2,409 matches
-
În limitele căruia condițiile experimentale „ideale” pentru genotipul conceput pot fi menținute. Cred că de aici se poate trage o concluzie mai generală. Un set explicit de reguli te ajută să mergi mai departe atunci când situația este artificială. Cu cât stereotipul este mai static și unidimensional, cu atât este mai puțin nevoie de interpretare creativă și de adaptare. În Anzi, sugerează van der Ploeg, „regulile” venite o dată cu noul soi de cartof erau atât de restrictive, Încât nu puteau fi transpuse În
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
practică. Pentru informații privind această perioadă, vezi Jean-Louis Cohen, Le Corbusier and the Mystique of the USSR: Theories and Projects for Moscow, 1928-1936, Princeton University Press, Princeton, 1992. Personaj creat de David Low În 1930 irascibil, arogant, șovin, Întrunind toate stereotipurile imaginate despre englezi pentru a satiriza opiniile reacționare ale autorităților britanice. Pentru o excelentă analiză a modernității și a orașului american, vezi Katherine Kia Tehranian, Modernity, Space, and Power: The American City in Discourse and Practice, N.J., Hampton Press, Cresskill
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
în Europa secolului al XII-lea. Europenii i-au numit pe bizantini perfizi, iar Anna Komnena pe occidentali - extrem de zgârciți. La hotarul dintre secolul al XII-lea și al XIII-lea, în epoca genezei națiunilor medievale europene, au căpătat contur stereotipurile despre germanii certăreți, rău intenționați și necuviincioși în timpul chefurilor, francezii instruiți, muieratici și aroganți, englezii bețivi și sperjuri, de unde expresia perfidia Anglica și jocul de cuvinte - Anglus non angelus est. Aceste stereotipuri vor însoți timp de secole popoarele europene (G.
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
epoca genezei națiunilor medievale europene, au căpătat contur stereotipurile despre germanii certăreți, rău intenționați și necuviincioși în timpul chefurilor, francezii instruiți, muieratici și aroganți, englezii bețivi și sperjuri, de unde expresia perfidia Anglica și jocul de cuvinte - Anglus non angelus est. Aceste stereotipuri vor însoți timp de secole popoarele europene (G. Kristo, op. cit., p. 58-64 și urm.). • Ibidem, p. 64-65. orice popor al lumii, mai ales că sunt „numeroși ca firele de nisip pe malul mării și ca picăturile de ploaie“19. Precaritatea
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
sub efectul atâtor reclame conjugate este o dezagregare, cred, anarhetipală. Ștefan Borbély: Mai există un aspect aici: după mine, exemplul invocat de domnul profesor Muthu aduce apa la moara lui Corin. Întâmplător, știu istoria respectivei reclame Marlboro. Acolo este un stereotip cultural precis, un construct persuasiv, zămislit În perimetrul unei legislații interdictive. Reclama s-a născut așa și nu altfel pentru a răspunde interdicțiilor din societatea americană privind fumatul: există acolo legi foarte serioase, publice, privind modalitatea de a face reclamă
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
prezentarea descriptivă a evenimentelor și a experiențelor personale devine sursă de informație științifică. Aici relevantă este și apropierea dintre tehnicile calitative și tehnica redactării jurnalului personal. Structuri analitice Un prim obiect al analizei contextuale sunt semnificațiile generale (meanings) - opinii, perspective, stereotipuri, norme culturale, percepții, ideologie, realitate socială -, elemente care sunt transcomportamentale. Ele sunt definite prin analizarea elementelor comune grupului, relația cu alte grupuri sau definirea grupului de către ceilalți. Noțiunea fundamentală a acestor abordări este aceea că Realitatea este produsă ca un
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
