778 matches
-
la stânga pădurea neagră urcă drept în cer. Ici colo, în rărituri, se prevede muntele de var alb, și îți dă iluzia unei deschideri spre cer alburiu. Barnarul vine cu un vuet neîntrerupt de vânt, străbate în toate părțile, cu toate stavilile, cu toate canalele. Țâșnește, bolborosește, se zbate, scapă și freamătă și murmură. La haituri, stă adunată apă liniștită și adâncă, iar deasupra ei plutesc într-o îngrămădeală mare catarguri albe, cadavrele brazilor. De liniștită ce e, apa pare neagră. Din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Podoliei și Hersonului, până la Kiev și dincolo, bate tunul și curge sângele. În câte colțuri se sugrumă frați pe frați; în câte târguri ulițile "Jidovimii" sunt înecate în sânge și zăgăzuite cu mii de cadavre... O nebunie roșie bântue fără stavilă în țara stepelor, și parcă bate dintr-acolo un vânt de nenorocire și de nemărginită tristeță. Fără îndoială, în om trăiește o fiară. Vai de el, când gratiile au fost rupte și bestia adulmecă sânge... Tunul bate la Iampol și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de grup, în lumea democrată s-au creat instituții antidiscriminare. Rolul lor este acela de a păzi spațiul public de opinii antidemocratice care lezează demnitatea persoanelor aflate fără alegerea și voia lor într-o categorie defavorizată. Așa se mai pune stavilă sexismului, rasismului, antisemitismului, șovinismului, discriminării de vârstă, de orientare sexuală. Nimeni nu e personal responsabil că nu s-a născut bărbat, alb, neevreu, creștin, român, nimeni nu e responsabil că nu rămâne veșnic adult sau că are înclinații erotice pentru
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
demn și înțelegător, alături de celelalte state, unde femeia a fost înălțată la drepturile sale în egalitate cu bărbatul. Cărarea aceasta pe care a traversat-o acest Ziar al Nostru a fost grea, făcută cu un excepțional dezinteres, întâmpinând piedici și stavile, pe care inițiatoarea și Directoarea acestui ziar, le-a traversat cu o neînfrântă voință și energie. Noi, femeile din toate provinciile iubitei noastre Patrii, trebuie să dovedim această recunoștință, contribuind la susținerea acestui ziar, pentru ca să poată continua menirea ce o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
la aceasta - trecutul de luptă al organizației noastre de la înființarea sa și până azi, ne întăresc în această convingere, cei trei ani de luptă hotărâtă pe linia principiilor de clasă pe care nu le-am dezmințit niciodată. Nici o greutate, nici o stavilă nu ne-a abătut din drumul nostru drept, nici o dificultate nu ne-a făcut să încetinim lupta. Astăzi, când încheiem o perioadă de activitate și mergem înainte spre o formă nouă de organizare, ne reamintim cu mândrie și cu conștiința
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
de flori și unde era numai primăvară; fiecare floare era cu deosebire de mândră și cu miros dulce, de te îmbăta”. Și această câmpie este vecină cu o pădure - cortină pentru sacru, desimea, înălțimea ei și fauna înfricoșătoare marcând ultima stavilă pe drumul spre palatul fără timp. Câmpiile sunt așadar coordonate geografice ale itinerariului inițiatic: prin tărâmul morților și prin focul formator, în erupția fertilității dintâi. Trei drumuri au de ales băieții ale căror surori au fost furate de zmei: „unul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
constatarea că școala a devenit un refugiu de motivări a multor greșeli din viața noastră, profesorul P. Todicescu, în articolul „Acuzări nedrepte” (Îndrumări pedagogice, martie 1934) pledează pentru consolidarea autorității morale a învățătorului în lumea satelor, cerând să se pună stavilă tendințelor de a face din singurul intelectual de prestigiu al satelor un agent politic. Această armătură de idei sănătoase cu privire la școală și învățător, precum și activitatea didactică remarcabilă, dau conturul unei mari personalități, căreia cei ce i au simțit lumina îndrumărilor
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
cu planurile politice ale Curții din Viena. Până la semnarea convențiilor cu Poarta otomană, Administrația militară a Bucovinei a luat o serie de măsuri militare de apărare, prin instituirea unui cordon militar la granița noii achiziții, prin construirea de șanțuri și stavile și fortificarea unor puncte naturale, prin îmbunătățirea căilor de comunicații și construirea de poduri peste diverse râuri etc., toate în ideea de a putea face față oricăror amenințări externe 54. Apărarea se realiza cu ajutorul a trei batalioane de infanterie, aflate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
