2,893 matches
-
întâlnite pe terasa superioară. – Soluri sărăturate de tip soloneț sunt soluri sărace în calciu și cu reacție alcalină datorită conținutului de sulfați de sodiu (valea râului Jijia în regiunea Vlădeni și în aval de confluența cu râul Bahlui). ... – Cernoziomurile caracterizează stepa și silvostepa fiind formate pe substraturi lutoase, luto-argiloase, argiloase și marnoase. Pe interfluviile Prutului sunt prezente cernoziomuri levigate, iar pe versanți cernoziomuri propriu - zise. ... – Soluri cenușii (silvestre) apar pe versanți și sunt formate pe depozite loessoide, nisipuri sau marne. ... – Podzolurile
PLANUL DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292179]
-
pe conurile de dejecție ale afluenților cu aport de săruri aduse din substratul de marne salifere. ... Prin așezarea în partea de est a țării, Podișul Moldovei are un climat temperat-continental cu unele particularități. În zonele joase predomină un climat de stepă, iar în cele mai înalte un climat specific zonelor împădurite. În bazinul hidrografic Prut temperatura medie multianuală este de 9° C și în bazinul hidrografic Bârlad este de 9,5° C. În spațiul hidrografic Prut - Bârlad precipitațiile medii multianuale variază între
PLANUL DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292179]
-
Moderată Slabă Proastă Bună Nu ating starea chimică bună 329 0 143 136 49 1 327 2 În spațiul hidrografic Prut - Bârlad, elementele specifice zonelor împădurite central - europene se întrepătrund cu cele est - europene, care sunt specifice silvostepei continentale și stepei. Condițiile climatice din centrul Europei sunt favorabile dezvoltării pădurilor de stejar și fag. Zona poate fi caracterizată prin trei clase mai importante de habitat natural: păduri cu Quercus petraea și Fagus silvatica pe dealuri; stepa și silvostepa în zona văilor
PLANUL DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292179]
-
sunt specifice silvostepei continentale și stepei. Condițiile climatice din centrul Europei sunt favorabile dezvoltării pădurilor de stejar și fag. Zona poate fi caracterizată prin trei clase mai importante de habitat natural: păduri cu Quercus petraea și Fagus silvatica pe dealuri; stepa și silvostepa în zona văilor; vegetație hidrofilă în zonele umede și în cele de luncă din văile râurilor și a iazurilor piscicole. – Prima clasă poate fi considerată ca fiind împărțită în două subzone: ... – păduri cu Fagus la altitudini mari în
PLANUL DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292179]
-
mici (sub 400 m). ... – Clasa silvostepei se poate împărți în: ... – zona silvostepică cu vegetație specifică: Festuca vallesiaca (păius), F. pratense (păiusul de livadă), Poa bulbosa, Artemisia austriaca, Cynodon dactilon (pirul gros), Agrpyron cristatu (pir), Stipa capillata, S. joannis. ... – zona de stepă. ... – Zone umede și de luncă: ... – copaci: Populus alba (plopul alb), P. nigra (negru), Salix fragilis (salcia), Alnus glutinos (arin negu). ... – ierburi. ... Fauna joacă un rol deosebit de important în conturarea și evoluția peisajelor geografice. În spațiul hidrografic administrat de A.B.A.
