13,648 matches
-
care va fi provocat României de forța de ocupație este cu finețe sugerat de prozator prin descrierea paraginii care cuprinde domeniul domnului Arthur, încă înainte de venirea invadatorilor: " După ce intram în curte (prozatorul adoptă perspectiva femeii îndrăgostite de bătrânul domn, n.n.), străbăteam, la început înfiorată, apoi din ce în ce mai copleșită de încântare, parcul, fostul parc, pe care numai câteva luni de părăsire îl sălbăticiseră pe deplin. Ca și cum războiul, schimbările care se apropiau, care aveau să vină, s-ar fi anunțat mai întâi lumii vegetale
DUPĂ DOUĂZECI DE ANI... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17225_a_18550]
-
Constantin Țoiu În februarie trecut ziarele anunțau plecarea într-o expediție lungă în Groenlanda a prințului moștenitor Frederik al Danemarcei. Însoțit de cinci coechipieri, prințul urmează să străbată în patru luni 3500 de km. prin estul giganticei insule de gheață. Mai aflăm că expediția poartă numele de Sirius, asemeni patrulei militare daneze ce supravehează granițele de nord-est ale Groenlandei. Că ținutul este neospitalier, nelocuit. Că temperatura lui poate
Drum bun, Frederik! (intermezzo) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17234_a_18559]
-
de-a doua "inspirată", transmițînd un mesaj "dinafara ei"- producția lui Gellu Dorian își relevă baza existențială. Ea se compune din semnalele vieții ca atare, dintr-o materie similară cu cea a prozei consacrate, deși "înnobilată" prin tensiunea pură care străbate imaginile - decupări din real, efectuate cu ingeniozitate (realul se metaforizează astfel el însuși): "Se-ntîmplă ceva în viața și opera Poesiei, ceva asemănător cu/ fața turtită a unui copil într-o fereastră plină cu flori de gheață./ În zori mașinile îl
Un lirism existențial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17281_a_18606]
-
un mort plimbat pe străzi și/ arătat cu degetul,/ sau, mut și transparent într-un parc, sfidător de absent,/ ca Dumnezeu....." (Poetul stă în casa lui și moare trist). Un corectiv, la fel de romantic, al acestui curs "mereu împotriva vieții" ce străbate poezia în cauză, îl constituie visul. Un vis de-o naivitate fantasmagorică, gata a transfigura realul mîhnitor, dar și conștient de sine, discret-ofensiv: "Frumoase sînt femeile bătrîne întorcîndu-se de la cimitir/ fericite ca poeții de la Cenaclu,/ fără nădejde, pline de griji
Un lirism existențial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17281_a_18606]
-
Goga este văzută îndeosebi în dimensiunea ei mesianică, profetică, iar natura este "îmbisericită", pentru că "Octavian Goga, ca și ceilalți doi mari poeți ardeleni, George Coșbuc și Lucian Blaga, este fiu de preot. A crescut în biserică. Climatul ritual i-a străbătut copilăria până în adâncul ei și aceste puternice impresii sacre, plămădite în ființa lui, izbucnesc în inspirații literare și se răsfrâng asupra întregii lumi pe care o cântă poetul. Natura cu mărețiile ei devine astfel un act de prăznuire liturgică a
Poezia în perspectivă teologică by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/17371_a_18696]
-
hipogogi, bărbați care călăresc niște vulturi imenși, tricefali; aceștia i-au dus pe noii veniți la regele lor care, de îndată ce i-a văzut, i-a recunoscut, probabil după îmbrăcăminte, spune Lucian, drept elini și s-a interesat cum au putut străbate distanța dintre pămînt și lună. Regele însuși era un pămîntean, Endymion, care a fost odinioară răpit și adus pe solul selenar. După ce povestește această istorie, regele zugrăvește situația prezentă: el se afla în război cu locuitorii Soarelui, care era și
Războiul stelelor în versiunea lui Lucian din Samosata by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/17375_a_18700]
-
a pictorilor academici. (Academic, de la acadea?) Iar dacă Boticelli pictează frumuseți, sensul tainic al pânzei se adeverește a fi mortuar. Oribile mutrele de magistrați, de parlamentari ai lui Daumier și pe cât de urâte, pe atât de convingătoare, acolo unde chipul străbate prin mască. Pe urmele profeților, scormonind în acest fertil sol al urâtului, artiștii nu sunt, cum s-ar crede, iubiți de mulțimi, răsfățați. Cea dintâi acuzație care se aduce artistului este că pocește, defăimează, că sub imperiul unei sordide alcătuiri
24 de ore din 24 by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17367_a_18692]
-
