828 matches
-
din pulpana lui Ceaușescu. și ce dacă licența obținută de poetul de curte se referă la cu totul altceva decât la editarea unei reviste („activități de educație, instruire, divertisment, sportive și culturale” — am citat din comunicatul CRP)? Poate opri cineva stihia de Bârca să batjocorească tot ce-i iese în cale? Din astfel de aberații, abuzuri și nebunii e alcătuită România de azi. Însumate, ele sunt la fel de grave ca și devalizarea băncilor de către bandele organizate de securisto-politicieni, ca și corupția deșănțată
Celuloza de la cap se-mpute by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13103_a_14428]
-
dedesubturilor materiei, spectacolul provoacă stupoare. Mai mult, îndelung visata teorie unificată a universului, care cere punerea în coerență a gravitației cu cuantele, nu va putea face abstracție de conștiința omului, care e un soi de punct de răscruce în care stihia gravitației și duhul subcuantic își dau întîlnire în mod fatal. Spiritul care clipocește în quarci și bosoni, împreună cu duhul care mișcă galaxiile, se întîlnesc în pipernicita de conștiință a omului, caz în care specia umană are un nobil rost metafizic
Particula lui Dumnezeu by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5038_a_6363]
-
cărora rigoarea unei terminologii abstracte le-a fost fatală sub unghiul expresiei proprii: limbajul filosofiei i-a deformat în așa hal, încît au încetat să-și mai aparțină, devenind gazdele pasive ale unui vector de contaminație verbală, un fel de stihie care îi domină, îi maltratează și, în final, îi batjocorește. Volumul Conștiința de sine e un exemplu de cum poate terminologia să schilodească un spirit imatur, înghițindu-l pînă la dispariția vreunei tresăriri de fibră personală. Tema cărții e anunțată chiar
Cabotinism lexical by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4544_a_5869]
-
cum se depărtează lumina de pământ, când între el și soare se pune un corp opac. Erau goi de nevinovăția și curățenia lor, care de asemenea servea pentru ei ca un acoperământ; acum însă erau pierdute, goi de dominația peste stihii și lumea văzută, care începu să stea în raporturi dușmănoase cu ființa lor trupească<footnote Cuvânt de învățătură despre căderea lui Adam, traducere după Inocențiu, Arhiepiscopul Odessei, Edit. Pelerinul, Iași, p. 52. footnote>. Acest simț dureros al privațiunii și goliciunii
Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
Judecata de Apoi pe care o așteaptă așa cum așteaptă și vizita personală a lui Isus. Într-un moment de transport mistic, înveșmântat în balele encomniastice a unei slugi care poartă pecetea furioasă a demenței, Țarul așteaptă pentru o clipă ca stihiile să i se supună și cerurile să se deschidă deasupra capului său. Lungin surprinde cel mai bine momentele acestor fervori atinse mistic de aripa delirului, figura Țarului ca și a acestei slugi au ceva dostoievskian, în ele strălucește inspirația sumbră
Țarul și țara by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6395_a_7720]
-
Furtuna cea mai formidabilă, dintre multele pomenite, este, fără îndoială, cea care, după dl. Strâmbeanu, ar fi dus la descoperirea Braziliei. Flota lui Cabral, ajunsă la Cabo das Aguilhas, în sudul extrem al Africii, ar fi fost purtată de "o stihie de mii de ori mai a dracului decît cea întîmpinată de noi", spre apus, pînă în Brazilia, la Porto Seguro, deci la o distanță de peste 6000 km! Dacă secretele navigației atlantice sînt aproape inaccesibile spațiului nostru de experiență, distorsiunile informației
Istoria și ficțiunea. Despre licențe by Mioara Caragea () [Corola-journal/Imaginative/10457_a_11782]
-