vorbind, el este „Întemeiat” În propriul fenomen. Corin Braga: Și mai e ceva. Mirarea nu este naivă. Ea este mai degrabă o formă de deconstrucție foarte lucidă a prejudecăților, Înțelese nu neapărat În sensul unor preconcepții malefice, ci În sensul stereotipurilor prin care gândim În mod curent. Aceasta este, probabil, atitudinea ideală, care se Încadează În relativismul postmodern, cea de scepticism față de scenariile explicative proprii sau colective, care induc un răspuns Înaintea unei Întrebări sau pun o Întrebare În vederea unui răspuns
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
aș mai putea să găsesc altceva. Radu Toderici: Permiteți-mi și mie să pun o Întrebare. S-a vorbit tot timpul de arhetipuri, dar de fapt ceea ce văd eu din exemplele pe care le dați și le dă toată lumea sunt stereotipuri. Și aici vreau să vă Întreb: În ce fel aveți mai mult arhetipuri decât stereotipuri, În ce fel treceți În istorie mai mult decât În imagologie? Ovidiu Pecican: În ce fel, nu știu. Aceste locuri ale memoriei sunt, Într-un
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Întrebare. S-a vorbit tot timpul de arhetipuri, dar de fapt ceea ce văd eu din exemplele pe care le dați și le dă toată lumea sunt stereotipuri. Și aici vreau să vă Întreb: În ce fel aveți mai mult arhetipuri decât stereotipuri, În ce fel treceți În istorie mai mult decât În imagologie? Ovidiu Pecican: În ce fel, nu știu. Aceste locuri ale memoriei sunt, Într-un fel, stereotipuri. Dacă le numim arhetipuri, ele trec Într-un spațiu de reverberație metafizică, ceea ce
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
aici vreau să vă Întreb: În ce fel aveți mai mult arhetipuri decât stereotipuri, În ce fel treceți În istorie mai mult decât În imagologie? Ovidiu Pecican: În ce fel, nu știu. Aceste locuri ale memoriei sunt, Într-un fel, stereotipuri. Dacă le numim arhetipuri, ele trec Într-un spațiu de reverberație metafizică, ceea ce mi se pare destul de mult, dar nu imposibil. Dacă le zicem stereotipuri, ele trec Într-un banal cotidian, tern chiar, În redundanță. Locurile memoriei mi se pare
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Ovidiu Pecican: În ce fel, nu știu. Aceste locuri ale memoriei sunt, Într-un fel, stereotipuri. Dacă le numim arhetipuri, ele trec Într-un spațiu de reverberație metafizică, ceea ce mi se pare destul de mult, dar nu imposibil. Dacă le zicem stereotipuri, ele trec Într-un banal cotidian, tern chiar, În redundanță. Locurile memoriei mi se pare că se plasează În intervalul acesta de du-te-vino Între arhetip și stereotip. Corin, din decență, nu a pomenit despre anarhetip. Corin Braga: Dacă m-ai
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
metafizică, ceea ce mi se pare destul de mult, dar nu imposibil. Dacă le zicem stereotipuri, ele trec Într-un banal cotidian, tern chiar, În redundanță. Locurile memoriei mi se pare că se plasează În intervalul acesta de du-te-vino Între arhetip și stereotip. Corin, din decență, nu a pomenit despre anarhetip. Corin Braga: Dacă m-ai provocat, am să o fac, dar În felul următor: reluând metafora pe care o construiam În joacă, despre ceea ce iese la suprafață când se retrage apa prezentului
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Ovidiu Pecican: O istorie de istorii... Corin Braga: ...atunci istoriografia pe care o practici nu mai este una de tip modern, ci inovează practica istorică românească, introducând un demers postmodern. E adevărat, poate că acești termeni sunt și ei niște stereotipuri, ceea ce Îmi dă prilejul să-ți dau și eu un exemplu de loc al memoriei: postmodernismul! Ovidiu Mircean: Și cu pietricica cum rămâne? Ruxandra Cesereanu: Sau istoria ca barieră de corali ce fel de istorie este: arhetipală sau anarhetipală? Corin
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
