1,470 matches
-
flămânzi prin zloată Să muncească pentr-o pită. Dar ei sunt cei mulți,este poporul Ce muncește-n demnitate. Dar nu ca tine cerșetorul, De campanii„ aranjate”. Noi nu te vom vota,„ministre”! Căci dorim ca țara noastră Glia-i străbună,să mai reziste, Celora de teapa voastră. Că ai plagiat un doctorat, Acum știe toată țara. Tu ești un mincinos infatuat Și-ți meriți toată ocara. Ți-ai pus amici toți la treabă, Și legea au modificat. Cu ea ei
PLGIATORUL de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1375 din 06 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353052_a_354381]
-
pe soare, și pe lună, Făr’ să știu care e vântul, Făr’ să știu care e gândul; Fiindcă vânturile-s gânduri, Fiindcă gândurile-s vânturi... Ieri un gând porni departe - Cu un vânt purces din spate, Dinspre un al meu străbun - Și abia se-opri din drum... De vei vrea să știi anume, Unde-au poposit în lume Al meu gând Și acel vânt, Lasă-ți și tu gândul, Înfrățit cu vântul, Să colinde Până unde Gândul meu dinspre străbun S-
VÂNTURILE, GÂNDURILE... de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 484 din 28 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354378_a_355707]
-
sus./ Astfel se smulge din el cu răbdare/Floarea ruginii,/Palida floare...” Activitatea de la malul mării s-a conturat într-un omagiu adus limbii române de către oameni cu inimile deschise spre cultură, creație, dragoste de neamul românesc și limba sa străbună, element definitoriu pentru ființa noastră națională, pentru păstrarea căruia s-au jertfit generații, fiind totodată o modalitate de a strânge laolaltă români de pe toate meridianele uniți de unicitatea graiului cu o vechime milenară în spațiul carpato-danubiano-pontic. La rândul nostru ne
ZIUA LIMBII ROMANE SARBATORITA LA MALUL MARII de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1360 din 21 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354400_a_355729]
-
cu-același cuget Au pus pe Cuza -Domn- în fruntea țării Mărind o hartă-n lume și în suflet Cum am putea noi da ``asta`` uitării?! Patria noastră, plină de istorii, De ani și ani și-a tot schimbat bătrânii (Străbuni cu lăncii și atâtea glorii) Ce-au luminat și botezat românii. Pământul nostru, să s-adune,-a-nceput De-atunci. Cu grijă alungând dușmanul Peste pragurile suse, -ținut cu ținut- Patria a-ntregit-o suveranul... Azi, o soră, cu inimă de rouă, E
UNIREA 1859 de LIA RUSE în ediţia nr. 1848 din 22 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354494_a_355823]
-
si ce glezne lunecoase parcă-s zmei ce se întrupa să fure fete frumoase. Caii mei, măi verzi că marea tulburata de furtună ce inundă toată zarea când se zbuciuma și tuna, Si mai verzi decât smaraldul ocrotit de mâini străbune și purtat azi de heraldul unor vremuri mai nebune, Caii mei, nu-s blânzi din fire nici eu nu mi-i țesal des, armăsari în nemurire, aprigi, dar nu în exces. Caii mei nechează lung, se cabrează, se ridică, suflul
CAII MEI de DORA PASCU în ediţia nr. 1938 din 21 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354508_a_355837]
-
și eroii martiri ai românilor devin un frumos poem patriotic. Citești și te emoționează. Mândria de neam prinde cheag și parcă se adună mesajele istorice, se aud strigătele de nelinște. Poetul își revendică cu armele sale, partea-i din moștenirea străbună. Mulți dintre poeții de azi se feresc să scrie stihuri cu aceente naționale. Sunt puțini poeții români care reunșec să scrie versuri patriotice, nu patriotarde. Printre cei haraziti cu talent se numără și Stejărel Ionescu. El scrie simplu, clar, nu
STEJĂREL IONESCU ŞI „DUMNEZEU (CARE) NE TRIMITE SĂ PAŞTEM HERGHELIILE NOPŢII” de MELANIA CUC în ediţia nr. 1180 din 25 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353775_a_355104]
-
Ediția nr. 1370 din 01 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului ȚARA MEA Foaie verde viorea, Sireaca Moldova mea, Sireaca Moldova mea Ești o mândra floricea. Ai fost ruptă de la mumă, Prin înșelăciuni, minciună, Prin înșelăciuni, minciună, Ți-au furat limba străbună. Te-au rupt de la munți și mare, De la frați și surioare, De la frați și surioare, De la România mare. Ne rugăm la Mama-Țară Să ne ia sub aripioară, Să ne ia sub aripioară, Despărțirea ne omoară. Of, of, Țara mea, Care
