600 matches
-
permisivizarea lui, după un principiu, Însă: poate fi literatură orice discurs despre sine (sau despre “mine”). Păcat doar că autoarea face gestul acesta prea tîrziu. CÎnd literatura, pe măsură ce crește În productivitate, scade În capital simbolic. și-atunci, trimit pe cititorul stoic sau lacom la cronica din La Quinzaine littéraire, semnată de nimeni altul decît Maurice Nadeau (număul din 16-30 aprilie 2001), intitulată “Journal en public”, singura care are pe deplin proprietatea unității de măsură a aceste cărți. Reputatul critic și istoric
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
clasică a secolului al XVII-lea („il y a du Bossuet chez Echenoz” scrie undeva criticul Bruno Blanckeman). Epoché-ul la care visa realismul fenomenologic al Noilor Romancieri și-a pierdut din radicalitate pînă la a ajunge, din nou, o atitudine stoică - și pudică În același timp - care face ca Între eticheta omului clasic reprezentat În limbaj de pildă În romanele Doamnei de Lafayette și eticheta de limbaj a personajului sau naratorului minimalist să poată fi recunoscut un aer de familie. Există
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
XVII-lea (Leibniz, Spinoza sau Pascal) , un roman de dragoste deconstruit, unde protagonistul Își petrece timpul privat În sala de baie, Într-un mod compulsiv, dintr-o indiferență care poate fi numită lehamite, dar apare mai degrabă ca o atitudine stoică. De altfel, Jean-Claude Lebrun numea scriitura lui toussaint „jansenistă”. Minimalismul francez practicat de scriitorii care publică la editura Minuit nu seamănă cu cel american, al unui Raymond Carver, de pildă. Nu Întîlnim la francezi umor senin sau sentimentalism suplu și
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
nu pot deveni cult decît dacă Își conțin proria comdamnare la moarte. Beigbeder scrie de fapt parodii la adresa stilului clasic, brevilocvent, eliptic, prețios și elegant. Prețioasele secolului al XVII-lea sînt astăzi snobii, iar libertinii lui, chefliii de astăzi. Morala stoică a devenit morală cinică. Nimic nu se pierde, totul se transformă. Literatura franceză de astăzi este asiduu studiată În universități. Lipsa unui critic de autoritate este compensată, dacă despre așa ceva e vorba, de o puzderie de teze de doctorat despre
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Autorul etichetează variantele extreme ale factorilor temperamentali în felul următor: Tabelul 6.2. Variantele extreme ale factorilor temperamentali Dimensiune Scor înalt Scor scăzut Evitarea suferinței Pesimist, temător, timid Optimist, curajos, îndrăzneț Căutarea noutății Explorator, deschis, cald, afectuos Energic, rezervat, deliberativ, stoic Dependența de recompensă Întreprinzător, hotărât, entuziast, perfecționist Detașat, rezervat, rece, independent Persistență Responsabil, cu scop, descurcăreț, autoacceptare, disciplinat Leneș, indecis, delăsător Autodirecționare Simțitor, empatic, săritor, plin de compasiune, principial Autoblamare, lipsit de scop, pasiv, doritor să se schimbe, nedisciplinat Cooperativitate
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
personalitate în perspectiva unui continuum cu personalitatea normală. Sistemul oferă o descriere amănunțită a valorilor pozitive și negative ale dimensiunilor. Pentru „căutarea noutății”, de exemplu, sunt avuți în vedere 40 de itemi, distribuiți în patru domenii: excitabilitatea exploratorie vs rigiditate stoică (11 itemiă; impulsivitate vs reflexie (10 itemiă; extravaganță vs rezervă (9 itemiă; dezordine vs înregimentare (10 itemiă. În perspectiva aplicării sistemului la tulburările de personalitate, se consideră că acestea pot fi caracterizate, în general, prin deficiențe în planul caracterului, iar
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
mai fi întrevăzută de copil. Altă tehnică propusă de Skinner este aceea de a determina comportamentul incompatibil, nu prin inducerea cenzurii sau a vinii, ci prin întărire pozitivă. Folosim adesea această metodă atunci când controlăm tendința de manifestare emoțională întărind comportamentul stoic. Este ceva diferit de pedepsirea comportamentului emoțional. Întărirea pozitivă directă este preferabilă fiindcă pare a avea mai puține efecte secundare nedorite - susține Skinner. 3.11. Discriminarea operatorietc " 3.11. Discriminarea operatorie" A. Discriminarea stimulilor 1tc "A. Discriminarea stimulilor1" Condiționarea operatorie
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
rațiunea dominantă, în varianta contemporană, propusă de Virgil Cândea 73), revizuită de traducătorii Bibliei lui Șerban Cantacuzino, este păstrată în carte, conform ediției protestante a Septuagintei după care s-a făcut traducerea, deși nu e un text canonic. De inspirație stoică, demonstrând faptul că rațiunea este capabilă nu să anuleze, ci să controleze pasiunile, această lucrare reprezintă, afirmă Virgil Cândea, "prima scriere cu caracter indiscutabil de filosofie morală" tipărită, chiar dacă nu și scrisă la noi, o lucrare de mare influență în
