm, din nou, analogii cu statuetele de la Gönnersdorf, situl ce a livrat cele mai multe reprezentări feminine pentru această perioadă. De aici provin nu mai puțin de 400 figurine feminine gravate și 13 sculpturi în corn de ren sau fildeș (J. Jelinek, 1988). Dacă statuetele sunt, întru-totul, asemănătoare
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
nou, analogii cu statuetele de la Gönnersdorf, situl ce a livrat cele mai multe reprezentări feminine pentru această perioadă. De aici provin nu mai puțin de 400 figurine feminine gravate și 13 sculpturi în corn de ren sau fildeș (J. Jelinek, 1988). Dacă statuetele sunt, întru-totul, asemănătoare celor descrise mai sus, gravurile merită o atenție deosebită. Cele mai detaliate au sâni și brațe, iar cele mai schematice se reduc la simple semne claviforme. O parte din ele sunt marcate cu incizii, pe care G.
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]