1,130 matches
-
jubilatoriu, ci dimpotrivă, unul sumbru, aspru, întunecat, pliat pe o sensibilitate mai ascuțită, mai deschisă percepției distrofiei lumii recente. Culorile în care aceasta este zugrăvită sunt la rândul lor mult mai întunecate, profilurile existențiale reduse la câteva definitorii, iar gestica stereotipă; în ciuda referințelor "reale", autenticitatea este mimată și minată, lumea atrofiată, iar umanitatea anonimizată. Poetica e acum una a refuzului, a revoltei surde, a pumnilor strânși, deși nu răzbate, în afară, decât o doză suficientă de ironie groasă ori cinism. Opțiunea
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
cu fața ridată de somn" și "oameni cu gura de pluș", îngeri orbi, înveliți în ziare, pruncul sfânt cu o carte în mână, "femeia cu sâni ca iarba/ pe care urcă în apus turme de melci bărboși") execută aceeași gestică stereotipă, menită a îngroșa, caricatural, certitudinea captivității și a neantificării: Noi suntem prizonierii neantului, prizonierii neantului/ și strigăm din neant în neant, în neant: de aici nu vom putea evada niciodată!". Treptat, acestui strigăt disperat îi ia locul un început de
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
mele" Perfectum, Nadam ș.a.) dau la început senzația că simbolizează Maladia, Păcatul, Erosul despiritualizat, Puritatea pierdută sau Estropierea, deopotrivă fizică și morală, dar ajung, finalmente, să fie percepute ca altfel de nume sau prefigurări ale Morții. Schimonosite într-o gestică stereotipă, imuabilă, ele apar, funest, în toate secvențele veritabilei coborâri infernale ale actantului (descensus ad inferos), de-a lungul și la finele căreia guvernează, freudian, aceeași spaimă organică, cea determinată de certitudinea extincției lente. O atenție specială trebuie însă acordată unei
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
dorința" și faptul că "mitul este valoarea cuprinsă de reprezentare, adică imaginea coadaptată cu valoarea" [Vianu, 1998, p.65]. Pariziana face parte din miturile foarte "individualizate", în jurul unui erou, al unui personaj excepțional. Literatura i-a făurit deseori o imagine stereotipa și reducționista. De exemplu, în românul popular, clișeele perpetuează o imagine cu mai multe fațete, cea a "femeii elegante" versus "femeia frivola", "femeia perfida", sursa a "tuturor relelor și scandalurilor". Pariziana apare în românele, povestirile, memoriile, jurnalele numeroșilor autori, mai
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
de a rosti ceea ce altfel este imposibil de cuprins. În retorica tradițională, alegoria este considerată ca fiind un caz particular de metaforă. Datorită aspectului prin excelență plastic, artificial (reprezentările alegorice sunt creaturi imaginare, fără referent în lumea naturală), precum și caracterului stereotip, etern și cvasi-imuabil, alegoriile au atras dintotdeauna pictorii și sculptorii menționează dicționarul de retorică (Pougeoise: 2001, 24). Parabola se diferențiază de alegorie prin aceea că ea prezintă două părți distincte, cu mesaj moral și religios. Ca și fabula, o parte
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
ordin speculativ (e menționată, de exemplu, bătrîna doamnă, de origine greacă, Karafilis care, se bănuiește, ar fi spus fetelor, cîndva, "nu vă pierdeți vremea cu trăitul", făcînd aluzie la un vechi stereotip mentalist elen, conform căruia "sinuciderea are un rost", stereotip imposibil de asumat în America unde, după aceeași doamnă, "toată lumea se preface tot timpul că este fericită", pp.195-6). Impresia de ansamblu ar fi aceea că naratorii se adresează unor instituții oficiale, în efortul lor de elucidare a enigmei. Faptul
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
iconuri populare, care ne amintesc de credința în libertatea individuală și, în general, de mitul "cetății de pe colină", sunt steagul american și Statuia Libertății. Pe lângă acestea, ar mai fi, potrivit lui Nachbar și Lause, încă două iconuri care au creat imagini stereotipe ale Americii: mașinile și cărțile de credit. Ambele produc iluzia de mișcare și libertate financiară nelimitată. Înrădăcinate în credința puternică în libertatea individuală, aceste două imagini creează foarte bine contextul pentru unul dintre cele mai populare ritualuri americane: vacanța în
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
îndeplinire angajamentele pe care le a avut în plan”. Iată ce „important” și „benefic” pentru popor era planul de lucru al tinerilor comuniști vasluieni și cum au reușit aceștia să-i sature pe flămânzii județului numai cu sloganuri, lozinci, papagalisme stereotipe și minciuni mari cât sediul „tineretului progresist”: „...astfel, s-a făcut o nouă repartiție a muncii în cadrul biroului județean. Totodată sa (sic!, n.n.) făcut o repartiție justă a muncii în comitetul județean (probabil era foarte importantă „munca” în biroul județean
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
mai departe”. Mult mai corect ar fi fost să spună: „am dezvoltat în rândurile tinerilor noștri ura neîmpăcată împotriva chiaburilor”, dar, probabil, a dat dovadă de modestie... Ca un adevărat secretar de ședință, tov. Paul Pavlov a pus punct pălăvrăgelilor stereotipe exact la orele 13,15 arătând: „...felul cum va trebui să muncim pentru lichidarea lipsurilor ce le-am avut dând exemplu din munca și viața Tineretului Comsomolist a Uniunii Sovietice (subl.ns.) pe care tinerii noștri trebue să’l urmeze
