2,915 matches
-
iubit, întotdeauna,/ Cu dor, pământul strămoșesc! În anul 1999, poetul are satisfacția tipăririi celui de-al doilea volum, Lacul iubirii, apărut la Editura Sitech, din Craiova. Acele pagini cuprind poemul de mare dimensiune cu același titlu, care totalizează 147 de stofe. În prefața lucrării, criticul Alexandru Firescu precizează: Ne aflăm în fața unui poem lirico-dramatic, scris într-un registru special, cu o curgere firească a versului, într-o tendință accen tuată de plasticizare a metaforei comună liricilor ce stau sub semnul imagismului
Un poet total, cu operă de Altar. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Memoirs/93_a_115]
-
aflăm în fața unui poem lirico-dramatic, scris într-un registru special, cu o curgere firească a versului, într-o tendință accen tuată de plasticizare a metaforei comună liricilor ce stau sub semnul imagismului baroc. Poemul de mare succes se încheie cu stofa: Dar povestea lor trăi-va / Ca un nimb al nemuririi / Cât îi lumea dăinui-va / Lacul Roșu, al Iubirii. În anul 2002, a apărut la Editura Sitech din Cra iova, volumul de versuri Ridică-te, iubire peste moarte, cu poezii
Un poet total, cu operă de Altar. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Memoirs/93_a_115]
-
fier, râncezeala pentru unt sau fisura, pentru cauciuc”. Revista conține multe alte texte admirabil scrise. Ori de câte ori citim revista aceasta ne dă impresia de lucru bine și temeinic făcut, ea fiind față de puzderia de publicații de pe piață aidoma unui costum de stofă fină croit pe comandă la un croitor de clasă, pe lîngă mulțimea de haine ieftine, de plastic, însăilate cine știe pe unde, la repezeală. Crimele în serie continuă Crimele (imobiliare) în serie continuă netulburate: clădiri de patrimoniu de o valoare
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3775_a_5100]
-
Sever Voinescu - și mulți alții. Nu știu dacă vreunul dintre ei va adopta felul meu de a face politică, dar nu acest lucru este important. Important este să creadă în ce fac". Întrebat dacă simte că vreunul dintre ei are stofă de lider, șeful statului a răspuns: "Cinstit vorbind, inteligenți sunt toți, pregătiți în profesiile lor sunt toți, buni politicieni sunt toți, dar dacă printre ei este cineva foarte puternic, aceea e Elena Udrea, oricât nu v-ar plăcea. Privesc cu
Băsescu: Macovei, Boc, MRU mi-ar putea urma la Cotroceni by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/36153_a_37478]
-
clișeu ale aceleiași doamne manevrată mediumic, prin care o străină gură vorbește, prin comportamentul distonantprovocator al Siminei și timiditatea exagerată a profesorului Nazarie în dialogul său cu Egor la marginea nopții, prin lirismul incantatoriu al Domnișoarei Christina. Fiecare personaj are stofa propriei sensibilități, se desenează aparte pe canavaua unei cine bizare într-un străvechi conac boieresc dominat de prezența unei frumoase domnișoare moarte în condiții obscure în timpul Răscoalei din 1907, personalitate venerată de cei ai casei. A nu da atenție detaliilor
Siropuri, pomezi și alifii – despre frizeria cinematografiei by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3146_a_4471]
-
mare grijă de voi. Ochii ni se reflectau într-ai lor și vedeam într-ai noștri spaima, iar într-ai lor inconștiența noastră... niște eroi inutili... În Gara Brașov se trăgea din plin. Recunosc cu mâna pe inimă: n-am stofă de eroină; tremuram ca varga și abia mă țineam pe picioare, de groază nu descopeream cabina telefonică de pe peron, un tânăr m-a luat de mână și mi-a arătat-o; firește, eu nu-mi anunțasem părinții că vin, l-
