1,136 matches
-
textele despre relațiile familiale), cântecul lirico-epic împrumută, de obicei, melodia cântecului liric. Se pare că preferințele se îndreaptă tot mai mult spre cântecul lirico-epic. Mijloacele de realizare artistică specifice speciei sunt: fraza amplă, aglomerarea de epitete, hiperbola, îmbinarea de formule stereotipe cu creația spontană, monorima și stilul oratoric. Asupra epocii și mediului în care a apărut b. au fost emise păreri contradictorii. Geneza unor tipuri sau motive s-a confundat adeseori cu geneza genului însuși. Chiar dacă unele subiecte, cum ar fi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285563_a_286892]
-
aceste elemente în evoluție îi determină, tehnicii jocului de fotbal: Complexitatea Dificultatea și complexitatea se accentuează pe măsură ce procesul de instruire și jocurile se desfășoară indiferent de starea vremii și a terenului de joc. Unele procedee tehnice de bază devin: Stereotipurile Stereotipe (automatizate) pentru al elibera pe jucător de urmărirea și controlul mingii, driblinguri și transmiteri ale acesteia, dându-i posibilitate să privească tot câmpul de joc în vederea colaborării cu coechipierii sau a evitării intervenției adversarului. Spectaculozitatea Duelurile aeriene, angajamentul total în
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
înaintarea în vârstă, se asociază cu tulburări de vorbire. Anumite afecțiuni psihice, cum sunt schizofrenia, depresia clinică, tulburarea bipolară, se pot manifesta printr-un sindrom psihomotor numit catatonie. Acest sindrom reunește starea de fixare a corpului în anumite poziții, conduita stereotipă și stupoare mintală. În schizofrenia catatonică pacienții pot pierde abilitățile motrice, ignorând stimulii externi (stupoarea catatonică), sau, din contră, să manifeste o hiperactivitate motrică (excitarea catatonică). Nervii periferici pot fi lezati prin traumatisme, procese de scleroză a vaselor perineurale, stricturi
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
de a rosti ceea ce altfel este imposibil de cuprins. În retorica tradițională, alegoria este considerată ca fiind un caz particular de metaforă. Datorită aspectului prin excelență plastic, artificial (reprezentările alegorice sunt creaturi imaginare, fără referent în lumea naturală), precum și caracterului stereotip, etern și cvasi-imuabil, alegoriile au atras dintotdeauna pictorii și sculptorii menționează dicționarul de retorică (Pougeoise: 2001, 24). Parabola se diferențiază de alegorie prin aceea că ea prezintă două părți distincte, cu mesaj moral și religios. Ca și fabula, o parte
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
profesorul sunt una și aceeași persoană, ea oferind elevului posibilitatea de a descoperi și de a se descoperi.” „Creativitatea, în sens larg, constituie un instrument important în viața fiecărui om, indiferent de profesie, chiar și în meseriile ce presupun acțiuni stereotipe.” „Creativitatea ne poate ușura viața, ne ajută să ne adaptăm mai ușor la schimbările din jurul nostru, să ieșim din momente de cumpănă cu brio.” „Creativitatea este cel mai important aspect al dezvoltării cetățeanului de mâine, forma cea mai înaltă a
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
desemna, din contră, că totul este obscur în cadrul acestor relații umane unde afectul și emoția ocupă un loc privilegiat. Dar această "clar-obscu-ritate" este cea care se află la baza tuturor interacțiunilor societale. Care constituie semnificația lor. Profunzimea superficială a relațiilor stereotipe care constituie trama vieții curente și care traversează dintr-o parte în alta totalitatea emisiunilor de televiziune (talk-shows, tele-realitate, dezbateri politice sau emisiuni de divertisment) poate fi considerată, prin urmare, ca indiciul cel mai sigur al unei comuniuni cu arhetipuri
by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
articularea căreia contribuie în primul rând narațiunile TV); 2. publicul de televiziune acționează neselectiv, iar privitul la televizor se desfășoară mai curând ca un ritual. Ipoteza studiului a fost următoarea: expunerea la mesajele televizuale contribuie la adoptarea viziunii despre lume (stereotipă și deformată) oferită de către televiziune. Pentru testarea ipotezei, echipa de cercetători a combinat, în mod original, analiza de conținut a mesajelor TV (pentru evaluarea lumii simbolice, oferite de televiziune) și o anchetă în rândul receptorilor programelor TV (pentru a urmări
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
total discernământul”1. Trebuie spus că Cimitirul Giurgiului, cel mai mare cimitir evreiesc din xe "București"București, a devenit timp de aproape trei decenii teatrul permanent al unor acțiuni de profanare sistematică. La repetatele reclamații ale comunității evreiești, răspunsul era stereotip și În nici un caz nu se admitea mobilul antisemit. E greu de precizat care dintre aceste acte - și este vorba de sute - au fost spontane, rezultatul unui antisemitism primar, și care au fost „dirijate” de Putere. Chiar și cele „spontane
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
a călăului și a vinovatului principal. Tot timpul acesta am stat acasă. Eram încă bolnav și primeam, stând în pat, pe cine venea să mă vadă. Mă simțeam mai bine în singurătatea familiei izolat de lumea obișnuită, cu comentariile ei stereotipe și inconștiente pe marginea evenimentelor. În aceste zile am primit o scrisoare de la maiorul de jandarmi lon Cătană, de la Oradea. În cele câteva rânduri. foarte îngrijit scrise, omul își manlfesta sentimentele sale de român și suferea ca și noi în urma
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
diminuat, zgomot II dedublat, tranzitor, galop protodiastolic, suflu holosistolic apical (mezo sau telesistolic) datorat unei disfuncții de mușchi papilar. Formele clinice ale anginei pectorale sunt [20]: 1. angina pectorală cronică stabilă caracterizată prin episoade tranzitorii dureroase, cu anamneză veche, relativ stereotipe; 2. angina de novo este angină de efort sau de repaus cu debut sub o lună; 3. angina agravată: angina pectorală care și-a modificat caracterele în ultimele zile sau săptămâni; 4. angina nocturnă: apare predominant sau exclusiv noaptea; 5
