52,663 matches
-
plasa de polimeri s-a sfâșiat și-au cucerit intervalul cu lumina culorii și miresmelor, absente din magazinele noastre. Diligentă, o stewardesă le-a cules într-o pungă de shop, și ca să nu mai stau cu prada în brațe, proprietarul sticlei i-a spus fetei s-o ducă la bagajele lui, urmând s-o recuperez, trecută de vameși, la aeroport. S-a dovedit eficient. A doua oară, l-am regăsit la Intercontinental, în martie 1990, ghid voluntar al unor galicieni - omul
Amintirile unui ambasador by Darie Novaceanu () [Corola-journal/Imaginative/10295_a_11620]
-
brusc lumina și toți colegii de la firmă, în frunte cu doamna Ropot, îi vor striga: La mulți ani!? Poate chiar de asta plecaseră cu toții înaintea lui de la serviciu, ca să-i facă o surpriză, nu pentru că era vineri. Dacă vor pocni sticlele de șampanie și vor zbura baloane colorate prin încăpere? Dacă se va porni o muzică veselă de discotecă, trezind tot blocul din adormire? Dacă va petrece toată noaptea, așa cum îi spusese casieriței de la Internet café? Se trezi mahmur, aproape de prânz
Copilul de foc by Mirela Stănciulescu () [Corola-journal/Imaginative/10203_a_11528]
-
baloane colorate prin încăpere? Dacă se va porni o muzică veselă de discotecă, trezind tot blocul din adormire? Dacă va petrece toată noaptea, așa cum îi spusese casieriței de la Internet café? Se trezi mahmur, aproape de prânz. Băuse singur, toată noaptea, o sticlă de vin roșu, în fața televizorului, trecând de pe un canal pe altul. în cele din urmă, vizionase cu un interes crescând un film în alb și negru cu Humphrey Bogart, care juca rolul unui detectiv dur și fără scrupule, pentru care
Copilul de foc by Mirela Stănciulescu () [Corola-journal/Imaginative/10203_a_11528]
-
oferi marea dragoste, pe care a căutat-o până atunci în zadar în două căsnicii ratate. Viața în acvariu i se releva cu totul altfel din interior, decât cum o percepuse privind-o până atunci din partea cealaltă a pereților de sticlă. (După ce se căsători cu marea sa dragoste, au amenajat în mijlocul living-ului, dar și în dormitor, câte un acvariu, de care nu s-au mai putut despărți. Iar dacă, pe vremuri, curățatul habitatului peștilor fusese o corvoadă, abia acum, când
Două proze by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Imaginative/10436_a_11761]
-
aduce cu el câte un omagiu, pe care-l depune într-o imensă sală - expoziție, special amenajată în acest scop. Unele dintre diplomele, ordinele, poeziile sau simfoniile ce-i sunt dedicate se fac scrum de îndată ce sunt trecute prin fața sarcofagului de sticlă. Sunt acceptate doar cele cu adevărat superlative, după ce mumia schițează un mormăit aprobator. (Teoria cum că în mausoleu ar fi fost introdus un automat pus să mimeze reacțiile defunctului - un aparat, în fond, atât de ușor de făcut - este lipsită
Două proze by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Imaginative/10436_a_11761]
-
El nu cerea nimic, dar dacă i se oferea ceva, atunci să se țină cont de bunul simț!) Când a reușit să cadă la învoială și cu Divinitatea în legătură cu umiditatea din jurul clădirii, un imens oftat de ușurare a ieșit din spatele sticlei care proteja mumia. Care a primit, în sfârșit, omagiul suprem, răsplata capitală. Toate astea se pot citi în ,Ghidul și instrucțiunile de conduită pentru vizitatorii Mausoleului lui Gough", o broșură extrem de utilă, ce se cere respectată de toată lumea: personal, paznici
