515 matches
-
s-a născut Dostoievski însă, a avut un caracter foarte diferit. După cum scrie romancierul în "Jurnalul unui scriitor": «Provin dintr-o familie rusă pioasă [...] În familia noastră, știam Evanghelia încă din fragedă pruncie ». Tatăl scriitorului, Mihail Dostoievski, descinde dintr-o stirpe de lituanieni din regiunea Pinsk. Strămoșii săi, cu rădăcini nobile datând încă din secolul al XVI-lea, sărăcesc și devin parte a castei clericale. Străbunicul lui dinspre tată este un protopop al bisericilor de rit oriental unite cu Roma din
Feodor Dostoievski () [Corola-website/Science/299191_a_300520]
-
pele tot mai cutremurătoare ale acestui infern care este Transilvania suferinței tragice, din versurile cărții se ridică, treptat, un sens transfigurator, o aspirație spre lumină și înălțare; oamenii săraci ai acestei provincii sărace și bogate în același timp reprezintă o stirpe de profeți ce poartă în ochii lor iluminați flacăra idealului de vechime, continuitate și unitate națională: "Un singur rost plinește graiul meu / Încerc să-l spun din nou mai cu tărie / Că neamul meu părinții din părinți / Cred în lumină
Ioan Alexandru (scriitor) () [Corola-website/Science/297731_a_299060]
-
(Popovici Ana) (n. 16 noiembrie 1894, Focșani; d. 19 decembrie 1957, București) a fost o pictoriță română. Provine dintr-o stirpe armeană stabilită de multă vreme în Moldova, la Iași. Scriitorul Aurel Leon realizează în volumul IV din seria de evocări “Umbre” - acest portret fizic al pictoriței: A studiat la Școala de Belle Arte din Iași (1914) cu profesorii Constantin Artachino
Nutzi Acontz () [Corola-website/Science/308223_a_309552]
-
qqe ch.; έπί τινι, ἔν τινι, m. sign. ; avec εί ou ἐάv ; avec un part, se rési¬gner à, se contenter de; abs. se résigner, consentir; parlicul. consentir à pardonner || 3 désirer, souhaiter. Această iubire ține de legătura organică, de stirpe, pe care nici răul nu o poate desface. Este dragostea tandră, calmă și sigură dintre copii și părinți, dintre soț și soție, este iubirea cetățeanului pentru patria sa. Prin urmare, στοργή este singurul tip de iubire care nu este neapărat
Termeni grecești referitori la iubire () [Corola-website/Science/306526_a_307855]
-
social; Biserica putea obiecta pe temeiul înrudirii și consangvinității lor; Maria era deja văduvă; era înaintată în vârstă și putea avea dificultăți în nașterea unui copil. Prima obiecție a socotit-o nejustificată, întrucât chiar mama lui Constantin era din aceeași stirpe sârbească; era mai probabil ca Biserica să sprijine căsătoria împăratului cu prințesa sârboaică decât cu o prințesă din Trapezunt, de vreme ce despotul Gheorghe Brancovici era unul dintre cei mai cucernici binefăcători ai Bisericii, ai mănăstirilor și așezămintelor de caritate. Pentru a
Constantin al XI-lea Paleologul () [Corola-website/Science/309799_a_311128]
-
din funcția de voievod în 1285, dar a revenit la putere în 1288. Drept răzbunare, împreună cu frații săi, el a organizat asasinarea regelui la Cheresig (1290). Ambițiile sale oligarhice l-au adus însă în conflict și cu ultimul rege din stirpea lui Arpád, Andrei al III-lea al Ungariei. Învins de trupele regale în războiul civil din 1294, Roland Borșa a fost demis din funcția de voievod al Transilvaniei, fără ca întinsele proprietăți să-i fie însă confiscate. A încetat din viață
Roland Borșa () [Corola-website/Science/305526_a_306855]
-
Date biografice Dacă adăugăm acestor neobișnuite contribuții de etnografie muzicală profundul sondaj în folclorul copiilor din această arie și prețioasele completări documentare aduse lui Bartok, avem în față profilul folcloristului muzical de excepție, din stirpea marelui Brăiloiu și a lui Ilarion Cocișiu. Ca și iluștrii săi înaintași, nu și-a putut definitiva, prin transcrieri proprii, opera de cercetător al terenului, căci în ultimii ani de viață a lucrat tot mai puțin, în hărțuiala sarcinilor didactice
Traian Mîrza () [Corola-website/Science/319484_a_320813]
-
71 Alfa, Ariete, Bahia, Carola, Cigalon, Corallo, Cripto, Cristl, Drago, Eolo, Girona, Gladio, Graldo, Indio, Italico, Jucar, Koral, Lago, Lemont, Mercurio, Miara, Molo, Navile, Niva, Onda, Padano, Panda, Pierina, Marchetti, Ribe, Ringo, Rio, S. Andrea, Saturno, Senia, Sequial, Smeraldo, Star, Stirpe, Vela, Vitro, Calcă, Dion, Zeus 60 70 Strymonas 60 69 Anseatico, Arlesienne, Baldo, Belgioioso, Betis, Euribe, Italpatna, Marathon, Redi, Ribello, Rizzotto, Rocca, Romă, Romanico, Romeo, Tebre, Volano 59 70 Bonnet Bell, Rita, Silla, Thaibonnet, L 202, Puntal 58 70 Evropi