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
de credințe, adeseori expus sub formă de legendă, în definitiv o formă de autodefinire și autoconservare. Tot în acest capitol, autorul face trimitere la studii psihologice și sociologice, utilizând în explicațiile sale asupra relațiilor dintre diferitele grupuri etnice, termeni precum stereotip, prejudecată, status, diferența culturală sau socială, încredere și toleranța etnică, devalorizare socială. Autorul surprinde nuanțe ale disputelor interetnice din România și oferă informații valoroase despre modalitățile prin care controversele legate de definirea cetățeniei, folosirea limbii minoritare și a geografiei simbolice
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
tipice constând în mișcări specifice ca strânsul sau spălatul pe mâinii (Moeschler, Gibbs, & Graham 1990). Simptomatologia în cazul acestui sindrom apare de obicei la copiii de 5 luni care au avut până în acel moment o dezvoltare normală. Caracteristice sunt mișcările stereotipe ale mâinilor, slaba coordonare, limbaj îngreunat și încetarea creșterii capului. Comparând indivizii cu diagnosticul sindromul dezintegrativ al copilăriei și sindromul Rett cu cei cu autism, ce se caracterizează printr-o continuă dezvoltare a îndemânării și diminuarea în timp a unor
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
după perioada de dezvoltare normală. (1) scăderea vitezei de creștere a circumferinței capului între 48 de luni și cinci ani; (2) pierderea achizițiilor anterioare referitoare la funcționalitate mâinii, abilități din perioada 30 de luni - cinci ani, însoțite de apariția mișcărilor stereotipe; (3) pierderea implicării sociale (adesea interacțiunea socială se dezvoltă mai târziu); (4) apariția unei slabe coordonări a mersului și a mișcărilor trunchiului ; (5) tulburări severe privind dezvoltarea limbajului expresiv și receptiv, însoțite de o retardare psihomotorie severă. 1.2.4
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
ca fiind o dizabilitate semnificativă de dezvoltare care afectează comunicarea verbală și non-verbală și interacțiunea socială, aceasta, în general, evidențiindu-se înainte de vârsta de trei ani și care limitează performanțele educaționale. Alte caracteristici asociate autismului sunt activitățile repetitive și mișcările stereotipe, rezistență la schimbările de mediu sau de rutină zilnică și răspunsuri neadecvate la experiențele senzoriale. Autismul este o dizabilitate de dezvoltare pe viață care apare în mod tipic în perioada primei copilării. Elevii cu această tulburare pot prezenta diverse grade
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
pentru identificarea tulburărilor de spectru autist În urma consultării literaturii de specialitate consider că: autismul este o boală pervazivă de dezvoltare ce se caracterizează prin scăderea capacității de a interacționa pe plan social, de a comunica, de a se manifesta comportamental stereotip și repetitiv, determinată de afectări ale unor structuri nervoase centrale. Simptomele se manifestă de obicei înaintea vârstei de 3 ani și durează toată viața. Este o tulburare legată de dezvoltarea deficitară a creierului, precum dislexia sau tulburările de atenție, dar
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
and Statistic Manual of Mental DisorderDSM-IV). Din punctul acestora de vedere, stabilirea unui sindrom de autism pentru o persoană, poate fi susținută de: o diminuare în interacțiunea socială; o diminuare în comunicare; un comportament, interese și activități restrictive, repetitive și stereotipe; simptomele apărute înaintea vârstei de 3 ani. De multe ori anomaliile comportamentale sunt observabile de la cele mai fragede vârste. Totuși, într-un mic număr de cazuri există o perioadă de dezvoltare normală urmată de o regresie și de manifestare a
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
arătatul cu degetul, a face bravo sau la revedere; pasivitate față de încercările de comunicare cu copii. Câteva exemple pentru sugari în ceea ce privește comportament repetitiv pot fi: repetarea unor acte motrice simple, ca a bate cu palma, a se balansa sau manipularea stereotipă a unor obiecte, ca învârtirea roții unei mașinuțe; aversiune manifestată la toate schimbările fie comportamentale, fie legate de mediul înconjurător. Sugarii autiști pot prezenta în plus caracteristici conexe, printre care: reacții vizuale anormale față de obiecte, ca fixarea unui obiect bine
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
de a iniția sau susține o conversație cu alții; c. uz repetitiv și stereotipic de limbaj sau slaba dezvoltare a acestuia; d. lipsa unui joc spontan și variat ori a unui joc imitativ social corespunzător nivelului de dezvoltare; 3. Patternuri stereotipe și repetitive legate de comportament, preocupări și activități manifestate printr-unul din următoarele: a. preocupare anormală (fie ca intensitate, fie ca focalizare) circumscrisă la unul sau mai multe patternuri restrânse și interese stereotipe; b. dependență inflexibilă evidențiată de anumite rutine
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
social corespunzător nivelului de dezvoltare; 3. Patternuri stereotipe și repetitive legate de comportament, preocupări și activități manifestate printr-unul din următoarele: a. preocupare anormală (fie ca intensitate, fie ca focalizare) circumscrisă la unul sau mai multe patternuri restrânse și interese stereotipe; b. dependență inflexibilă evidențiată de anumite rutine sau ritualuri nefuncționale; c. comportamente motorii stereotipice și repetitive (de exemplu: fluturatul sau răsucitul degetelor sau a mâinilor, ori mișcări anormale ale întregului corp); d. preocupări insistente pentru anumite părți ale obiectelor. B.