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
scopuri educativ-morale în cadrul societății feudale"7. Reciclarea stoicismului în Divanul Interesant este modul în care reușește autorul să recicleze surse dintre cele mai diverse, să le imprime o distorsionare în spirit ortodox. Voi analiza un singur caz, cel al influențelor stoice. Oricum, consultând indicele de nume proprii de la finalul ediției realizate de Virgil Cândea, se observă cu ușurință că, în afara citatelor biblice, printre cei mai folosiți autori se numără stoicul Seneca. Chiar dacă nu este intenționată, o asemenea recurență a unui autor
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
unei autorități transcendente, ci pe calea filosofiei, adică a înțelepciunii. Să mai adăugăm și faptul că stoicismul nu promite nici o mântuire ca răsplată a obedienței, ci, dimpotrivă, recomandă o atitudine demnă, verticală, autonomă în fața destinului potrivnic în această lume. "Înțeleptul stoic este autonom în raport cu divinitatea, consideră Petru Vaida, el poate să-și atingă țelul vieții, realizarea etică, "binele suprem", prin propriile forțe, prin dezvoltarea rațiunii și voinței sale; în stoicism nu există nimic asemănător grației, concepută drept condiție a "mântuirii"10
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
filieră, inclusă și în Biblia lui Șerban Cantacuzino din 1688, sub titlul Al lui Iosip la Macavei carte, adecă pentru sângurul-țiitoriul gând, cea de a patra carte a Macabeilor, atribuită eronat lui Iosef Flavius, reprezintă un tratat filosofic de inspirație stoică 11. Așa stând lucrurile, devine explicabilă preferința lui Cantemir pentru Seneca. După cum aminteam, în Divanul îl folosește în mod repetat, referindu-se la el ca la o autoritate în domeniul eticii, ca la un autor bine orientat, în pofida apartenenței sale
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Doar că această decupare a unor pasaje și montarea lor în contexte total diferite nu demonstrează și frecventarea la sursă a operei lui Seneca. Mai mult decât atât, este vorba de o înțelegere deformată a filosofiei acestuia și a doctrinei stoice: rezultă un stoicism creștinizat, interpretat tendențios, din care s-a selectat ceea ce convenea dogmei creștine și s-a plasat într-o logică a discursului care nu mai respectă mesajul textelor inițiale. În primul rând, introducând aceste fragmente în vecinătatea unora
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
original, este sigur că el nu sesizase încă sensul autentic al stoicismului antic"12. Concluzia este absolut îndreptățită. Nu există nici un semn în prima carte a principelui cum că el ar fi manifestat o aplecare legitimată prin studiu pentru doctrina stoică. Dimpotrivă, el folosește un material pe care îl găsește gata clasificat, interpretat și îl distribuie într-un context sensibil diferit de cel orginar, și el deja sugerat de dicționarele și antologiile din care își extrăgea citatele. Prin urmare, a vorbi
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
un material pe care îl găsește gata clasificat, interpretat și îl distribuie într-un context sensibil diferit de cel orginar, și el deja sugerat de dicționarele și antologiile din care își extrăgea citatele. Prin urmare, a vorbi despre o influență stoică propriu-zisă în Divanul nu este pertinent. Citatele din Seneca au exact aceeași greutate și autoritate ca celelalte aparținând celorlalți autori, laici sau creștini. Dacă autorul recurge mai des la ele este pentru că și frecvența lor în florilegiile de unde le decupează
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
nu i se datorează lui Cantemir, ci lui Andrea Wissowatius, a cărui lucrare, Stimuli virtutum faena peccatorum, o traduce în partea finală a antologiei sale. Dar și aici este vorba de o "creștinare" a sursei antice. De exemplu, celebrului principiu stoic de a trăi în acord cu natura (sequere naturam), care se găsește la majoritatea reprezentanților acestei școli filosofice, de la Zenon, la Epictet, de la Cicero, la Seneca, i se adaugă un element care îl mută deja într-o cu totul altă
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
mai poate funcționa o asemenea nobilă paradigmă? Ce face Inorogul lui Cantemir atunci când este încolțit? Fuge, se retrage în spații inaccesibile celorlalți, iar atunci când cade în capcană, când își dă seama că a fost prins, ține un discurs în cheie stoică. Să îl privim cu mai multă atenție și să îl punem, apoi, în dialog cu ceea ce îi urmează... Petru Vaida 77 susține, pe bună dreptate, că mai multă maturitate, mai multă îndrăzneală și, prin urmare, mai multă autonomie și încredere
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