Zweig își scrie cartea prin deceniul trei sau patru, al secolului prezent, cu absolută obiectivitate, insă lasă să se înțeleagă - dincolo de epiderma textului - că nu omite, ocupîndu-se de Erasm, nici o asemănare cu împrejurările clipei, cu momentul contradictoriu pe care-l străbate continentul pe care Zeus însuși a fost nevoit să-l mintă pentru a-l subjuga și, în cele din urmă, a-l diviza și diviniza. Așadar, scriind despre Erasm, Zweig e cu ochii pe Hitler și Mussolini, dictatorii Europei, somnambulici
Cel dintîi european by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17887_a_19212]
-
colaborarea cu regizori valoroși. Alții au avut destule motive să se mîhnească de întrupări scenice abracadabrante, prețioase și kitschoase în același timp. Că în orice, chestiune de șansă. Articolul de astăzi are ca subiect Piesă anului 1998: Noe care ne străbate memoria e o femeie de Ion Mircea. Mi s-a părut o coincidență faptul că, după ce am terminat să o citesc, am răsfoit ultimul număr din revista Scenă, iar la rubrică Puncte de vedere, Dumitru Solomon punea în discuție cîteva
Noe nu mai are Arcă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17952_a_19277]
-
a replicii, printr-o abilitate neconvenționala a condeiului și a proprietății cuvîntului. Spectacolul stă în partea predominantă a piesei: la nivelul său fabulatoriu, în-tr-un discurs manevrat cu știința în planul dialogului, născător de imagini suprarealiste, onirice, absurde. Noe care ne străbate memoria e o femeie este un text parabolă: grijă față de trecutul care nici nu moare, nici nu te lasă să trăiești. Recunosc că mi-e greu să povestesc pur și simplu piesă, să împărtășesc cititorilor ei subiectul (hiba de care
Noe nu mai are Arcă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17952_a_19277]
-
cînd li s-a permis să apară cu un volum (reeditare, în majoritatea situațiilor), acesta a fost postum și ne-a dat prilejul să aflăm că autorul abia se stinsese din viață. Nici macar nu-i pot menționa pe toți. Am străbătut primul volum al Dicționarului Zaciu și m-am înspăimîntat. Dacă aș duce investigația pînă la capăt, nu mi-ar ajunge toate paginile revistei. Iată-i, așadar, pe cei cîțiva scriitori de toată mîna, de care, ca istoric literar, s-ar
Necunoscutii nostri contemporani by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17996_a_19321]
-
uzata, decolorata de soare și de ploaie, pe de-a întregul impregnata de acel miros de miere și de sînge care este aroma războiului în Ucraina. M-am oprit la București pentru a mă odihni cîteva zile, după lungul drum străbătînd Ucraina, Basarabia și Moldova; dar, în chiar seară sosirii mele, un secretar al Președenției Consiliului mi-a telefonat la Athénée Palace, pentru a mă avertiza că vicepreședintele Consiliului de Miniștri, Mihai Antonescu, dorește să-mi vorbească." Însotindu-l în cabinetul înaltului
Istoria si răstimpul clipei by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17998_a_19323]
-
cu ochii-i de reptilă, a surîs, mi-a oferit un trandafir, m-a însoțit pînă la ușă și mi-a spus ăNoroc!a". Straniu personaj pentru Bucureștii acelui început de Golgotă: un ofițer italian, într-o uniformă uzata, decolorata, străbătînd Calea Victoriei cu un trandafir în mînă. Predicțiile celor doi interlocutori s-au adeverit în timp: Rusia sovietică a cîștigat războiul și ne-a căzut în spinare, pentru că apoi, după o jumătate de secol, URSS-ul să se prăbușească, destrămîndu-se precipitat
Istoria si răstimpul clipei by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17998_a_19323]
-
versuri. Cele mai reușite sunt Dincolo de labirint și Poem de jazz (un excelent titlu pentru placheta). Aici se vădește cel mai bine substanță poetica a lui Constantin Severin: experiență imagistică dusă până la limita absurdului. Întâmplări și cadre fantasmagorice, gânduri contrariante străbat versurile din Poem de jazz. Nu e departe nici Tzara, chiar dacă nu foarfecă îl ajută pe poet să scrie. Nu e, de fapt, nimic altceva decât lumea contemporană, lumea din jurul nostru, filtrată prin sensibilitatea artistului: "străzi transpirate/ în mânușa vitezei
Mai nimic despre "lirica niponă" by George Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/18004_a_19329]
-
Obor nimeni nu te întreabă de unde ai marfă. Nimeni n-are timp de așa ceva. Viață trebuie să meargă înainte, cu toate ale ei, indiferent pentru ce te tocmești. Oborul te poate face pesimist, daca judeci la bucată, dar după ce îl străbați cu atenție te înseninează, chiar dacă pleci de acolo cu o bruscă durere de cap.