uneori după mai mulți ani de Închisoare. Nu este vorba a fortiori de o situație inedită. Cum bine amintește și George Voicu, explicarea Revoluției franceze printr-o teorie a „complotului evreiesc” este cu mult ulterioară epocii revoluției Înseși. Reluarea acelorași stereotipuri În ceea ce privește revoluțiile din 1989 e un indicator al caracterului secular al acestei „culturi a complotului”. Pentru perioada dintre cele două războaie, pot fi citate mai ales cărțile lui Zigu Ornea (1995), ale lui Leon Volovici, (1991, 1994) și ale Irinei
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
datorită forței fizice. La cei mai bătrâni, diminuarea fricii altruiste poate veni ca urmare a judecății că odraslele lor sunt deja mari și știu să se apere și să se descurce singure, învățând cum să evite pericolele. Rezultatele confirmă unele stereotipuri de gen (bărbatul ca protector al teritoriului familial) și contrazic sau cel puțin moderează intensitatea altora, cum ar fi înclinația de sacrificiu a femeii pentru binele familiei. Să recunoaștem însă, împreună cu autorii, că studiul are anumite limite: a fost efectuat
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
alte țări europene au terminat cursa productivității umăr la umăr cu Statele Unite ale Americii - Danemarca, Austria, Italia, Elveția și Finlanda (Japonia, fiindcă veni vorba, a terminat departe, pe locul șaptesprezece, printre națiunile industrializate)27. Americanii sunt atât de obișnuiți cu stereotipuri despre comunitatea de afaceri franceză, ca fiind prea ierarhizată și birocratică, iar lucrătorii francezi sunt considerați oarecum diletanți și neserioși, Încât atunci când sunt confruntați cu evidența, ei scutură din cap cu neîncredere. Care este mesajul despre comunitatea de afaceri americană
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
destinate în primul rând studenților și tinerilor cercetători, dar și publicului larg interesat de atât de fascinantele probleme pe care le ridică realitatea nemijlocită în care trăim: grupuri, mulțimi neorganizate, dragoste și prietenie, similitudini și diferențe bărbat/femeie, reprezentări și stereotipuri sociale, inevitabila comparație a sinelui cu alții etc. Este vorba despre „aducerea la zi” în țara noastră a ceea ce se petrece pe plan mondial, în domeniul dinamic al psihologiei sociale. Un rol major pe această linie l-a avut, începând
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
cognitivă a grupurilor și identitatea socială. De atunci, mai cu seamă datorită profesorului ieșean Adrian Neculau, s-a produs o adevărată „explozie” de carte de factură psihosociologică, îndeosebi de „filieră franceză”, fiind prezentate cercetări și teoretizări de vârf pe tema stereotipurilor, prejudecăților și discriminărilor sociale, a grupurilor și dinamicii lor, o focalizare aparte primind reprezentările sociale. Și nu întâmplător, deoarece „reprezentarea socială”, așa cum a conceput-o Serge Moscovici încă în anii ’60 și cum au demonstrat ulterior alți renumiți psihologi sociali
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
în manualele sau tratatele de psihologie socială, ci în cele de sociologie. Mai mult, unii sociologi acuză că, inclusiv în astfel de contexte, ele sunt tratate prea psihologizant. Ca și cum viața socială n-ar avea ca substrat comportamentele, valorile, atitudinile, reprezentările (stereotipurile) și judecățile sociale. E adevărat că rolul instituțiilor, al structurilor transindividuale și deasupra microgrupurilor este enorm, dar și ele au o viață și fizionomie psihosocială. Iar în cazul fenomenelor, comportamentelor colective și mișcărilor sociale, substanța psihosocială este evidentă. Autorul Cluj-Napoca
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