există un pasaj în care un staroste de pescari povestește vechi întâmplări unor mai tineri vâslași căci, precum scrie acolo, oamenii mării pun mare preț pe prietenie, a celor de față, a celor din depărtări: fiindcă numai prietenia ține piept stihiilor, potrivnicelor întâmplări ale celor cu destin primejdios acceptat. Fericiți, tot astfel, cei ce, de pe țărmuri, concep prietenia ca pe tot atâtea borne ale existenței, înfruntând ispitele neantului, capcanele cotidianului, suma de obstacole ce par de netrecut în asprimea anotimpurilor vieții
Pavele, Pavele! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/15325_a_16650]
-
omenesc. Acesta n-are, să zicem așa, o substanță proprie, ci este teatrul unei afluențe și a unei scurgeri continui de hrană. Tocmai această mișcare neîncetată Îl alcătuiește și Îl susține. Însă baza hranei este pâinea și vinul ale cărei stihii nu au decât să-și schimbe forma, pentru a deveni trup. Am putea deci spune că pâinea și vinul sunt trupul În virtualitatea lui, sub rezerva unei schimbări de formă, care le conferă calități noi. În timpul vieții sale de muritor
Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
câte unul, Lasandu-ma la urmă singur Pe calea care, de departe, Poate părea că nu există. Indruma-mi pasul spre absența, Și tainuieste-ma-n uitare, Invata-ma să rabd ca piatra De pe mormânt, pana mă sfarmă Din nou stihia Învierii. Lin, Maica Domnului... Pe bolta-nalta bizantina Lin, Maica Domnului răsare Vesmântul ei prelung-albastru O-nchide parca-ntr-o chilie De înstelări unduitoare. Însingurata frumusețe A chipului care veghează Mi-aduna mintea de pe drumuri, Puterea mâinilor eterne Mă limpezește
POEZIE by Monica Pillat () [Corola-journal/Imaginative/13732_a_15057]
-
întregul obligase analizele din prima parte a cărții. Comentariul critic pornește de la teza unității și circulației motivelor și obsesiilor (uneori pînă la preluarea acelorași fraze sau formulări): condiția artistului și a artei într-o lume din care a dispărut umanismul, „stihia germană" și responsabilitatea germană în secolul celor două războaie mondiale, muzica și romantismul ca provocatoare de boală și decădere, Goethe versus Nietzsche, mit și iraționalismul barbar al mitosofiei naziste, ș.a.m.d. „Thomas Mann nu dorește să se fragmenteze, el
LECTURI LA ZI by Roxana Racaru () [Corola-journal/Imaginative/13948_a_15273]
-
este astăzi o mulțime goală tot ce părea atâta de clar doar o sumă de hieroglife ține secretul acelei substanțe din viitorul anterior, pe care-l ai în sipetul din podul absolut al palmei ca pe o comoară râvnită de stihii halcografie din ceea ce ești, am ales ipostaze și te-am definit oarecum apofatic, ca extrasens, despre tine nimic n-am găsit pe pământ; numai într-o enciclopedie extrem și protocolar numele tău era suflat cu aur și penumbră dar, cu
Archange by Nazaria Buga () [Corola-journal/Imaginative/11999_a_13324]
-
poza infatuată a poetului și elanurile lui "combative": Aleargă pe cîmpie iar crivățul hain, amarnic scuturîndu-și străbunele cojoace. Dar mie nici nu-mi pasă! în timpii care vin aud cum grîul crește și pîinea cum se coace. Luînd în piept stihia, eu merg de ger niznai cînd polul nord cu urlet asupră-ne coboară; deodată mi se pare că sînt în luna mai și-ngîn în șoaptă stihuri ce-am să le scriu la vară. S-alerge cît îi place ursirea de
De la A. Mirea la Maiakovski by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11702_a_13027]
-
