612 matches
-
15 mmHg sau la pacienți cu hipertensiune pulmonară și insuficiență severă. Când presiunea AD rămâne peste 15 mmHg de obicei, apar hepatomegalia, ascita și edemele periferice [8]. SIMPTOME, EVALUARE Anamneză: - oboseala la efort, dispnee, palpitații - durere abdominală în hipocondrul drept (stază hepatică, leziuni hepatocelulare și icter). Examen obiectiv Presiune venoasă crescută cu unde „v” largi în sistolă în venele jugulare, distensie jugulară, edeme periferice, ascită. Cardiac: - șoc apexian normal sau diminuat, - suflu pansistolic la marginea stângă a sternului inferior se accentuează
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]
-
pot apărea în 2-3% din cazuri și este important de înțeles de către pacient rolul paliativ al acestui tratament. Embolizarea excesivă este cea mai frecventă eroare terapeutică. Cateterele standard conțin 1-1,5 cm3 emulsie, deci spălarea finală a cateterului poate produce stază excesivă. După chemoembolizare este necesară uneori hidratarea, administrarea de antibiotice i.v., antiemetice, antialgice. Marea majoritate a pacienților sunt externați la 24 ore după intervenție (când, de altfel, pacientul se poate alimenta normal). Antibioterapia se poate continua 3-5 zile, iar
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Bogdan Valeriu Popa () [Corola-publishinghouse/Science/92145_a_92640]
-
devin insuficiente, această drenare nu se mai face, iar din cauza presiunii mai mari ce apare în sistemul venos profund în cursul contracției musculare, sângele din venele profunde este aruncat în sistemul venos superficial, unde apare flebohipertrofia și apoi dermatita de stază (Chanvallon et al., 2001, Jeanneret et al., 2007). Factorii care influențează circulația venoasă a membrelor inferioare se împart în două categorii: • factori negativi (care îngreunează întoarcerea venoasă); • factori pozitivi (care ușurează și favorizează întoarcerea venoasă). 1.3.2. FACTORI NEGATIVI
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
pune în mișcare pompa musculară a gambei, duce la scăderea presiunii venoase produsă de ortostatism, până la 22 mmHg, sângele depozitat în vene fiind rapid evacuat spre inimă. În felul acesta mișcarea (mersul, exercițiile fizice, sportul etc.) favorizează întoarcerea venoasă, reduce staza și previne apariția varicelor (Golledge, Quigley, 2003, Coleridge Smith, 2006, Bergan, Pascarella, 2007, Greenberg et al., 2008). • Presiunea tisulară Presiunea tisulară crescută apare în cazul proceselor inflamatorii (celulite) ale gambei sau al sclerozei, condiții în care nu se mai permite
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
al., 2008). • Presiunea tisulară Presiunea tisulară crescută apare în cazul proceselor inflamatorii (celulite) ale gambei sau al sclerozei, condiții în care nu se mai permite distensibilitatea venelor și adaptarea lor la diferite solicitări. În felul acesta hipodermita contribuie la agravarea stazei venoase (Golledge, Quigley, 2003, Coleridge Smith, 2006, Bergan, Pascarella, 2007, Greenberg et al., 2008). • Presiunea abdominală Presiunea abdominală crescută intervine în circulația venoasă ca factor negativ îngreunând întoarcerea sângelui venos. Presiunea abdominală crește în cursul eforturilor fizice (ridicare și transport
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
varicelor (Golledge, Quigley, 2003, Coleridge Smith, 2006, Bergan, Pascarella, 2007, Jeanneret et al., 2007, Greenberg et al., 2008). 1.3.3. FACTORI POZITIVI Factorii pozitivi ai circulației venoase sunt: • Tonusul venos Tonusul venos sau contractilitatea venoasă intervine în caz de stază, producând contracția venei și evacuarea sângelui acumulat. Cele mai bogate în mușchi sunt venele de calibru mijlociu, acest sector fiind numit și „cord venos periferic”. În poziție verticală și ortostatism static, sângele se acumulează în vene și presiunea hidrostatică locală
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