CÂNTECELE CETĂŢII (2) (POEME) de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353072_a_354401]
-
de noapte Limba mea fără de moarte... Dacă n-ai avea cuvinte N-am ști toate cele sfinte, N-ar fi zi, ci veșnic noapte Limba mea fără de moarte ... De n-ai fi un grai, un nume N-am avea doine străbune, Nici iubiri cu dor cântate Limba mea fără de moarte... De nu zămisleai cuvântul Îmi era orfan și gândul, Și înstrăinat de carte Limba mea fără de moarte ... Ești o floare astră-n geam, Ești comoara unui neam!... SUNT... Sunt fiul acestui ogor
CÂNTECELE CETĂŢII (2) (POEME) de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353072_a_354401]
-
tainelor serii Și frate cu umbra tristeții. Sunt fiul nebunului vânt Și frate cu doinele dulci, Sunt fiul acestui pamânt Și frate cu iarba din lunci. Sunt fiu al parinților mei Și scriu al istoriei mersul ... Sunt fiu alor mei străbunei Și frate cu tot Universul ... VISUL Un vis plăcut azi noapte mă cuprinse, Atât de dulce, dar și- atât de amarâu... De parcă- o horă mare se încinse În valea gârlei, pe toloacă lângă râu. Se adunase lume multă, lume
CÂNTECELE CETĂŢII (2) (POEME) de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353072_a_354401]
-
nu înseamnă că mai înainte nu ar fi existat. Se știe bine că în vitre- giile istoriei oamenii își alegeau locurile cele mai adăpostite păstrându-și credința și datinile cu sfințenie, încât nici un alt curent nu le-a alterat credința străbună. Firul credinței s-a păstrat prin ceremonia tuturor momentelor vieții cu un ritual reli- gios deosebit. De la naștere, prin slujba de lăuză, continuată cu slujba botezului, apoi Spovedania la 7 ani, Cununia în fața Sfântului Altar, viața este dusă până la sfărșit
VÂLCEA de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1367 din 28 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353143_a_354472]
-
mai topeam și ghețării De prin jocuri de șprintării. Dor de soare, dor de luncă, Dor de mare, dor de dunga Orizontului ce nici n-apucă Mărginirea de pe-o luncă. Dor de oameni, dor de buni, Dor de gânditorii străbuni Și de înțelepții cei profunzi, Considerați în viață mărunți.. Dor de libertatea făr’nevoi, Dor de fraternitatea din noi, Și de prietenia cea mai pură, De ascuțimea ce-o face dură! Dor de griji, dor de-o iubire, Dor de
DOR DE... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353187_a_354516]
-
numărul prizonierilor. Cifra prezentată de Criton sau de alți adepți ai teoriei Golirii complete a Daciei ocupate în anul 271, d.Hr. este falsă, este o veritabilă găselniță pentru iarmaroc. Ea a fost îmbrățișată doar pentru a se justifica Vatra străbună rămasă goală în fosta provincie ocupată și a se impune teoria așezării migratorilor Huni în Vatra noastră părăsită, atunci. Dovadă este pseudo-teoria susținută de Sulzer și Roesler. Alt raționament este că armata romană oricât de puternică ar fi fost, trebuia
CINE SUNT HUNII-UNGRO-MAGHIARII? de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353592_a_354921]
-
Te port cu mine oriunde în lume ajung. Poveștile de dor ce le trăiesc, in graiul tău când altora le spun, Îmi par mai dulci, mai pline de-nțeles. Prin tine cânt iubirea de glie, de neam. Prin tine limbă străbună, strai strămoșesc purtat cu mandrie, De-a lungul anilor prin care pășesc. Mai dârză din orice-ncercare-ai ieșit, Comoară de preț a neamului nostru vestit, tenace ai fost... Mă simt împlinită când vorba-ți rostesc. Referință Bibliografică: Limba Română
LIMBA ROMÂNĂ de ANA GEORGESCU în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353725_a_355054]
-
În ochii-ți înamorați. Cumplită ești, lascivo! Pe Dumuzi și Ghilgameș Voitu-i-ai pierduți, Dar, vezi, însăți ai fost robită De apriga simțire Ce îți purtă sfâșietoare pașii În regatul umbrelor După cel ce azi, periodic, Apune și renaște din pântecul străbun. Sufletul tău a găsit tămăduirea? Mihaela Oancea Referință Bibliografică: Isthar, eternul feminin / Mihaela Oancea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1102, Anul IV, 06 ianuarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Mihaela Oancea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
ISTHAR, ETERNUL FEMININ de MIHAELA OANCEA în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353755_a_355084]