cu frumusețe, iar la sfârșit l-a creat pe om, pentru el și pentru fericirea lui fiind create toate cele văzute, căci omul era împăratul întregii creații, stăpân al făpturii. De aceea, înainte de cădere, toate i se supuneau lui, atât stihiile cât și viețuitoarele. Și această comuniune cu Dumnezeu și cu întreaga natură explică lipsa suferinței în Rai, căci El a fost rânduit de Creator, stăpânitor al celor văzute, rege al întregului univers. Astfel, nici focul nu putea ceva împotriva lui
Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
tristețea ca sănătate și intelectul ca viață, revărsîndu-și umorile peste oricine i-ar fi trecut pragul - făcîndu-și-l supus; punîndu-l s-o stăpînească. Un creuzet de disperări somptuoase, Biblioteca își digera volumele, timpul și cititorul, dînd la iveală noi calamităț și stihii pentru uzul cotidian. Luciferică, ea își purta-n pîntece lumina științei. O știință stearpă și elegantă, paradoxică și chinuitoare - ca o religie locală. Surpînd prezentul, pulverizînd viitorul, răsturnînd firea și recalculînd soarta prizonierului său spre a fi doar un trecut
Capitis Deminutio by Angela Marinescu () [Corola-journal/Imaginative/13799_a_15124]
-
sunt de noi privește cum coace pânea vieții o bătrână la șaptezeci de verste peste creștet. în cuibul ei ca pe pământ se poartă dezgroapă rădăcini aprinde focul îndeamnă vita-n jug visând norocul cu pânea din secara morții moartă (stihia mea). O, Mamă, vin cu boabe într-un ulcior golit de-nțelepciune după credință sunt amare roabe căderea tânguind-o în genune prin vârf de suliți alte-s albine lucrând în noi obârșia și ceara până atârnă dijma cât povara
Poezie by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/12466_a_13791]
-
rămîne, cînd prădate lumile-or fi de vreme și hotare, iar noi, dintre combustii nucleare, -n Iisus salvați, vom fi realitate. Viață vom fi, viind de-a Lui prezență, și adevăr etern într-a Lui minte, eliberați de gînduri și stihii; reali de-n noi totala-i emergență, înviați veșnic, ne-om aduce-aminte, ca de un basm străvechi, de galaxii. IV Tu, ce-n afară de-orice e natură rostești realitatea,-n nedistanță, netimp, neglas, ne-aflare,-eternă stanță, text nouă-nuntru
Stîlpul de foc by Nicolae Ionel () [Corola-journal/Imaginative/5017_a_6342]
-
dincolo de stele, a marii Tale, Doamne,-ntîmpinări. (VIII Evanghelia după Toma) Nu m-a luat în cer, ci-n munte-n minte Iisus din Nazaret și-mi vîlvîi puterea celor mai puternic sfinte rostiri ce dau de-a dreptul în stihii! Dacă v-aș spune unul din cuvinte, pietre-ați lua și-n mine ați zvîrli, și foc vi s-ar stîlp gol nălța nainte și, norii-nvîrtejind, v-ar mistui! Căci nu-s son doar și înțeles și forță în cari
Stîlpul de foc by Nicolae Ionel () [Corola-journal/Imaginative/5017_a_6342]
-
drept, Nichita nu și-a cultivat niciodată credința, dar în ultimii ani un nimb de trăire revelată îi devenise peremptorie. Nichita nu mai scria omenește pentru a-și delecta semenii, ci scria neomenește pentru a-și asculta daimonul. Fără această stihie teandrică, care și-a făcut loc în ființa lui Nichita, Noduri și semne par o făcătură ieșită din condeiul unui începător. Dar, citite în grilă teologică, nodurile devin puncte de încrucișare a unor sensuri extramundane, în vreme ce semnele devin mijloace de
Patimile după Nichita by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3033_a_4358]
-
a fost: "Ai văzut ce bibliotecă are?" Nu, nu văzusem, și cum multă vreme nu am avut prilejul s-o aflu, stăruința cu care alții îmi vorbeau despre ea m-a făcut să-i atribui o importanță nefirească, asemenei unei stihii ale cărei contururi, sporite de o imaginație curioasă, amenințau să uzurpe identitatea scriitorului. Căci, printr-un fenomen de ilicită substituție simbolică, ajunsesem să mi-o închipui nu doar ca pe ipostaza obiectivată a spiritului său, grație acelei elementare selecții care