Un Crăciun neobișnuit... by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/2952_a_4277]
-
de-a artistei. Și mâine la 7 sunt în picioare, și ziua de mâine va fi tot după un program rigid și stupid. C’est ça, ma vie. Et j’en ai assez! Mă apuc de discurs. N-am deloc stofă de Bossuet, păcatele mele. Te sărut cu prietenie. Regret că nu ți-am putut scrie într-un ceas mai blând. Dar ce să fac? Cu drag, Didi [Doamnei Tanți V. Cotovu, Bulevardul Brătianu, nr. 25, București]. Note Originalele acestor epistole
Însemnări despre Otilia Cazimir by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2716_a_4041]
-
detaliile sînt atroce, orizontul de respirație al victimelor e precumpănitor religios. E o trăsătură din cele mai bizare să vezi cum represiunea, distrugînd destine, nu le-a putut atinge substanța duhului, confirmînd regula că suferința, atunci cînd cade pe o stofă nobilă, o spiritualizează. Protagoniștii volumului sunt cele două categorii care s-au opus fățiș plăgii marxismului: partizanii și deținuții politici. Din prima categorie, Lucia Hossu Longin îi numește pe luptătorii din Munții Banatului și Vrancei, pe cei din grupul „Capotă-Dejeu
Exponențial, nu reprezentativ by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2983_a_4308]
-
2013, 618 pag. Un cercetător al istoriei religiilor e un Epimeteu în variantă doctă: deschide vasul Pandorei spre a scoate din el mistere livrești, cărora le împrumută apoi o formă clară, de comentariu cizelat. Dar cum felurimea motivelor copleșește cititorul, stofa cercetătorului se recunoaște după ușurința cu care pune ordine în bazarul de cunoștințe, meritul său fiind cu atît mai mare cu cît poate tăia pîrtii de claritate într-un desiș de teme asfixiant de stufoase. În această privință, exegetul nu
A călări pe nori by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3009_a_4334]
-
respectabil, care cobora sub genunchi, la jumătatea cizmelor de piele. Părul înnodat în șuvițe subțiri, prins la spate, era vopsit într-o nuanță blond-roșcat, care amintea vag de Des'ree... life, oh, life!... Tiberiu îi ghicește trupul suplu, ascuns sub stofe, și o dezbracă involuntar cu privirea. Ea se uita pieziș, fixează un punct aflat de cealaltă parte a pieții, pe frontonul de la Théâtre d'O. El are în portofel bancnotele cu care ar putea plăti câteva secunde de orgasm. Ea
Porumbelul din metrou by Silviu Lupașcu () [Corola-journal/Imaginative/15400_a_16725]
-
își strecoară prin parbrizul lateral pumnul cu bancnotele mototolite și primește în schimb câteva pliculețe cu praf alb din partea valetului togolez care, cu numai câteva luni în urmă, îi deschidea obedient și ironic portiera. Cu sufletul brusc înseninat, admiră câteva stofe indiene în vitrina de la Indira. Dar banii nu-i mai ajung pentru a-și cumpăra o rochie de la un magazin atât de scump... Coboară, la rândul ei, spre Notre-Dame-de-Lorette și dispare în gura de metrou. Așteaptă pe peron și observă
Porumbelul din metrou by Silviu Lupașcu () [Corola-journal/Imaginative/15400_a_16725]
-
mai intersectez cu nimeni nici în picioare nici culcat du-te la librărie cumpără plicuri puneți în ele părul și unghiile numără cu gura închisă înduplecă-ți somnul nu mă spăl pe mîini uneori amintirea se încrețește pe mine ca stofa drapată pe un manechin mănînc crenvurști nu mă spăl pe mîini trenciul tău e lung pînă la glezne umbra ta nu mai are picioare te-ai oprit tornadă doradă totuna cînd se tocește spirala din capacul borcanului îl învîrți pînă
Poezie by Nora Iuga () [Corola-journal/Imaginative/15625_a_16950]
-