centru (Golledge, Quigley, 2003, Coleridge Smith, 2006, Bergan, Pascarella, 2007, Greenberg et al., 2008). În sechelele de flebită superficială și în varicele hidrostatice mari, unde pereții venoși și sistemul valvular sunt deteriorați, acest mecanism nu mai intervine și se instalează staza venoasă. Aceste reflexe vasomotorii sunt active numai la nivelul venelor superficiale, fiind absente în venele profunde. Tonusul venos este stimulat de diverși factori (Golledge, Quigley, 2003, Jeanneret et al., 2007): frigul (dușul rece, compresele reci); ortostatism; mișcarea fizică; respirația profundă
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
vasoconstricția și favorizează vasodilatația. În acest sens acționează expunerea la soare, băile calde, ședințele de băi termale cu ape calde, sauna, plaja pe nisipul cald, consumul de alcool, etc. De asemenea, unele medicamente pot reduce tonusul venos și pot favoriza staza: beta blocantele, nitroglicerina, teofilina, barbituricele, etc. (Coleridge Smith, 2006, Bergan, Pascarella, 2007, Greenberg et al., 2008). • Distensibilitatea pereților venoși periferici Venele au pereți subțiri de 0,5 mm și au relativ puține fibre musculare netede, lăsânduse ușor dilatate (de 8
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
La o nouă contracție musculară se produce evacuarea și procesul se repetă. În repaus intervine numai contracția venoasă reflexă, indusă de presiunea hidrostatică, dar aceasta are o capacitate de evacuare mult inferioară contracției musculare. Din această cauză pentru a evita staza venoasă persoanele aflate în ortostatism prelungit trebuie să facă periodic câțiva pași pentru activa circulația de întoarcere (Coleridge Smith, 2006, Jeanneret et al., 2007, Bergan, Pascarella, 2007, Greenberg et al., 2008). Au fost descrise la nivelul membrelor inferioare trei pompe
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
care propulsează 200 ml sânge / minut (Golledge, Quigley, 2003, Bucur, 2003, Coleridge Smith, 2006, Bergan, Pascarella, 2007, Jeanneret et al., 2007, Greenberg et al., 2008). Toate afecțiunile care împiedică contracția musculară sau mersul normal reduc eficiența pompelor musculare și favorizează staza venoasă. Apar astfel de situații în bolile musculare ale membrelor inferioare, în anchiloza articulațiilor piciorului, genunchiului sau articulației coxo-femurale, în cursul aplicării aparatelor gipsate etc. Pompa piciorului sau pompa musculară plantară este pusă în acțiune tot prin mers. Colectorii sunt
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
gambei și crește întoarcerea venoasă (la fiecare mișcare se împinge către gambă un volum de 30 ml sânge). Artropatia anchilozantă a piciorului, ce apare la unele cazuri de insuficiență venoasă cronică, scoate din funcție pompa musculară a piciorului și agravează staza venoasă, întârziind vindecarea tulburărilor trofice cutanate (Goren et al., 1990, Golledge, Quigley, 2003). Pompa musculară a gambei sau a moletului este formată din mușchii gemeni și soleari, care acționează asupra venelor gemelare. Acestea joacă un rol de pompă aspiratoare, care
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
2007). Pompa musculară a coapsei are un rol asemănător. În funcționarea pompei musculare mobilitatea articulară are un rol esențial (articulațiile halucelui, tibio-tarsiană, a genunchiului și a coapsei). Anchilozarea acestor articulații reduce considerabil debitul pompelor musculare ale membrelor inferioare și favorizează staza. Din contră, practicarea exercițiilor fizice și a sporturilor crește întoarcerea venoasă și activitatea pompelor musculare, având un efect favorabil asupra varicelor (Jeanneret et al., 2007). Purtarea de tocuri înalte sau de bocanci de schi împiedică contracția mușchilor gambei și agravează
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