În mijlocul cărților by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7967_a_9292]
-
Paștina fără Ciucurencu ar fi fost un pictor cu talent, dar fără simț numinos. În fine, scopul picturii e numenul, numai că numenul nu-l vezi direct, dar vezi răsfrîngerea lui în lume, adică vezi văzduhul, aerul prin care transpare stihia. Nu materia lumii se arată într-un tablou, ci aura de spirit care o însuflețește. Din acest unghi de vedere, un tablou autentic are imboldul de a fi icoană, chiar dacă, neglijînd dogmatica, el rămîne în stadiul de planșă profană. Dar
Schema flerului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4353_a_5678]
-
Institute", și deopotrivă profesor de neuroștiințe la „Salk Institute" din SUA. Cititorul asistă la o lecție de popularizare în cursul căreia o inteligență extrem de rafinată e pusă în slujba unei platitudini lipsite de inteligență: și anume că, în locul sufletului, această stihie prea veche și prea răsuflată ca să mai merite interesul cărturarilor, a venit vremea să punem o altă zeitate: creierul și conexiunile lui lăuntrice. Din acest motiv, spre deosebire de Eroarea lui Descartes, un volum plin de vervă și pătruns de o idee
Secreția creierului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6120_a_7445]
-
mireasmă de ceruri/ stinsă în alb/ un cuvînt/ o lumină", care îndeamnă la rugă: "îngere bunule/ rog nu clinti/ cartea rămasă deschisă" (ibidem). Deoarece "o lumină încolțește/ în naufragiu/ ea naște dorințe/ și prevestiri" (Stampă). Poeta înțelege a înălța în fața stihiei negative prezența sa scriptică, "pulberea fluorescentă" a verbelor care îi îngăduie să înainteze "cu frica bine ascunsă/ în dilatate pupile" (Himere). Lipsei de energie temperamentale și, aparent, de "noroc", pe "o hartă a existenței/ cu ecouri pustiitoare", i se opune
Prezența scriptică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10073_a_11398]
-
deznădejde au decapitat zori Din cînd în cînd erau îngăduite partituri cu ecoul înșurubării în oglinda lacului fără fund Un desiș de viespi unelte deasupra căldării goale trase pe traversele căii ferate Gura neagră sufla brumă depășind bariere puse de stihii la Priene Codobelci se poticneau în sămînța lăsată de copită pe buze Din priviri fugeau toți alungați cu foșnetul aripii de metal Cer și pămînt își schimbau locurile Vasele sanguine - puhoaie agresînd albii Dezghiocări, selecții la festinul firelor S-a
Poemul Și scrisoarea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/10584_a_11909]
-
Stroescu s-a maturizat dureros și precoce, sub presiunea ostilității din jur. Atunci a intuit că, fără un reazem irațional menit a-i susține zilele, un reazem căruia îi putea spune oricum - șansă, noroc, providență, solidaritate sau, pur și simplu, stihie divină, - fără un asemenea reazem viața i-ar fi fost o cursă absurdă lipsită de fabulă însoțitoare. O agitație făcută în numele a nimic, la capătul căreia n-ar fi putut spune unde e morala. Căci eșecul în viață stă în
Fabula finală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5696_a_7021]
-
cînd, la o vîrstă crepusculară, constatase că nu-i mai stă în putință a inaugura o strălucită carieră franceză... Efigia de căpetenie a cărții de care ne ocupăm este însă cea a lui Lucian Blaga. Într-un Cluj devastat de stihia proletcultistă, prezența marelui om, pe care zadarnic autoritățile se străduiau a-l împinge în anonimat, părea a ține de miracol. În plin marasm ideologic, Blaga putea fi întîlnit pe stradă, putea fi abordat ca o chezășie a normalității: Nu mi
Printre amintiri by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8354_a_9679]