PLANUL DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292179]
-
specifică habitatul 6240*. Doar așa s-ar explica indicația asociației la cele două habitate: 6210* și 6240*. 8. Tipuri de pădure (TP) Nu este cazul. 9. Descrierea generală a tipului de habitat Conform cu Gafta și Mountford, 2008: Pajiști de stepă, dominate de graminee cespitoase, camefite și alte plante perene, ale alianței Festucion valesiacae și altor cenotaxoni afini. Aceste comunități xeroterme sunt dezvoltate pe pante sudice, cu soluri având profil A-C, pe substrat stâncos și straturi sedimentare argilo-nisipoase îmbogățite cu
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
cu aceste păduri, conform Chifu și colaboratorii, 2014, paginile 204, 226. 8. Tipuri de pădure (TP) Nu este cazul. 9. Descrierea generală a tipului de habitat Conform cu Gafta și Mountford, 2008: În structura și corologia tipică, acest habitat grupează stepe ale câmpiilor, platourilor și dealurilor situate la vest de Marea Neagră, de Nistru și bazinele Transilvaniei și Traciei de nord, inclusiv al cursului inferior al Dunării, limitei sudice și văilor platoului podolic, platoului Rus Central, platoului Volgăi, Orenburg și Bachkiria
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
apropierea culturilor și pe suprafețele luate în cultură și apoi abandonate. Eliminarea acestora în totalitate contribuie la menținerea habitatului în starea de conservare favorabilă. Bogăția specifică Număr specii/ 25mp 40-60 Intervalul reprezintă numărul de specii în general în habitate de stepă din țară, raportată la 25 mp. Înălțimea vegetației cm 30 - 100 (150) Înălțimea vegetației pentru o stare de conservare favorabilă este dată de înălțimea speciilor edificatoare, în acest caz Chrysopogon gryllus, Stipa capillata și Festuca valesiaca. Se consideră înălțimea vegetației
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
deoarece provoacă scăderea densității sau chiar dispariția populațiilor de plante native. Eliminarea acestora în totalitate contribuie la menținerea habitatului în starea de conservare favorabilă. Bogăția specifică Număr specii/25 mp 40-50 Intervalul reprezintă numărul de specii în general în habitate de stepă din țară, raportată la 25 mp. Înălțimea vegetației cm 30 - 100 Înălțimea vegetației pentru o stare de conservare favorabilă este dată de înălțimea speciilor edificatoare, în acest caz Stipa stenophylla; Stipa pulcherrima; Elymus hispidus Se consideră înălțimea vegetației măsurată în
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
naturală a compoziției de specii este posibilă în anumite zone ale habitatului, inclusiv datorită modificărilor climatice. Fragmentele de habitat din sit dovedesc doar faptul că aici au fost cândva păduri, iar prezența acestora pe alocuri mai degrabă infirmă caracterul de stepă al zonei. Procesul natural, firesc al succesiunii este instalarea tufărișurilor, care ar fi un prim pas în reinstalarea pădurilor pe suprafețele ocupate odinioară. Cele două specii caracteristice asociației Danthonio alpinae-Stipetum stenophyllae își dispută terenul deoarece amândouă reclamă aceleași condiții ecologice
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
locale ale așezării Pescani vorbesc despre un loc magic și destul de periculos, aflat departe de vatra satului, acolo unde începe o înfricoșătoare pustietate și se află doar casa solomonarului Bibănel Mihalț-Știucanul, pe malul unor mlaștini care se întind până spre stepele Rusiei. Un parfum de groază și mister străbate narațiunea însă în realitate casa, dacă o putem numi așa, lui Bibănel este exact în marginea satului și se vede foarte bine de la cârciumă iar întinsele mlaștini sunt doar o baltă care
SFÂNTU BIBĂNEL PROFETUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2133 din 02 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340452_a_341781]
-
adaptarea la cotidian pentru a supraviețui. Vise, trăiri, spaime, așteptări, îndoieli...iată o parte din ce înseamnă a fi om. Ceea ce fiecare om înțelege prin noțiunea de „om” e întotdeauna doar o efemeră convenție burgheză, scria în jurnal „lupul de stepă” al lui Hesse. Dar convențiile se schimbă, visele își schimbă și ele conținutul, trăirile se înnoiesc permanent, spaimele lasă locul speranței și noi înșine ne schimbăm, evoluăm în funcție de destinațiile pe care le stabilesc alții pentru noi și în funcție de scopurile pe