jrc4195as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89359_a_90146]
-
Cantemir. Dimitrie Cantemir menționează cele 3 soții ale tatălui său: 1. Anastasia, nepoată de văr după tată a domnului Țării Românești Gr. Ghica; 2. Ruxandra Gane; 3. Ana Bantăș, mama lui Dimitrie Cantemir. Anița Bantăș a făcut parte "din vechea stirpe moldovenească a Bantășilor, nepoată după mamă a Anastasiei, soția Ducăi-vodă". Ana Bantăș descinde dintr-un personaj vestit în aristocrația moldovenească, Ioan Tăutu, mare logofăt în timpul domniei lui Ștefan cel Mare. (Ștefan Lemny, op.cit., p.45.). Dimitrie Cantemir spune că a
Dimitrie Cantemir () [Corola-website/Science/297283_a_298612]
-
al II-lea (numit "Regele Nebun"). Armatele targaryenilor au fost înfrânte de o alianță a caselor condusă de Robert Baratheon, Jon Arryn și Eddard Stark, care, în continuare, i-au omorât pe moștenitorii regelui și au distrus mare parte a stirpei lui, în afara soției lui însărcinate și a fiului său, Viserys, care au fugit la Piatra Dragonului. Însuși Regele Aerys a fost omorât de Jaime Lannister, sabia lui jurată, care de atunci a ajuns să fie numit Regicidul. Soția lui Aerys
Cântec de gheață și foc () [Corola-website/Science/321956_a_323285]
-
regia Silviu Purcărete (2003); Vladimir - „Așteptându-l pe Godot” de S. Beckett, regia Silviu Purcărete (2005). Marian Popescu, critic de teatru, profesor al Universității «Lucian Blaga» din Sibiu între 1996 și 2009 scrie În amintirea lui VIRGIL FLONDA: „... Actor din stirpea rară a celor care ating excelența în vocație, Virgil a crezut în teatru, în drumul foarte greu pe care mulți apucă dar pe care puțini îl termină cu credință. Scrisesem despre el din anii 1980, îl remarcasem într-un spectacol
Virgil Flonda () [Corola-website/Science/327369_a_328698]
-
iar locul este arat cu plugurile. Romanul "Neamul Șoimăreștilor" a fost tradus în mai multe limbi străine: italiană ("La croce dei razesci", G. Carabba, Lanciano, 1933; traducere de Agnese Silvestri-Giorgi; o altă traducere realizată de Corrado Albertini și intitulată "La stirpe dei falconieri" a fost editată de Edizioni Paoline din Roma în 1965), germană ("Das Geschlecht der Șoimaru", Jugendverlag, București, 1963; traducere de Thea Constantinidis; o altă traducere a fost realizată de Jakob Paul Molin și publicată în 1972 sub titlul
Neamul Șoimăreștilor (roman) () [Corola-website/Science/328742_a_330071]
-
caracterul oamenilor. Cei doi călători simbolizează aspecte morale contradictorii ale oamenilor: cinstea și puritatea (Darie), respectiv ticăloșia și murdăria (Diplomatul), adică prin reducție Binele și Răul, Frumosul și Urâtul, forța și slăbiciunea. Diplomatul este un escroc de mare clasă din stirpea lui Gore Pirgu și recunoaște cu cinism că el nu a muncit niciodată, deoarece munca nu-i poate produce acea voluptate pe care i-o produce furtul și înșelăciunea. Personajul are identități multiple, prezentându-se sub diferite nume și afirmând
Jocul cu moartea () [Corola-website/Science/328777_a_330106]
-
abia apoi arabii în general, este un cuvânt de origine semită, folosit pentru a desemna, folosit pentru a desemna orice origine aridă, pustie. Inițial, cuvintele "arab" și "deșert" au fost sinonime.”„ Dacă din punct de vedere etnic arabii alcătuiesc o stirpe foarte veche, din punct de vedere cultural ei au intrat târziu în istorie. Tradiția orală a nomazilor a făcut ca știrile despre viața lor să apară ca urmare a întâlnirii unor popoare sedentare, cărora scrierea le era cunoscută. Astfel, primele
Poezia arabă în epoca preislamică, Ğāhilīya (secolele VI-VII) () [Corola-website/Science/333738_a_335067]
-
unei livezi, el privește într-un glob de sticlă și spune o cifră la întâmplare, cerând atâtea mii de lei câți păianjeni se află în acel glob. Exponent anacronic al unei lumi aproape dispărute, Barbu este un visător timid din stirpea prințului Maxențiu (personaj al romanelor Hortensiei Papadat-Bengescu) sau a lui Pantazi (din "Craii de Curtea-Veche" al lui Mateiu I. Caragiale). El consimte tacit la fărâmițarea propriei averi, fiind preocupat doar să-și întrețină amanta de lux. Personajul trăiește o letargie
Sfârșit de veac în București () [Corola-website/Science/333896_a_335225]