Din contră, practicarea exercițiilor fizice și a sporturilor crește întoarcerea venoasă și activitatea pompelor musculare, având un efect favorabil asupra varicelor (Jeanneret et al., 2007). Purtarea de tocuri înalte sau de bocanci de schi împiedică contracția mușchilor gambei și agravează staza venoasă. La persoanele în vârstă se produce atrofia musculaturii gambei, slăbirea și relaxarea aponevrozei externe și redoarea articulațiilor, toate reducând eficiența pompei musculare și favorizând dezvoltarea varicelor (Bassi, 1962, Golledge, Quigley, 2003). • Aspirația toracică sau „vis a fronte” Aspirația toracică
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
presiunea venoasă periferică crește, ea depășește presiunea intravasculară și atunci fluxul sângelui dinspre artere spre vene se oprește. Rolul microcirculației în insuficiența venoasă este considerabil fiind știut faptul că în venule se depozitează 60-70% din sânge (Golledge, Quigley, 2003). În staza venoasă acest resort este folosit din plin în fazele incipiente ale bolii. Dar acumularea în exces de sânge la nivelul venulelor face să crească excesiv presiunea intracapilară, depășind-o pe cea existentă la nivelul capătului arteriolar al capilarului. Din acest
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
în exces de sânge la nivelul venulelor face să crească excesiv presiunea intracapilară, depășind-o pe cea existentă la nivelul capătului arteriolar al capilarului. Din acest moment fluxul sângelui în sistemul microcirculației periferice se oprește și încep să apară consecințele stazei venoase (Jeanneret et al., 2007). Capitolul 2 BOALA VARICOASĂ: CLASIFICARE, ASPECTE ETIOLOGICE, PATOGENICE, CLINICE ȘI PARACLINICE Varicele reprezintă dilatații patologice și permanente ale venelor superficiale care apar la nivelul membrelor inferioare (Jeanneret et al., 2007). 2.1. CLASIFICAREA VARICELOR În conformitate cu
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
pe măsură ce varicele cresc în dimensiuni. Există mai multe ipoteze care sunt incriminate în apariția acestui sindrom (Weiss et. al., 2001): creșterea presiunii intravenoase la nivelul acestor vene care se dilată (profunde sau superficiale) și tulbură microcirculația; tulburări metabolice induse de staza venoasă, în special eliberarea de mediatori ai inflamației, hipoxia tisulară și secreția de radicali liberi; modificări ale endoteliului capilar din zona de stază cu eliberare de substanțe algogene și inflamatorii. Senzațiile de „gambe grele” se localizează pe fața postero-internă a
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
la nivelul acestor vene care se dilată (profunde sau superficiale) și tulbură microcirculația; tulburări metabolice induse de staza venoasă, în special eliberarea de mediatori ai inflamației, hipoxia tisulară și secreția de radicali liberi; modificări ale endoteliului capilar din zona de stază cu eliberare de substanțe algogene și inflamatorii. Senzațiile de „gambe grele” se localizează pe fața postero-internă a gambelor, având iradiere spre creasta poplitee, se amplifică după ortostatism, expunere la cald și în preajma menstruației (la 70% dintre femei), diminuează la rece
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
Bergan, Pascarella, 2007, Campbell et al., 2007, Greenberg et al. 2008) 2.3.3. DILATAȚIILE VARICOASE PRIMARE Dilatațiile varicoase primare sunt leziuni care apar fără o cauză determinantă decelabilă clinic, prezentând următoarea evoluție: varicozități albastre, pete albastre sau petele de stază, varicozități reticulare, varice sistematizate (Bergan, Pascarella, 2007, Naoum, Hunter, 2007, Greenberg et al., 2008). Varicozitățile albastre sunt dilatații ale venelor intradermice, ale plexurilor subpapilare, întâlnite îndeosebi la femei, staza venoasă determinând dilatația capătului venos al capilarelor, formând sub piele o
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
clinic, prezentând următoarea evoluție: varicozități albastre, pete albastre sau petele de stază, varicozități reticulare, varice sistematizate (Bergan, Pascarella, 2007, Naoum, Hunter, 2007, Greenberg et al., 2008). Varicozitățile albastre sunt dilatații ale venelor intradermice, ale plexurilor subpapilare, întâlnite îndeosebi la femei, staza venoasă determinând dilatația capătului venos al capilarelor, formând sub piele o rețea vasculară ce poate căpăta configurații diferite. Zonele afectate apar de culoare albastră sau roșie, cu o venulă dilatată din care pleacă apoi rețeaua de arborizații venulare ce ia