Femeia din fața blocului. Pornim în viață idealiști și sfârșim cinici () [Corola-blog/BlogPost/338326_a_339655]
-
treaz și jamaicanu’, a fost pe-aici un teatru NO?! - No, zice un ardelean, nu cred, da’ știu că-l bem pe-un moldovean...Hai, bei și tu? - Man, io am visat cu japonezi, dragoni pe cer și vânt de stepă... am marfa mea. Ce trip beton! P.S. Eu n-am mai fost prin Vamă de ani buni, dar aud că umblă și acum un tip ciudat, în chimonou, privind hipnotizat spre cer: - La ce se uită, nenea? - Lasă-l tată
Vrăjitorul din OZN sau cum a dispărut din senin un cort plin cu coreeni din Vama Veche () [Corola-blog/BlogPost/338443_a_339772]
-
consider erou, ci doar un român care și-a făcut datoria”, declara ziarului “Adevărul”. „Am participat la eliberarea Basarabiei, la trecerea Nistrului și la luptele din Ucraina, de la Bug și Nipru. Am ajuns până în Crimeea, Caucaz, Istmul Pericop, Krasnodar și stepa Kalmucă, la sud de Stalingrad... am fost prizonier de război la nemți în Lagărul „Vistra nr. 8”, de unde am fost eliberat în 1945 de trupele sovietice.” A devenit Cavaler al Ordinului „Mihai Viteazul” după ce, a doua zi de Crăciun a
Ultimii Cavaleri ai României încă mai există. Şi se încăpăţânează să reziste () [Corola-blog/BlogPost/338602_a_339931]
-
Italia, mirodenii și alte produse destinate celor bogați (tarabostes și pileates). Cît despe celelalte pături sociale (se are în vedere în primul rînd țăranii (comates) - n. a.), gospodăria naturală pe care o duceau îi făcea să depindă prea puțin de piață. Stepa Bugeacului prezintă un coridor îngust încadrat la nord de codrii podișului cu același nume, iar la sud - de Dunăre și Marea Neagră. Prin acesta se deschidea o ieșire largă spre Cîmpia Bărăganului, iar prin trecătorile carpatine - spre șesul Panoniei și trecătorile
Geopolitica Bugeacului [partea a treia] () [Corola-blog/BlogPost/339922_a_341251]
-
mult, chiar valea însăși a Dunării putea fi străbătută de la Est la Vest și îndărăt de cavaleria nomadă. După cum am mai menționat, din cauza condițiilor natural-climatice care semănau mai degrabă cu cele ale deșerturilor din Asia Centrală, contemporanii au numit regiunea de stepă din sudul Basarabiei - „Pusta Getică”, după numele locuitorilor autohtoni. Aceste condiții vitrege favorizau invadatorii nomazi obișnuiți cu lipsa de apă și un tain cît se poate de auster. Tradiția istorică și datele arheologice confirmă faptul că Pusta Getică a făcut
Geopolitica Bugeacului [partea a treia] () [Corola-blog/BlogPost/339922_a_341251]
-
în formă de colonii și emporii. Conștienți fiind de slăbiciunea lor militară, grecii căutau protecția din partea regilor barbari (în cazul nostru - daco-geți). Darius I, fiul lui Histaspus, regele perșilor, a încercat să atace triburile sciților dușmănoase imperiului său care populau stepele din bazinul de nord al Mării Negre. El a trecut Dunărea și s-a afundat în Pusta Getică. Condițiile climatice, lipsa de apă potabilă și atitudinea dușmănoasă a băștinașilor, l-au forțat pe regele persan să facă cale întoarsă după ce a
Geopolitica Bugeacului [partea a treia] () [Corola-blog/BlogPost/339922_a_341251]
-
o alianță cu sarmații, a hotărît să atace inamicul pe propriul lui teritoriu pentru a rupe căile de aprovizionare a legiunilor romane aflate la nord de Dunăre. În acest scop el a trecut prin vadurile Dunării armatele daco-sarmate concentrate în stepa Bugeacului- în provincia Moesia. Numai rapiditatea reacției de care a dat dovadă împăratul Traian i-a salvat pe romani de la o catastrofă în fața cărora ar fi pălit cele suferite de către Varus la Teutoburg și de Fuscus la Tapae. Legiunile romane
Geopolitica Bugeacului [partea a treia] () [Corola-blog/BlogPost/339922_a_341251]
-