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
alte căi neuro-sensitive decât cele ale unui palat integru, fapt care are urmări importante în procesul de vorbire. Aceste căi persistă și după închiderea prin operație a palatului. Elementele de articulare defectuoasă se stabilizează printr-o serie de acte reflexe, stereotipe, înscrise cortical, care nu cedează la simpla schimbare structurală a palatului. De aceea este necesară terapia logopedică, vârsta la care începe aceasta fiind de cea mai mare importanță întrucât exercitarea și perseverarea în aceste asociații verbale eronate măresc dificultățile atât
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
specializat în ortodonție. Intervențiile chirurgicale de refacere a integrității morfologice a elementelor aparatului fonator, creează posibilitățile reabilitării funcției fonatorii, iar reeducarea fonetică rămâne adjuvantul cel mai prețios în finalizarea rezultatelor. Fonoarticularea defectuoasă se stabilizează printr-o serie de acte reflexe, stereotipe, înscrise cortical, care nu cedează la simpla închidere a palatului. De aceea, instaurarea activităților foniatrice și logopedice este necesară la o vârstă cât mai mică întrucât exercitarea și perseverarea în asociațiile verbale eronate măresc dificultățile, atât pentru subiect cât și
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
dobândit ereditar de o minoritate, școala nu s-a ocupat în mod special de acest aspect, deși, e drept, s-au creat ici și colo clase speciale pentru supradotați. De când se arată că automatele dirijate prin calculatoare înfăptuiesc toate muncile stereotipe și deci omului îi revin mai mult sarcini de montaj, depanare și înnoire, cultivarea gândirii inovatoare a devenit o sarcină importantă a școlilor contemporane. Au existat însă și poziții sceptice. S-a susținut că învățământul actual, încorsetat de principii rigide
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
care își satisface dorințele în plan imaginar, prin fantasme care, în cazuri extreme, culminează cu realizarea unui delir halucinatoriu. Copilul autist poate fi recunoscut după această indiferență față de lumea exterioară și rezistența sa la orice schimbare. Pierdut în activitățile sale stereotipe, copilul autist evoluează într-un univers privat, cu repere stricte (Sillamy, N., 1996). Sunt cunoscute, în acest sens, reacțiile bizare ale copilului autist, care repetă invariabil aceleași jocuri simple sau mișcări (de exemplu, se leagănă sau se balansează continuu de pe
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
apare, retrospectiv, drept configurație oblică a titlului. Mai departe decît reflexul citirii lui în cheie eminesciană (geniul privit condescendent) și, de aceea, oarecum în serie titulară cu Sărmanul Dionis, formula deschide în roman posibilitatea situării ironice în lume. O vocabulă stereotipă, sugerînd, amestecînd graba compasiunii cu o românească reașezare în temeiul lumii, cu ce i-a fost dat fiecăruia, o reacomodare la cursul vieții. Nu vom uita că autorul o "împrumută" de la personajul care-și exprimă compătimirea pentru pierderea suferită de
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
amintirile „Uf, bunica mea bate câmpii, își povestește tot timpul amintirile din copilărie, dar nu-și aduce aminte de filmul pe care l-a văzut aseară...” Iată genul de afirmații pe care le auzim frecvent și care reproduc în mod stereotip legea „regresiei memoriei” a lui Ribot. În cartea sa Maladies de la mémoire, Théodule Ribot (1881) dezvoltă o teorie a îmbătrânirii similară cu teoria evoluției formulată de Darwin. În concepția lui Ribot, memoria urmează, odată cu îmbătrânirea creierului, un drum invers evoluției
[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]