Două proze by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Imaginative/10436_a_11761]
-
alea de treișcinci de mii și băgați-vi-le în urechi. În general, scenariul nu suferă modificări majore de la un bairam la altul. Colegii sărbătoritului vin câte doi sau câte trei, sună la ușă și așteaptă cuminți, cu câte o sticlă în mână. Câteodată le deschide capul de familie, alteori soția. În clipa când ușa se dă de perete, dinăuntru se aude o lălăială văicăreață, însoțită de larma patetică a unui acordeon pe care se plimbă niște degete experte și de
Petreceri la bloc by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Imaginative/10561_a_11886]
-
în Piazza di Spagnia sau Grădina Borghese,silueta ei decupată pe portalul bisericii Santa Maria degli Angelli. Dar moda fotografiilor alb/negru și Ostalgia, comunismul roz,Good-by Lenin! mi-a încălzit privirea pe care o îndrept spre fetița cu o sticlă de Brifcor în mână, în blugi și adidași românești. Și îmi imaginez,cu o emoție rușinoasă, inavuabilă,televizorul lăsat deschis, fără sunet, peste o Sala a Palatului înțesată de costume care se ridică să aplaude și se așază la loc
FONTANA DI TREVI by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/10180_a_11505]
-
ce-a mai rămas După acele dragi pahare Băute-n Morile de Vînt? Bătrîne Al, toși, în finale, Ne dăm cu fundul de pamînt Și nu mai vrem să știm nimica. O, scandalosul Pîrș din Zori Cînd vinului îi sîntem sticla Spartă-ntr-o mie de fiori Și din ungher libarca vană A vechiului plictis învie. Bătrîne Al, e-n mine-o rană Pe care n-o mai pot descrie. Căci unde ni-i copilăria Cu iz răscopt de dovlecei? Oh
Cîntec naiv pentru Săndel by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/10942_a_12267]
-
ne poartă bătînd sacadat în șine, ritmul emigrării noastre în Siberia Te aud suspinînd, deși la cîteva zboruri de pasăre de mine, te văd întinsă în întunericul pustiu al casei, și-n jur ziduri și străzi încleiate-n somn brăzdat, sticla sfărîmată de asfalt, uruitul unui camion peste pod, lătratul scorojit al cîinelui în lanț, te aud suspinînd, întorcîndu-te cu fața la perete, deși doar la o odihnă de pasăre, departe de tine Drumul se termina pe faleză în fața crucii, marea ondula licurînd
Poezie by Andrei Zanca () [Corola-journal/Imaginative/11028_a_12353]
-
susține cine-o laudă în depărtările ce ni s-au promis înghițite de alte depărtări tot mai vagi care nu mai țin seama de noi cei ce ne sprijinim în cîrja textului? Fluturi Fluturi sumbri cum lacătele lemn mărunțit cum sticla mormînt fîlfîind cum o eșarfă. Și cum se-nvîrt Și cum se-nvîrt se-nvîrt în jurul tău morții ca niște sfîrleze unii umblă pe muchia unui gînd cum pe ape alții se adună-n senzaționalele desene ale prafului de pe mobile ori se despart
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/11579_a_12904]
-
nici pămîntul care putrezește nici apa care putrezește nici soarele care putrezește și el nu se abat de la regulă doar sfințenia nu putrezește e un etern început gata cel mult a se sparge rece și inumană cum o bucată de sticlă. Păpuși Pînă și-aceste păpuși sînt dedate la furtișaguri asemenea unor servitoare netrebnice afară e-o inconștiență senină un cer lipit de trup cum transpirația.