Emil Brumaru Vechi amploaiat comercial la o firmă cu cîștig anevoios (dar onest!), vindeam fluturi autohtoni și exotici. Erau depozitați în rafturi trainice de stejar, stivuiți meticulos, pe calități și curcubeie, în groasele valuri de stofă de lux, sau de sărăcie, sau jumi-juma. Procuram cumpărătorilor oricîți metri (eventual kilometri) cereau. Scoțîndu-mi cu sîrguință ruloul de croitorie (nu obișnuiam etalonul metalic, greu, neîndemînos, periclitînd viața personală și pe-a domnișoarei, doamnei, domnului, mă rog, cei ce-mi
Reapariția Empampei by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/16298_a_17623]
-
Emil Brumaru Apoi, refăcut cerebral, împătuream stofa c-o dexteritate demnă de invidia celor mai sofisticați prestidigitatori, o împachetam în hîrtie țiplă, ninsă, ba chiar troienită în flori repezi și rotunde de surîsuri cu subînțelesuri naive (accidental parșive!), strîngeam totul într-o frînghioară suculentă, îmbibată de-alean
Reapariția Empampei by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/16279_a_17604]
-
era nuanța mată și opacă a privirii ei, o privire de om a cărui atenție, ruptă de ambianța concretă a lumii din jur, era ațintită asupra unui lumi cu totul diferite. Femeia aceasta, atît de mediocră și de grosolană în stofa ei umană, era sclipitoare și irezistibilă prin potențialul uluitor de voluptate pe care gestul i-l sugera, și asta o simțeam în ciuda situației umilitoare în care mă aflam, situația unui om căruia i se dădea de înțeles că nu e
Șuvița de păr by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11167_a_12492]
-
pe ceilalți membri ai familiilor un val profesional-emancipativ și de liniște sufletească), pentru a înțelege că acești doi domni au ceva în comun precum dom' Băsescu cu dom'Becali. Nu intru în detalii, fi'ncă nu vreau să-mi afișez stofa profesională, da' adevăr vă zic vouă: la viitoarele alegeri maiorul Garcea va fi consilierul de imagine al lui Mircea Geoană, iar " Vacanța Mare" cu Pro Tv-ul ei cu tot, nucleul de bază al electoratului pesedist... În liniștea care s-a
Cupluri contemporane by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10671_a_11996]
-
Cei operați erau purtați pe tărgi de rude sau de câteva cadre medicale ce-și rezervaseră locuri în șalvari. La centrala telefonică nu mai rămăsese nimeni. Undeva izbucnise un incendiu. O mașină evitase coliziunea intrând în vitrina unui magazin de stofe. Benzină din rezervor făcuse explozie, aprinzând totul în jur. Regimentul era în alarmă. Mașinile militare începuseră transportul materialelor explozibile. Sute de soldați munceau la încărcarea lor, urcându-se care cum apucau în mașinile arhipline. Unitatea de pompieri, cu efectivele complete
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
fără nume, din Expoziție. Unele dintre ele o bucură, altele o înfurie. Cele mai multe, nu-i creează nici un strop de emoție. Martina este tentată să rămână lângă toga călugărului soldat, să se înfășoare cu totul în țesătura din lână primitivă, dar... stofa aia este jilavă, cu iz de mormânt și-i rece ca un lințoliu. Se retarge ca și cum ar fi atins un cadavru. în jur, se simte mirosul de mucegaiuri în amestec cu cel de pielărie unsă cu untură de viezure. Martina
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
ceea ce numim îndeobște, o tipă independentă, nu feministă în adevăratul sens al cuvântului, pentru că îi repugnă ca ta man ea, nepoata generalului Sâmbure să fie pusă în aceeași oală cu o sufragetă din perioada emancipării industriale. știa că nu avea stofă de artist, ea doar valorifica Arta! Epata, se lăuda că-i sunt cunoscute toate vicleniile lumii în care se învârt samsarii, anticarii marilor case de licitație. Melodramatică din convingere, prefera veșmintele pe care și le crea singură, accentuând detalii ale