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
un semn cert (primul) al alterării anatomice și funcționale a sistemului venos profund ulterior în evoluție putând apărea decompensarea sistemului venelor safene și a perforantelor. (Coleridge Smith, 2006, Bergan, Pascarella, 2007, Greenberg et al., 2008) Petele albastre sau petele de stază au localizare pe partea internă a piciorului sau în treimea inferioară a gambei și reprezintă de cele mai multe ori primele semne ale sechelelor de flebită profundă (Ludbrook, 1986, Bucur, 2003, Naoum, Hunter, 2007). Venele subcutanate și intradermice dilatate neuniform pot da
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
referire strictă pentru varicele sistematizate, mecanismele de apariție implică (Coleridge Smith, 2006, Greenberg et al., 2008): insuficiența valvei ostiale de la nivelul crosei safene: sângele din sistemul venos profund este propulsat în sistemul superficial în cursul contracției musculaturii pompei musculare, accentuează staza venoasă periferică fiind urmată de dilatarea safenei la nivelul coapsei inițial (mecanism întâlnit la aproximativ 30% din cazurile de varice sistematizate); alterarea parietală și deteriorarea structurii conjunctive a pereților venoși care va determina scăderea tonusului venos, a capacității de contracție
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
care este sediul punctelor de reflux și care sunt perforantele insuficiente. Existența perforantelor insuficiente este pusă în evidență de o serie de semne directe și indirecte (Nicolaides, 2000 ). Semnele indirecte sunt utile mai ales pentru localizarea perforantelor distale. Prezența unei staze localizate ghidează examinarea pe sectorul situat imediat deasupra. La inspecție și la palpare se pot constata uneori segmente varicoase izolate ce sunt întrerupte brusc pe traiectul lor și care reprezintă locul unde vasul se cudează spre profunzime. Dacă perforanta incontinentă
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
care se invaginează degetul explorator (Chiesa et al., 2007). Boala varicoasă se asociază cu gonartroza în procent de 40-50%. S-a constatat că tratamentul varicelor este urmat de dispariția durerilor articulare, rebele la diverse alte tratamente reumatismale. Se presupune că staza și hiperpesiunea venoasă provoacă tulburări funcționale și tulburări trofice ce interesează părțile moi și inclusiv articulațiile. Legătura directă dintre artroză și insuficiență venoasă se explică prin diminuarea circulației la nivelul articulației (van Neer et al., 2003). Genunchiul care are o
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
fi vizualizate la subiecții normali (Badea et al., 1994, Lin et al., 2004, Badea et al., 2006, Kulkarni et al., 2007). Uneori poate fi observată ecogenitatea spontană a sângelui în vene. Acest aspect este produs de către prezența unor microagregate hematice. Staza și fluxul lent favorizează apariția aspectului de „fum” în venă. Deplasarea sângelui în venă este accelerată de către compresiunea în amonte și în această situație ecogenitatea spontană a fluxului dispare (Badea et al., 1994, Lin et al., 2004, Badea et al
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
repaus (Pop et al., 2003, Salles-Cunha et al., 2004, Labropoulos, Leon, 2005, Badea, 2006). Ecogenitatea spontană a fluxului din vene nu are semnificație patologică la nivelul membrelor inferioare, dacă este observată cu pacientul șezând sau în picioare (fiind produsă de stază) și dacă ea dispare la compresie musculară în amonte (Pop et al., 2003, Badea et al., 2006). Tehnica Doppler pulsat permite aprecierea optimă a comportamentului fluxului sanguin în timpul manevrelor de provocare. Compresiunea musculară în amonte de locul examinării duce la
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]