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
a părut intervenția tov. Turtea Vasile care a făcut o asociere anapoda între creșterea producției agricole la hectar și faptul că membrii biroului organizației de bază nu se implică mai ferm în strângerea impozitelor și taxelor! Din toată această vorbărie stereotipă plină de gunoaie ideologice ne-a reținut faptul, deloc de neglijat, că în anul 1956 nu toți locuitorii satului Miclești erau înscriși la „întovărășire”. De aici putem deduce (fără a greși!) că de gospodărie agricolă colectivă nici nu putea fi
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
istorică este tributar clișeelor vocabularului comunist. Discursul politic, cel mediatic, întreg spectrul discursiv românesc din primii ani postdecembriști a rămas prizonier al limbajului de lemn care eliminase din vocabularul românilor expresiile cu conținut religios și repopulase limba română cu formulări stereotipe, dictate de ideologia marxist-leninistă. Nu este străină nici folosirea denaturată sau cu similitudine poetică a unor cuvinte specifice vocabularului religios, folosire ce a dus la crearea de clișee comuniste ulterior respinse sau evitate în discursul religios. Acest aspect al limbii
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
corectă și reprezintă o bază solidă pentru construcția altor concepte. Alteori înțelegerea anumitor fenomene este greșită.În științele exacte aceste erori se referă adesea la anumite proprietăți fizice care sunt adesea dificil de difernțiat; în științele umane, preconcepțiile includ adesea stereotipi și simplificări. PROCESUL DE ÎNVĂȚARE 1. Învățarea la școlarii mici Școlarului mic (7 11 ani) îi sunt necesare modele din cauza unei capacități reduse de a realiza o legătură internă între acțiunea practică și teoretizarea regulii folosite. O acțiune practică rămasă
Învăţarea, calea către cunoaștere by SIMONA CHIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1240_a_2106]
-
antitetice și, într-adevăr, printre cele mai surprinzătoare caracteristici ale controversei academice referitoare la societatea civilă în contextul chinez este modul în care aceasta a realizat o reconsiderare a istoriei gîndirii politice chineze și a culturii sale politice. Împotriva opiniei stereotipe care consideră China o specie a despotismului asiatic, s-a pus un accent deosebit pe ideea că protestul contra puterii de stat, mai ales în ideea de a-i dezonora pe lideri și de a-i forța să-și modifice
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
mod, ea încurajează oamenii să privească cumpărăturile și consumarea produselor ca fiind activitățile vieții lor și să creeze imagini false ca de pildă, iluzionarea cetățenilor obișnuiți că sunt tineri, atractivi, bogați și liberi. Putem remarca și frecventele critici despre imaginile stereotipe ale femeilor din reclamele care se prezintă pe toate canalele de comunicare. Agenții de publicitate argumentează în apărare că cei ce consumă sunt în stare să hotărască singuri și că nu vor cumpăra lucruri de care nu au nevoie. Publicul
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
această zonă, performanțele încep să scadă. Zona critică, nivelul optim al motivației, variază în funcție de gradul de dificultate al sarcinii. În cazul sarcinilor mai pretențioase, zona critică se situează la un nivel mai scăzut iar în cazul sarcinilor mai ușoare, mai stereotipe, zona critică a motivației apare la un nivel mai ridicat. Experimental, s-a ajuns la concluzia că se învață mai bine dacă valoarea impulsului motivațional crește până la un anumit nivel moderat. Nivelul optim al motivației (și în același timp zona
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
mediului familial asupra rezultatelor școlare ale copiilor”; „randamentul pedagogic și datoria parentală”; „participarea părinților la gestionarea și procesul decizional din instituția școlară.” (ibidem) Adesea părinții și cadrele didactice își fac reproșuri, își aduc critici și privesc cu neîncredere, cu atitudini stereotipe și pline de prejudecăți. Principalele reproșuri la adresa părinților se referă la următoarele aspecte: apatia părinților (nu vin la acțiuni anunțate); lipsa de responsabilitate (așteaptă inițiativa cadrelor didactice); timiditatea (lipsa de încredere în sine); participarea cu ingerințe (critică sau impertinență școlară
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
practice elementare și de muncă organizată necesare elevilor din clasele primare. După un timp, în cadrul activităților didactice, traiectoria concentrării coboară la toți elevii; aptitudinea de a se concentra devine tot mai redusă odată cu creșterea curbei oboselii. Monotonia produsă de formele stereotipe ale exercițiilor produce plictiseală care influențează la rândul său, dorința de a învăța, interesul și atenția elevilor. De aceea, este necesară înlocuirea acestor exerciții cu jocuri didactice. Ca activitate fundamentală a copilului, jocul poate contribui la formarea unei atitudini pozitive
Jocul didactic matematic : metodă eficientă în învăţarea matematicii în ciclul primar by Cristina Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1256_a_2007]