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/11579_a_12904]
-
vremea Copacului-Animal, făceam traduceri uitam să mănânc, aveam ulcer..." Ce vremuri sărace dar bune-n poeți "Ea e Lyggia, iubita mea" Primul gând dimineața era să termin cele câteva filme, din câteva veri la Comana, pe câteva vișine discul de sticlă semăna cu Potirul mai era acolo colecția de pipe, balansoarul, salopeta de tânăr bărbat, banca de lemn, Victor Brauner, cinic și tandru Diavolul în sutană voia să se termine odată "cu hoaștele astea care fac filme despre poeți" că bună
Poezie by Lucia Negoiță () [Corola-journal/Imaginative/11603_a_12928]
-
carte vie un hymen etern Ea știe totul, ea care știe totul iar eu închisă în țarc pe întuneric pun cap la cap imagini despre viețile altora ghimpele bolii îmi trimite veste covrigul fără metafizică e leacul vremelnic dreptunghiul de sticlă, o barbacană care poate ucide într-o singură clipă peisaj cu poet la vedere țigara mai fumegă bandajul peste ochiul stâng face umbră discretă "ce tot aveți cu Zenobia" Cu mine îngerul vișinii de celuloid gata să sfârtece pielița răului
Poezie by Lucia Negoiță () [Corola-journal/Imaginative/11603_a_12928]
-
folos odihna de-o clipă în genunchi propria vecinătate bolnavă era atât de aproape de intrarea în basilică pizzeria și magazinul de genți și nici un muritor nici o limbă n-ar fi putut înțelege ce bucurie îmi aduse colierul cu mărgele de sticlă ofranda la îndemâna ochiul rătăcit, mercurul-cynabrul E ocrotită Roza în cârca lumii lujer însemnat cu mușcătură de floare în pacea celei fără de pace am stat de pază lângă neprihănire M-am rugat Ție, Maică a Cuvântului bătrână am fost pentru a
Poezie by Lucia Negoiță () [Corola-journal/Imaginative/11603_a_12928]
-
-ți intre-n pălării Căci au pornit șirag spre tine Un marș cleios prin bălării Și-acum se cade să se-nchidă Acest flămînd poezioi Din vînt se-ncheag-o cărămidă Crinii clocesc groasa omidă Tîrîtă pe pereți de cridă Umflată-n sticle cu oloi Ci-acum se cade să se-nchidă Acest gingaș poezioi Pe care-l vei citi avidă Din nou în marmelada vidă A clipelor stoarse-n puroi Și a furnicii-n mușuroi...
Azi e senin și este nouă by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11228_a_12553]
-
muc, reciclam timbrele poștale și adunam bețele arse de chibrit într-o cutie pusă la îndemână lângă aragaz. Când se defecta broasca nu aruncam cheile, de parcă am fi putut intra cu ele pe ușile secrete ale altei existențe. Spălam toate sticlele și le puneam ordonat în cămara goală. Puneam clei la încheieturile mobilierului. Cutiile de carton umpleau balcoanele, până când se umezeau din cauza ploii. Colecționam nasturii vechi până când zornăiau într-o pungă ce constituia o adevărată avere. Făceam rost de ață în
Două instantanee by Alexandru Vlad () [Corola-journal/Imaginative/10950_a_12275]
-
îmi citeam viitorul Trecere Și iarna și vara anotimpuri trăite intens de eul meu friguros de eul fierbinte cu teama că nimic nu se întoarce nimic nu răzbește în palida literă doar adăpostul din ceruri e sigur cu păsări de sticlă cu lanțuri de nori cu pagini întregi de tăcere Secvență în măruntaiele zilei un gând ucigaș o clonă a nopții citatele stele nu-i mai pot ajuta pe patinoare îngerii gheței fac salturi în gol ei vând hieroglife la un
Poezie by Mariana Filimon () [Corola-journal/Imaginative/11625_a_12950]
-