Oborul din Bucuresti by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/18047_a_19372]
-
de confort și respectabilitate burgheza, se deda la achiziția unei bogate colecții de pictură catalana contemporană. În aceste două exemple, imaginea livresca a Orașului minunilor pare a converge către experiență trăită a minunii orașului. Barcelona, așa cum am citit-o și străbătut-o, mi s-a dezvăluit în chip de chintesența a ăfarmecului discret al burghezieiă. Umblând, de pildă, pe urmele lui Gaudí, de la Sagrada Familia la Casa Batlló, de la Pedrera la Parcul Güell, de la Casa Vicens la Turnul Bellesguard și de la
O declaratie de dragoste Barcelonei by Victor Ivanovici () [Corola-journal/Journalistic/18030_a_19355]
-
la acest nivel (atunci când există) sunt rareori funcționale în proza narativa. Specifice scriiturii poetice, ele centrează atenția (Jakobson dixit) asupra mesajului în sine, în sensul că îl fac vizibil; dar, prin chiar acest fapt, îl și ăopacizează, nelăsând privirea să străbată dincolo de suprafață semnificantă. Dimpotrivă, în scriitura prozastica se cere o anume transparență a semnificatului; ceea ce nu înseamnă că aici stilistica ar fi inoperanta, numai că ea apelează la strategii dinamice, ătransfrasticeă (cum ar spune lingviștii), desfășurate pe suprafețe mari, adică
O declaratie de dragoste Barcelonei by Victor Ivanovici () [Corola-journal/Journalistic/18030_a_19355]
-
unități cît mai bogate a componentelor propriei ființe, comunicînd cu universul. Artificiile cărturărești devin parafe ale autentificării. Adrian Popescu e un pătimaș călător. Aidoma unui A.O. Barnabooth mai frust (pornit din Nordul românesc, bucovinean-transilvan, se simte "hirsut, păduros, silvan"), străbate cu nesaț meleagurile europene, nu pentru a fugi de sine (în felul "divertismentului", vestejit de Pascal), ci pentru a se regăsi că într-o întreprindere inițiatica. Solemnitatea contactului cu necunoscutul e topită într-o rețea deasa de senzații, impresii, amintiri
Crestinism si păgînism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18066_a_19391]
-
a Președintelui. De cîte ori vin la București și mă întîlnesc cu Ana Blandiana umplem ceasurile de taifas în jurul ceștilor de cafea, montînd analize, interpretări, speculații, încununate mereu de o prognoză a momentului politic. Verific întotdeauna uimit luciditatea, clarviziunea care străbat din prospecțiunile elaborate de dînsa, capacitatea de a evalua fără părtinire resursele taberelor în conflict. Cunosc și textele publicistice din "Frankfurter Rundschau", ziar de prestigiu, unde semnează o rubrică de comentarii - indiciu de considerație înaltă care nu se acordă decît
Ana Blandiana - o schită de portret by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/18087_a_19412]
-
Adriana Bittel La 18 martie, domnul Barbu Brezianu, istoric și critic de artă, poet, prozator și traducător, împlinește 90 de ani. Pentru cei care s-au obișnuit să-l vadă străbătînd, pe orice vreme, cu mers sportiv, străzile Bucureștiului, pentru a ajunge punctual la vernisaje, întîlniri scriitoricești, spectacole și conferințe, pentru cei care îl întîlnesc, în zile cu polei și viscol, sau în toiul verii, pe caniculă, în redacții și edituri
Cu BARBU BREZIANU despre Momentele privilegiate ale prieteniei by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/18071_a_19396]