milă, dă dovadă de o maximă demnitate și disponibilitate de a-și accepta cu liniște soarta. Fragmentul trădează o bună cunoaștere a unor dialoguri și scrisori ale lui Seneca, care ilustrau, la rândul lor, o adeziune la mai vechea doctrină stoică privitoare la moarte. Să citim cu atenție discursul Inorogului, rostit într-un moment-cheie, atunci când totul pare pierdut: ,, Nu socoti, o, jiganie, că doară de groznic chipul tău în ceva m-am spăriiat, sau căci acmu în puterea ta mă aflu
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
ci pentru întreaga existență: disprețul față de moarte. Nu mai există nimic apăsător dacă scăpăm de frica de moarte"83. Am decupat doar câteva astfel de exemple, dar ideea revine de zeci de ori în opera lui Seneca, precum și a altor stoici 84. Inorogul a atins, în aparență, această liniște sufletească, reușind să se sustragă grijilor care pe ceilalți îi subjugă: de aceea, el este cu adevărat liber sau, cel puțin, așa pretinde. Petru Vaida observă foarte bine că abia acum a
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
în aparență, această liniște sufletească, reușind să se sustragă grijilor care pe ceilalți îi subjugă: de aceea, el este cu adevărat liber sau, cel puțin, așa pretinde. Petru Vaida observă foarte bine că abia acum a asimilat Cantemir esența doctrinei stoice, lipsite de deformarea în cheie creștină: "Este atitudinea plină de demnitate a stoicului, atât de deosebită de umilința creștină, care își pune nădejdea în primul rând în sine însuși, în rațiunea și în voința sa, care, singur în fața "fortunei", opune
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
simple păreri, adică nu-și va da niciodată asentimentul la un lucru fals, va duce felul de viață al cinicilor, cinismul fiind drumul cel mai scurt spre virtute"27. De asemenea, Epictet, în Diatribele sale, îl numește printre modelele școlii stoice pe Diogene. Doar că, spre deosebire de precursorul lor, stoicii nu epatează. Dimpotrivă, cultivă discreția, considerând că tăcerea are o valoare cel puțin la fel de mare precum vorba. Lupul lui Cantemir pare a urma întocmai aceste recomandări ale lui Epictet: Păstrând tăcerea cât
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
bună dreptate pe Lup. șiretenia acestuia este și ea o modalitate de a trăi în acord cu natura. La fel, faptul că el nu se implică în dezbaterea care îi interesează atât de mult pe ceilalți este tot o trăsătură stoică. Seneca recomandă filosofului: "Tot așa face și înțeleptul: se ține departe de puterea care îi poate face rău, străduindu-se mai cu seamă să nu fie evident că se ține departe"29. Este exact atitudinea Lupului, strategia adoptată de acesta
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Oricum, e clar că el posedă toate datele pentru a reuși să judece lucrurile în mod corect. Vulpea o știe, poate mizează și pe faptul că cinismul Lupului îl va împinge să iasă în față, dar se înșeală. Formația sa stoică îl împiedică să comită această eroare ce i-ar putea fi fatală. Pentru a-i convinge pe toți ceilalți de înțelepciunea rivalului său, ea folosește ca argument suprem forța povestirii. Vulpea stăpânește, prin urmare, și arta orientală a persuadării cu
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
încât Strutocamila să devină epitrop în țara patrupedelor, ci aflarea adevărului. Când i se adresează, prin urmare, Lupului, o face de pe poziții egale, ca între "complici"; ei se situează desupra gloatei, având acces la miezul lucrurilor, căci, confirmă în cheie stoică naratorul, "sămnul înțelepciunii ieste ca din céle vădzute sau audzite, cele nevădzute și neaudzite a adulmăca, și viitoarele din céle trecute a giudeca"28. Personajul are perspectiva de ansamblu, are clarviziune, are echilibru. Așa cum ochii acvilei prind totul din zborul
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
și fericit a să numi sau a fi poate, fără numai carile de la dânsul începe, cu dânsul mijloceadză și într-însul să odihnește"24. Cine și l-ar fi imaginat pe Șoim capabil de astfel de disertații meditative, de orientare stoică, altoită pe o viziune creștină, în prima jumătate a cărții? Dar acum, după ce și-a descoperit "inteligența inimii" (în carte se repetă faptul că avea "inima curată"), după ce întâlnirea cu Inorogul i-a ridicat solzii de pe ochi, Șoimul are perspectiva
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Idem, pp. 130-131. 27 Diogenes Laertios, op. cit., p. 244. 28 Epictet, Manualul, p. 26. 29 Seneca, Epistole către Lucilius, vol. I, p. 71. 30 Ibidem. 31 Diogene Laertios, op. cit., p. 243. Cartea a IV-a a Macabeilor, de orientare tot stoică, reia această opinie, considerând că prudența ar fi "cea mai mare virtute". (vezi Septuaginta, vol. 3, p. 634.) 32 Idem, p. 457. 33 Vezi fabula Lupii și câinii care s-au împăcat unii cu alții, în Esop, Fabule, traducere de
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]