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
ca niște corăbii și plouă pe trenuri, pe canapelele încăpătoare ca genunchii unei negrese, pe mesele înguste dintre două priviri care se citesc una pe alta în limbi străine. plouă și pe stîlpul unui pod se zbate un pește de stofă în dungi, pofta de joacă a bătrînilor întrece năzbîtiile norilor care coboară tiptil și răvășesc apa unde tocmai tu așezaseși o bărcuță de hîrtie, nimic, stihia se amuză. Metamorfozele sînt la ordinea zilei, împînzind priveliștea aidoma unor baloane colorate cărora
Cununa de spini a poeziei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10827_a_12152]
-
și să-mi continui cursurile la liceul Emanuil Gojdu. Dintre întâmplările mai deosebite din Oradea citez doar două. Ajungând obosit (călătorisem toată noaptea), i-am rugat pe noii mei colegi să mă lase să dorm în ultima bancă. Din altă stofă decât copii de moți de la Beiuș, aceștia mi-au promis ajutorul: ce fel de ajutor mi-au dat am constatat ceva mai tarziu, când m-am trezit cu multe capete aplecate peste mine. Printre acestea să află și cel al
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
ale copiilor. Erau patru morminte cu oseminte albe. Probabil o anticipație de un secol.“ (p. 84) Cum de la consternarea înfiorată înaintea enigmei universale și pînă la reacția de gust provocat de splendorile lumii nu e decît un pas, Pandrea are stofa unui estet ce caută în frumusețe consolări elementare, dar nu revelații adînci. Tocmai de aceea, sub unghi cultural, Pandrea e un erudit de factură pestriță, cu deschidere cosmopolită în sens bun, mișcîndu-se în patru limbi și invocînd citate savuroase în
Agnosticul cu cobiliță by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3986_a_5311]
-
net, pe masă, oamenii de afaceri din branșa au fost nevoiți s-o recunoască a fi cea mai bună. E dată-n mă-sa!! a exclamat vulgar dar cu admirație, până și șeful Casei de Licitație, un tip care recunoștea stofă de negustor de la o poștă. Astfel, Mărținei i s-au deschis ușile la notabilitățile locale, a Învățat din mers cum să aplice proiecte pentru fonduri nerambursabile, dar și cum să iasă În evidență prin niscaiva acte „caritabile”. Una peste alta
Vara Leoaicei. In: Editura Destine Literare by Melania Cuc () [Corola-journal/Journalistic/99_a_392]
-
în Strada Zahărului și Lămâii. Spre amiază a apărut și primul „mușteriu”. Pe uliță și-a făcut apariția un Mercedes mare, negru, din care a coborât un bărbat cărunt, impunător, de vreo șaizeci de ani, îmbrăcat într-un pardesiu de stofă neagră. Avea fața roșie, ca englezii, așa că Fawwaz și-a închipuit în prima clipă că este un khawaga 2. Fawwaz s-a grăbit să-l întâmpine cu politețea lui aparentă, i-a oferit un scaun și i-a comandat un
ALAA AL-ASWANI Aș fi vrut să fiu egiptean by Nicolae Dobrișan () [Corola-journal/Journalistic/4148_a_5473]
-
acasă nu încercase nici măcar o frântură de conversație. Când sosiră la casa aflată în plin câmp, bătrâna coborî în grabă. Lătratul furios a doi câini le anunțase deja sosirea și, în prag, o femeie tânără, îmbrăcată cu un palton din stofă închisă la culoare îi aștepta deja de câteva minute. În colțul cel mai bătut de vânt al casei tencuiala căzută lăsa să se vadă cărămizile nearse, iar în lumina lunii de pe cerul senin se vedea în curte o construcție mică
Michela Murgia: ACCABADORA by Gabriela Lungu () [Corola-journal/Journalistic/3884_a_5209]