-
simbolistica intrigii și a personajelor, nici măcar prin comentariu direct, ci parazitînd povestirea prin introducerea unor alte evenimente în povestire. Pentru ca nu cumva să nu pricepem metafora autostrăzii-deșert, autorul introduce un detaliu dezvăluitor: Pierre citește o carte despre caravanele de arabi străbătînd deșertul. Acest mise-en-abîme e mult prea evident pentru a nu fi inutil. În "Cocoșul sălbatec", orbirea temporară a unei soții înșelate, ca mod de a refuza să vadă infidelitatea soțului, e explicată prin introducerea unui medic psihiatru care, explicîndu-i soțului
Povestitorul singuratic by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17417_a_18742]
-
pe vecie. Nădăjduiam că odată ănlocuiti de "ai noștri", lucrurile vor intra an normal. ai cunoșteam pe mulți dintre ei, ai văzusem lipind, pe gratis, afișe an timpul campaniilor electorale, știam că-și puseseră la bătaie "Dacii"-le pentru a străbate an lung și-n lat județele, ai urmărisem organizând, pe bani proprii, simpozioane și conferințe despre democrație. Nu mi-ar fi trecut prin cap, ăn vecii-vecilor, ca aceiași activiști "civici" sau ai partidelor democratice ascund ăndărătul zâmbetelor pro-occidentale niște hiene
Un fular pentru Helsinki by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17421_a_18746]
-
schimbându-i fundamental tonul imnic an apocaliptic, chiar dacă motivele și marile teme stănesciene rămân an principiu aceleași dând operei unitatea și coerentă unui destin poetic major. ăntre călărețul mistuit de flăcări din apoteoza finală a Sensului iubirii, ăntruchipare a "zeului-soare" străbătând tăriile aureolat de o maree a luminilor și seniorul "necuvintelor" zdrobindu-se ăntr-un turnir cu inexprimabilul artei poetice ("Prințul căzând de pe cal/ striveste-n cădere un ănger./ E sentimentul total/ pentru care azi sânger") din Măreția frigului până la soldatul zăcând
Utopia literaturii by Alexandru Con () [Corola-journal/Journalistic/17486_a_18811]
-
cerul poeziei, odată boltit deasupra noastră, decît metamorfoze ale unor date preexistențe (paradoxal "primordiale", totuși, în cazul fiecărei individualități autentic înzestrate), ilustrarea acestor evoluții e în sine grăitoare, după cum e grăitoare și-n numele fiecărei voci distincte. E ca si cum am străbate un ținut într-o emoțională plimbare, contemplînd marea varietate a "colturilor pitorești", cu hartă în mînă. Această reflecție ne-a fost confirmată de lectură poeziei lui Daniel Corbu. "Perfect" optzecist, din punct de vedere biografic (anul sau de naștere, 1956
Un supraromantism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17549_a_18874]
-
inspirat lucrurile, pentru el. Cu sînge rece nefiind un exemplu de ăparajurnalismă: atitudinea critică depășește semnificația directă a faptului, ci se îndreaptă spre mentalități sociale... În fapt, copierea fidelă, unidimensionala, a realității, trecută direct în pagina scrisă, fără a mai străbate spațiul developator și purificator al personalității autorului, al viziunii și stilului sau, conduce la neplăcută senzație de monotonie și sărăcie de mijloace artistice, pe care, din păcate, nu de puține ori o constatăm citînd cărțile bogat documentate, favorite a astăzi
Fictiune si realitate by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17600_a_18925]