asalt bogatul oraș Adrianopol (astăzi - Edirne). Populația rămasă în viață din acest oraș a fost strămutată cu forța de către cuceritori la gurile Dunării pentru a valorifica pămînturile din preajmă. Istoricii cred că ar fi fost vorba de Cîmpia Bărăganului și stepa Bugeacului. După 26 de ani (!), în anul 837, flota bizantină, învingînd rezistența garnizoanelor inamice, a reușit să-i elibereze din captivitatea bulgară pe cele cîteva zeci de mii coloniști fără voie și pe copiii lor născuți în captivitate. Această aventură
Geopolitica Bugeacului [partea a treia] () [Corola-blog/BlogPost/339922_a_341251]
-
al Niprului. Această ramură, din punct de vedere geopolitic, a fost defavorizată prin faptul că nu a avut ieșire la mările calde. Calea spre Marea Baltică i-a fost îngrădită de popoarele baltice fino-ugrice, iar spre Marea Neagră - de semințiile nomade de stepă. Acest handicap a dictat politica externă a formațiunilor statale ale vechilor ruși: Rusia Kieveană și cnezatele care au luat naștere pe ruinele acesteia. Formarea Rusiei Kievene este legată de așa zisa „teorie normană”[xi]. Slavii răsăriteni erau divizați în mai
Geopolitica Bugeacului [partea a treia] () [Corola-blog/BlogPost/339922_a_341251]
-
ca și predecesorii lor pecenegi și oguzi, cumanii (căci despre ei este vorba - n. a.) au făcut parte din familia de limbi turanică. Posesiunile lor erau formate din două părți inegale după suprafață: cele situate între Nistru și Volga (Itil) Deșt-i-Kîpceak (Stepa Cumanilor) și cele din Cîmpia Română. Între ele se intercala Arcul Carpatin. La sud, posesiunile cumane erau hotărnicite de Dunăre. Nomazii cumani încă nu se învățaseră să escaladeze asemenea obstacole naturale precum munții și rîurile late. În afară de aceasta, Regatul Ungar
Geopolitica Bugeacului [partea a IV-a] () [Corola-blog/BlogPost/339952_a_341281]
-
apuseană a Cumaniei (Cîmpia Română) era cu mult mai mică ca suprafață, dar nu și ca importanță decît Deșt-i-Kîpceak, ea servind în calitate de cap de pod pentru invaziile în Europa Centrală. Liantul acestor două părți era Bugeacul. În secolul XIII, din stepele Mongoliei își fac apariția hoardele tătaro-mongole care anterior au reușit să supună China, statul horezmșahilor[i] și alte țări din Orient. Acolo, folosind specialiștii autohtoni, nukerii[ii] lui Ginghiz-Han s-au învățat să escaladeze lanțurile muntoase, să forțeze rîurile late
Geopolitica Bugeacului [partea a IV-a] () [Corola-blog/BlogPost/339952_a_341281]
-
Munteniei era Brașovul (Kronshtadt). Moldova, la rîndu-i, se deschidea spre Europa prin bogatul centru comercial și meșteșugăresc polonez Lvov (Liov - Lemberg). Rivalitatea moldo-munteană pentru Bugeac a fost, prin urmare și una polono-ungară. Primii domnitori munteni din dinastia Basarabilor au stăpînit stepa Bugeacului și datorită factorilor legați de originea locuitorilor din această regiune. Este cunoscut faptul, că și pînă în ziua de astăzi populația românească din regiune vorbește graiul muntean al limbii române. Aceasta se explică prin faptul că păstorii munteni după ce
Geopolitica Bugeacului [partea a IV-a] () [Corola-blog/BlogPost/339952_a_341281]
-
ca un adevărat brîu de protecție, se întindeau pămînturi cedate de către sultan vasalilor săi tătari nu numai pentru a-și paște vitele, dar și în calitate de bază de atac împotriva ghiaurilor (numele dat de turci creștinilor - n. a.). Între anii 1593-1617, în stepa Bugeacului se stabilesc tătarii nogai din Crimeea. Marile puteri ale timpului, sesizînd importanța geostrategică a Bugeacului, s-au străduit, cel puțin, să restabilească „status-quo”-ul de pînă la cucerirea otomană. Desigur, la mijloc erau propriile interese egoiste și nicidecum bunăvoința
Geopolitica Bugeacului [partea a IV-a] () [Corola-blog/BlogPost/339952_a_341281]
-
De ce ați părăsit-o? i-a dispărut somnul lui Manu. -E o poveste mai lungă. Pe scurt, părinții mei au fost învinuiți că nu au vrut să intre în colhoz cu pământul de-l aveau în apropiere de Nicolaef, în Stepele Nogaice, dincolo de Bug, și, acuzați că se opun Politburo, trecuți la categoria culacilor și dușmanilor poporului, iar când au simțit că urmau să fie ridicați - Irina a făcut o pauză în care a suspinat discret - au pus caii la căruță
ISPITA. Fragment din romanul „Parfumul de lavandă” de Ion R. Popa () [Corola-blog/BlogPost/339347_a_340676]