de tip Esenin: ,Ai! Cum trece vremea prin pădure,/ În poiana naltă ce tăceri! Dorm pîraie. Cine să murmure / Cîntecele unei primăveri?" pentru ca, în Fiul risipitor (1964) să apară primele elegii, strania colografie nocturnă din Vis de zugrav: ,încerc pe sticla umilă, noaptea, să prind/ infinitele forme și linii", neliniști izvorîte din motivul lui ,Ubi sunt". Cuvintele pierite ,sus în azur, în tăcutul azur", iau cu ele o vîrstă biologică, dar și una poetică. Pînă la Cadavre în vid (1969), publică
Iunie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/11580_a_12905]
-
îl auzi are legătură cu superproducțiile aburului ieșit din canale aburul repezit ca o floare fantastică să devoreze iarna foșnetul ăsta nu te-a părăsit niciodată se lărgesc luminile peronului subteran zgomotul pașilor crește spre uși când bucățile mari de sticlă glisează zgomotos e numai o umbră sonoră sub respirația aproape imperceptibilă prezentă vezi auzi simți gândurile futute Precul e un trotuar jupuit o dată cu distanța pașii îți consumă ceea ce cărțile numesc suflet micile chipuri în care ți-ai înfășurat corpul lasă
corpuri românești by Răzvan Țupa () [Corola-journal/Imaginative/11402_a_12727]
-
lor de vizită în creierii munților știi un oraș fără fotografi aici viețile sunt invitate într-o călătorie nelimitată casele în care n-a murit și nu s-a născut nimeni sunt ca boabele de grîu sub un clopot de sticlă rana care iese încet-încet la iveală e primită ca o consfințire a speranței 5. Trăim cu toții în zile diferite unul își caută broasca țestoasă care a dispărut altul tot tergiversează excursia pe malul lacului un altul trimite prietenilor scrisori din
Zile și Vieți by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Imaginative/11695_a_13020]
-
noroiul dintre cuvinte ea victoria pentru Andrei când rana va fi una cu carnea și oasele strălucitoare împărțite pe câmpuri dogorâte de arșiță va veni ea victoria ea victoria într-o dimineață ca un ziar aruncat pe peluză ca o sticlă cu lapte uitată pe prag ea victoria încă un bolovan în spinare să-l poarte cine nu s-a oglindit în ochii câinelui dar alintați-o voi scrieți-i voi ode în rime alese mie lăsați-mi acest poem cât
Poezie by Letiția Ilea () [Corola-journal/Imaginative/11090_a_12415]
-
rămăsesem cu gîndul la dilema sa, Nina ne-a întrebat dacă nu vrem niște vodcă românească. Moldovan a sfătuit-o să nu mai ofere nimănui așa ceva, iar eu am răspuns că nu beau niciodată vodcă. Până la urmă a scos o sticlă de Stolicinaia și a turnat în două pahare. Apoi a tras un sertar, a luat două file din el și-a început să citească un text despre nota do. Spiritual, plin de vervă și de umor, așa cum scria autoarea în
Riscul de a privi memoria ca zestre by Ileana Mălăncioiu () [Corola-journal/Imaginative/11154_a_12479]
-
Cornelia Maria Savu 1 sticla ferestrei a plesnit ultima ca o țeastă rasă lovită pe la spate. flăcările s-au ridicat deasupra zorilor spălăciți salutîndu-mi plecarea într-o călătorie printre lucruri opuse și fără urmări (țigara aprinsă și-a făcut datoria). cu-n fir de fum
Ingeborg și Paul by Cornelia Maria Savu () [Corola-journal/Imaginative/11112_a_12437]
-
tîlhar de codru dacă duci o piesă la teatrul din mannheim. ,nu mi-e nici nepot nici cîine așa că n-am o fotografie de-a lui" strigă prin ușa întredeschisă fată-n casă la porția de tabac și cafea, la sticla cu vin de lîngă pat, ,gîrbov e timpul, ține-ți mintea în iad și nu deznădăjdui". doamna 0 e vîrful triunghiului pe care-l îmbrăcăm în rochie otrăvită în fiecare dimineață. 5 sîngele băiatului are gust de portocale amare. asta
Ingeborg și Paul by Cornelia Maria Savu () [Corola-journal/Imaginative/11112_a_12437]