-lea de către secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, reprezintă o sinteză a activității partidului și statului nostru și ne arată cu limpezime căile construirii societății socialiste multilateral dezvoltate, ale înaintării spre comunism - toate acestea călăuzite de o pasiune fără stavilă pentru țară și pentru popor. Ader cu convingere la tot conținutul Raportului prezentat de către tovarășul Nicolae Ceaușescu.“ (Contemporanul, 29 noiembrie 1974) AVRAMESCU Lucian „Azi marea lui credință comunistă Este credința noastră-a tuturor, E glasul care-nflăcărează, luptă, Aprinde setea
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
voința liderului și, oricât ar părea de surprinzător, concursul activ sau pasiv al populației; activ prin pătura de nomenclaturiști și pasiv prin acceptarea obedientă, resemnată a formelor și dispozițiilor cele mai aberante ale regimului. Când o putere nu întâlnește nici o stavilă, nici o rezistență, ea are tendința de a invada și alte sectoare decât cele controlate în chip obișnuit de către stat și de a deveni și mai apăsătoare. Această pasivitate nu se poate explica prin frică, pentru că reprimarea opozanților a rămas până la
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
e adânc convins că demagogia înăbușă orice posibilitate de progres. De altfel, demagogia e ușoară. Ea trezește toate speranțele, ațâță toate patimile. Tulbură fără să potolească. [...] Democrația e grea, e ingrată. Datoria ei e să înstrăineze pornirile nesănătoase, să ridice stavila rațiunii în fața valurilor pasiunii, să spună adevărul când mulțimea așteaptă măguliri. Sunt cazuri în care democrația cere să se opună necesitățile realizării farmecului făgăduielilor și de aceea democrația liberală cunoaște nedreptățile trecătoare ale impopularității, dar, în schimb, ceea ce se clădește
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
El a avut o soartă mai crudă decât alte ținuturi, deoarece situarea lui în apropiere de Bugeac (denumire tătărească sau turcească a sudului Basarabiei) încuraja năvălirile tătărești, la fel ca dărnicia pământului; nolens, volens, populația ținutului a trebuit să pună stavilă puternică incursiunilor, realizând în timp consistente pierderi economice și de vieți omenești. Fălciul se învecina în Evul Mediu și cu Ucraina, locuită de cazaci. Or, situarea lui la încrucișarea drumurilor ce duceau spre cetățile Bender, Hotin și Camenița, unde aveau
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
cine ar putea să descrie entuziasmul fără seamăn ce mișca acea sumedenie de oameni care își vânturau căciulele în aer, frământau pământul cu călcăile și cântau, de răsuna văzduhul. Erau valurile poporului cari, întocmai ca un șuvoi ce a rupt stavilile, nu mai întâmpină piedeci. În fața acestei priveliști impunătoare, oamenii poliției rămaseră încremeniți. Unde ar fi îndrăznit ei să ne atace sau măcar să ne zică un cuvânt, căci praf și pulbere s-ar fi ales de dânșii. Astfel, nesupărați de nimeni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
lumea acum ținea socoteală de mine. Trei ani am stat la tribunal, și iată că, în acest interval, ideea Unirei care mult amar de vreme zăcusă înăbușită în inimile românilor, a izbucnit deodată cu puterea unui șuvoi care răstoarnă orice stavili. Nu voi intra în amănuntele luptei pe viață și pe moarte ce s-a dat pentru realizarea Unirei, căci acea epocă glorioasă, eroică, unică în istoria neamului nostru, am descris-o altădată într-un articol publicat în fruntea cărței mele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
dacă în urma refuzului comitelui de Flandra n-ar fi venit Principele Carol, cine știe ce s-ar fi întâmplat cu biata țara noastră zbuciumată de atâtea intrigi și patimi oarbe. Prin faptul îndeplinit al suirei sale pe tron, s-a pus o stavilă neînvinsă competițiunilor interne și influențelor nefaste din afară și o eră nouă, plină de speranțe și încredere, s-a deschis dinaintea noastră. Sunt lucruri care se văd și se sâmt, dar nici o limbă omenească n-ar putea să le exprime
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
lor să însufle de la leagăn copiilor lor dragostea pentru limba și literatura țărei, sunt în stare să citeze un singur vers din poeții de mai sus? Teatrele noastre sunt goale, scriitorii noștri duc viață nenorocită și nevoiți sunt să puie stavili unui talent nerăsplătit, pentru a se ocupa de alte afaceri care să le deie putință de a trăi de azi pe mâni. Acesta e mijlocul neprielnic unde trebuie să se zbată omul care are naivitatea de a crede că poate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