stereotipiile sociale, adică propoziții gata confecționate, care circulă într-un anumit mediu cultural și care prin socializare devin „adevăruri” personale. Împreună cu evaluările (atitudinile propriu-zise), ele funcționează ca prejudecăți, iar traduse în comportamente, ca discriminări. Nu însă în toate împrejurările - înseși stereotipurile nefiind automat și integral „false judecăți sociale” (vezi pe larg Iluț, 2000; Chelcea, 2003). 2.2. Funcțiiletc "2.2. Funcțiile" E de menționat întâi că atitudinile au, ca orice unități mentale, funcția generală de legătură a eului cu lumea și
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
de reprezentări și sentimente, ce determină comportamente specifice. Suntem, astfel, de pildă, pe terenul etnocentrismului, ceea ce înseamnă considerarea propriului grup etnic ca fiind cel mai valoros, standardele constituind criterii de evaluare a oricărei alte etnii. Dar și alte genuri de stereotipuri și discriminări sunt bazate pe categorizarea in-group și out-group, cum ar fi cele de gen social (gender), profesionale etc. (vezi, pe larg, capitolul 5, secțiunea „Problematica in-group/out-group”). Față de limbajul uzual, în psihologia socială și în (micro)sociologie, termenul de
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
identifică mult mai multe subcategorii (subgrupuri) decât în out-group. Acest efect, formulabil lingvistic și ca „iluzia omogenității în outgroup și a eterogenității în ingroup”, poate fi înțeles mai bine recurgându-se la circularitatea cauzală: cogniție - afectivitate - comportament, în particular dintre stereotip (cogniție), prejudecată (planul afectiv-evaluativ) și discriminare (comportament). Aceasta întrucât credința că indivizii out-group-ului au ca sursă o reprezentare negativă (un stereotip) - de exemplu, sunt leneși și mincinoși -, de unde subaprecierea lor (prejudecata), ceea ce conduce la comportamentul de evitare (discriminare) și, prin
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
eterogenității în ingroup”, poate fi înțeles mai bine recurgându-se la circularitatea cauzală: cogniție - afectivitate - comportament, în particular dintre stereotip (cogniție), prejudecată (planul afectiv-evaluativ) și discriminare (comportament). Aceasta întrucât credința că indivizii out-group-ului au ca sursă o reprezentare negativă (un stereotip) - de exemplu, sunt leneși și mincinoși -, de unde subaprecierea lor (prejudecata), ceea ce conduce la comportamentul de evitare (discriminare) și, prin urmare, la pierderea ocaziei de a vedea cum sunt ei realmente și ce deosebiri subzistă între ei. S-a dovedit, în
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
și justiției distributive, teoria deprivării relative explică la modul substanțial diferite tipuride proteste și revolte sociale, acte de terorism și recrudescența mișcărilor de dreapta. Actualmente studiul relațiilor intergrupale cunoaște, așa cum pe larg se expune și în lucrarea tradusă din franceză: Stereotipuri, discriminare și relații intergrupuri (1997, coord. R.Y. Bourhis și J.F. Leyens), numeroase încercări de conjuncție a teoriilor menționate mai sus cu implicarea și a altor perspective, dintre care: a) viziunea stadială asupra relațiilor intergrupale se străduiește să combine evoluția
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
modernitate, septembrie. Boudon, R. (1995), Le juste et le vrai, Fayard, Paris. Bourdieu, P. (1979), La distinction. Critique sociale du judgement, Les Éditions de Minuit, Paris. Bourdieu, P. (1999), Rațiuni practice, Editura Meridiane, București. Bourhis, R.; Leyens, J. (coord.) (1997), Stereotipuri, discriminare și relații intergrupuri, Editura Polirom, Iași. Bower, G.; Hillgard, E. (1981), Theories of learning, Prentice Hall, Englewood Cliffs. Bradburn, N.; Sudman, S. (1988), Polls & Surveys, Jossey-Bass Publishers, London. Brehm, J.W. (1966), A theory of psychological reactance, Academic Press
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]