-
reflecții în epoca clasică: este vorba explicit despre problema gestionării unei astfel de eterogenități (de această problemă ne vom ocupa în capitolul 7). Pentru ceea ce înseamnă inserția secvențelor descriptive în narațiunile romanești, sunt utilizate sintagmele introductive-tip și clauzulele la fel de stereotipe (pentru o analiză detaliată vezi Hamon, 1981; Adam și Petitjean, 1989). Celălalt tip de structură secvențială eterogenă nu corespunde inserției (mai mult sau mai puțin marcată) unei secvențe (mai mult sau mai puțin completă), ci melanjului, de această dată, de
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
la devenirea acestuia în mituri și simboluri, investigate pe larg în cel de-al doilea capitol, Imaginea între inconștient și conștient, pentru a analiza elementele logico-epistemologice ale imaginii reprezentarea, presupoziția, stereotipul și etnostereotipul, prezentate în capitolul al patrulea, Imagine, reprezentare, stereotip. De asemenea, nu se poate vorbi despre imagine în absența unor elemente care au un rol absolut esențial în conturarea ei: dualitatea identitate/alteritate, analizată în capitolul al treilea, Identitate, alteritate, imagine. Un punct esențial în investigația imaginii din cadrul tezei
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
1962 de Oliver Brachfeld 139, care evidențiază diferențele de substanță dintre imagine și stereotip, propunând termenul de imagotip. Brachfeld susține că imaginile nu mai pot fi considerate stereotipuri, așa cum se întâmplă în cazul cercetătorilor opiniei publice 140, întrucât, spre deosebire de clișeele stereotipe, care nu se schimbă, imaginile sunt supuse unor procese de transformare și adaptare, diferind de la o categorie socială la alta, de la o vârstă la alta și având importante particularități în funcție de nivelul și spațiul cultural. Din punctul de vedere al lui
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
de imagini pot exista și, ca atare, sunt și studiate sub forma stereotipurilor etnice"184, în timp ce în sens larg se ocupă cu investigarea oricărei reprezentări a realității. Într-o cercetare axată pe procesul tratamentului cognitiv al informației influențat de categorizările stereotipe, Luminița Iacob discută despre procesualitatea etnostereotipurilor, susținând că "autostereotipul este mai puternic decât sursa mesajului"185. Sintetizând, Iacob susține că același text, împreună cu etichete etnice diferite și factori contextuali diferiți, generează o incongruență, în timp ce din alăturarea aceluiași text cu etichete
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
W. G. Stephan 525. Selecția are loc prin intermediul categoriilor întrucât "putem atribui un sens acțiunilor celuilalt, vorbelor lui și, în general, tuturor datelor pe care le desprindem din comportamentul lui, încadrându-l într-o categorie (...) individul asociază în memorie conținuturile stereotipe și etichete categoriale"526. Într-o abordare categorială a stereotipului, Shelley E. Taylor susține că stereotipurile depind de categorii, fiind un rezultat al procesului prin care sunt formate acestea, proces complex și dinamic prin intermediul căruia individul extrage informații din mediu
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
de formele lingvistice, așa cum remarca Piotr Wandycz 546. Practic, mai mult decât reprezentarea, stereotipul etichetează grupurile sociale pentru a rezolva problema cunoașterii lor, elimină necunoscutul prin intermediul unor categorii independente de realitate sau de fenomenele istorice, întrucât important, la nivelul reprezentării stereotipe nu este realitatea istorică sau socială, ci ceea ce un grup sau un individ reține despre un anumit obiect. În termenii lui Allport, între stereotipuri și realitate poate să nu existe nicio legătură, întrucât rolul lor nu este de a prezenta
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
individul sau grupul, însă ea este amplu definită prin intermediul stereotipului, oferind informații atât despre obiect, cât și despre relația acestuia cu mediul sau cu alte obiecte, sau despre relația dintre subiect și obiect. Din acest punct de vedere, simplificarea specifică stereotipului este o selecție a unor însușiri și caracteristici care pun în lumină o serie de atribute cu ajutorul cărora se orientează reprezentarea și care determină atitudinea față de obiectul stereotipului. Cu toate acestea, trebuie precizat faptul că, de cele mai multe ori, construcția simbolică
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
informație utilizată în evaluarea unui mesaj cu conținut identitar"580 și să stabilească, în același timp, în ce măsură schimbările care se produc la nivelul evaluării depind de factori cotextuali și de context. Astfel, analizând procesarea cognitivă a informației și fenomenul categorizărilor stereotipe, studiul Luminiței Iacob punctează impactul procesului etichetării etnice asupra cantității de informații folosite de indivizi, evidențiind, în acest sens, că stereotipurile activate de etichete generale, cu un grad scăzut de familiaritate și slab prototipice au declanșat procese cognitive cu risipă
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]