bătut țăruși (STÂLPUL satului), au legat boii și au rămas în aceste locuri. De asemenea, ne transmite o știre mai greu de crezut: „șiganii purtau corn în frunte, pentru a fi cunoscuți, să nu fie primiți pe alte moșii”. Vasile Stavilă a mai aflat de la bunicul său că în actualul sat Lunca au fost aduși bejenarii pe moșia Rosetti și stabiliți pe locul numit La Vie, apoi pe dealul Petrii, dar n-au vrut să stea acolo și atunci au fost
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
bătut țăruși (STÂLPUL satului), au legat boii și au rămasă în aceste locuri. De asemenea, nu transmite o știre mai greu de crezut: „șiganii purtau corn în frunte, pentru a fi cunoscuți, să nu fie primiți pe alte moșii.” Vasile Stavilă a mai aflat de la bunicul său că actualul sat Lunca au fost aduși pe moșia Rosetti și stabiliți pe locul numit La Vie, apoi pe dealul Petrii, dar n-au vrut să stea acolo și atunci au fost stabiliți în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
însemna ca de la început și prin complicitatea noastră să se deschida larg porțile tuturor tendințelor de supremație ale rușilor. Punerea trupelor rusești sub comanda regelui nostru era, deci, singurul mijloc, dacă nu de a împiedica, dar de a pune o stavilă pornirilor tutelare ale Rusiei. Și - de ce să nu o mărturisim - era și o chestie de mândrie națională la Brătianu. Cu cât țara era mai mică și mai în nevoie, cu atât parcă Brătianu se simțea dator să apere mai cu
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
bucurie a avut când a văzut pe Blériot zburând cu avionul după modelul machetei sale reținute la expoziția de la Paris din anul 1900. Doar atât; și câte În lume nu sunt nefirești și numai nepreviziunea și multe sau mărunte sunt stavile În calea adevărului. Dumneavoastră aveți meritul că ați făcut ce s-a putut În rămânerea scrisului În timp, care cine poate ști dacă cândva, În viitor, nu va fi un indiciu pentru noi căutători de adevăr, și atunci se va
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
arșiță. Fetița se trăsese mai la o parte tremurând. Se uita la el cu niște ochi mari întrebători. Păpușa înfășată cu moletiera ceea verde era undeva pusă de-a curmezișul șanțului. Se îmbibase de sânge și acum stătea ca o stavilă în fața șuvoiului care nu mai contenea. Niciodată Mihu nu se gândise că un om are atâta sânge. Nenea părea acum atât de scurt și nefiresc încât Mihu într-o clipă de neacceptare a situației, parcă-i veni să râdă ca
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
Theo mă las purtat pe sus de focul iute al dorinței mele de a ajunge cât mai repede la femeia ce m-a luat neîndurătoare de lângă Maica Domnului, și-n calea mea se deschide totul, cad pe rând fulgerător toate stavilele, gata să-l primesc pe bărbatul de deasupra mea, având el însuși deasupra lui pe Maica Domnului, nu-i pot vedea chipul de lumina vie din ochii iubitului meu hei, sunt Ana, așteptându-l ca pe o ploaie, după secetă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
suspine multe. Și-acum se hotăra pe Los să-l piardă, și-acum jos lacrimile îi curgeau. Los cu dispreț stătu-n picioare, roșii scîntei nimicitoare din furiosu-i cap Zburau peste-a' lui Tharmas valuri; fiindu-i milă, Tharmas își stavili Valurile, 50 Căci Enitharmon din răsputeri țipắ, plîngînd: "O, dulcea mea lume, De Arhitectul cel divin zidita, a cărui dragoste pentru Los și Enitharmon În grab' ai răsturnat-o mînios, nesuferite Demon!" "Ce Arhitect Suprem" zise Tharmas, "se-ncúmetă să-mi
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
slăbești. Precum un vierme mă înalt în pace, desferecat Din furie. Acuma, cînd mă minii, si mai mult fiarele mă strîng. O, durere! O, durere! Vierme silit! Sînt vierme? 140 Au omul e născut în mare amăgire? Amăgitor foarte Pui stavila furiei mele pentru că viermele să-ncolăcească arborele. Piei, Rece fățarnic! Sînt înlănțuit, altminteri n-ai putea că astfel să mă folosești. Se mînia-va Omul, încătușat cu acest lanț, si viermele tăcut se va tîrî. Mînia-ți nu va înceta. Demone sur
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
lui cuvântul” Densusianu abordează și tema morții și este ispitit de mitul lui Prometeu încercând să creeze un Prometeu modern: „Se luptă sub povara de lanțuri ruginite / În jurul lui stau chipuri de veacuri ca tirani / Trimiși să-l ispitească pe stavile să-l puie / De cumva prea departe s-ar avânta cu gândul / Pe unde n-au fost alții de unde s-ar întoarce / Preaînstrăinat, prea mândru / Și prea cutezător" În poezia lui este prezent și satul românesc chiar dacă a fost acuzat
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]