-
ca să vadă cum se face claca la depănușatul porumbilor (la aceste adevărate șezători culturale de neuitat), asculta cu mare curiozitate poveștile bătrânilor, doinele și baladele ce le cântau rapsozi vestiți, acompaniați la caval sau fluier. Maroara învăța cu ușurință cântecele străbune, și nu se lăsa prea mult rugată, fiindcă îi plăcea să cânte (mai ales că bunul Dumnezeu o înzestrase cu ureche muzicală și o voce cristalină... asemănătoare cu sunetul clopoțeiilor de argint de la Mânăstirea Curtea de Argeș, care se aud atunci când aripile
VREAU LUMINĂ, LĂSAŢI SĂ INTRE SOARELE... de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354103_a_355432]
-
Ganduri > COLIND TÂRZIU... Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 235 din 23 august 2011 Toate Articolele Autorului Colind târziu Lui Nichita Ninge cu cerbi peste sate, bătrâne nuntă de vișini se rânduie-n cer ca un priveghi pe altare străbune se tânguie ochiul geruind lerui-ler clopot de iarbă părelnic mai bate din'spre harfe de lut, bunăoară fântâni satul coace plămadă de-azur în cetate amirosind neostoite asprele mâini rupi maică pâinea, ulcica o umpli și țeși din iubire o
COLIND TÂRZIU... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354192_a_355521]
-
MUNȚII FĂGĂRAȘ - VERSANTUL SUDIC: SUFERINȚĂ - JERTFĂ - MIRACOL DIVIN Autor: Gheorghe Constantin Nistoroiu Publicat în: Ediția nr. 2118 din 18 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului „Cu ochi de șoim, cu pletele nebune,/ Curcubeul Toamnei coboară în pridvor./ Mă năpustesc prin vetrele străbune/ sub zări albastre, verde călător.// Pădurea freamătă mereu acelaș dor,/ sus cântece suave și legănări de vânt,/ în ochii-albaștri-ai fetei susură izvor/ iar vremea te vrăjește cu tainicul descânt.// Țîșnesc pe arpegii de bătrân cobzar,/ piscurile-n frac spre cer
MUNŢII FĂGĂRAŞ – VERSANTUL SUDIC: SUFERINŢĂ – JERTFĂ – MIRACOL DIVIN de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354548_a_355877]
-
Ed. Bonifaciu, Bacău-2015, p. 110) Dincolo de curajul, suferința, credința, răbdarea, jertfa și măreția lor, HAIDUCII MUSCELULUI au fost unul dintre cele mai mari cutremure care a zguduit din temelii sistemul comunist-torționar, înălțându-se în azurul apoteozei lor legendare. Demni de străbunii lor sciți, cinste și slavă nemuririi lor! Cu măreția Arefului în suflet urcăm spre Posada Vidraru cu oglinda ei albastră pe care se joacă zglobiu caierele de nouri între vârfurile de brazi și fagi ce se răsfrâng în luciul de
MUNŢII FĂGĂRAŞ – VERSANTUL SUDIC: SUFERINŢĂ – JERTFĂ – MIRACOL DIVIN de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354548_a_355877]
-
înțeleg, și-a servit tara urcând în timp cu documente până la Ștefan cel Mare și Sfânt, când unul dintre străbunii săi a fost oștean nobil, dar să nu uităm că scriitorul Corneliu Leu a compus romanul „Vecinul cel bun”, despre străbunii săi daci, Dacia, primul imperiu european care a realizat unitatea de neam, limba, teritoriu. Era în anii '70 și Ambasada României se afla încă în centrul capitalei chineze, la doi pași de Palatul Imperial Gugong. În fapt, de Palatul ca
21 IULIE 1932, ZI BENEFICĂ (CORNELIU LEU 80) de CONSTANTIN LUPEANU în ediţia nr. 553 din 06 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354619_a_355948]
-
de tematică, frumusețea lor este aceeași. Sâmburul de inefabil încolțește din toate la fel, pentru că autorul este egal cu sine însuși. O poezie suavă, de o gingășie aparte și în același timp, adânc înfiptă în cotidian, cu rădăcini în glia străbună, care respiră un aer de patriotism autentic, o poezie în același timp angajată și liberă de constrângeri. O poezie plăcută, misterioasă, tainică, inefabilă. Cum poate fi inefabilă sămânța semănată-n pământul de suflet? Iată că e. Poezia poate orice. Și
MĂSURA DE NECTAR A POEZIEI. RECENZIE LA CARTEA LUI ROMEO TARHON ŞI ÎNGERII AU ÎNGERI PĂZITORI [Corola-blog/BlogPost/347052_a_348381]
-
că linilei frânt- ale vieții mi se scurg / Adânc în carne și în visele-mi sub pleoape / Cu lacrimi de vioară mă ucid, în inimă îmi curg...” (Rugă fără sfîrșit - 27). Romeo Tarhon se consideră doar „un sol al graiului străbun”: „Sunt doar un sol al graiului străbun / Pe care îl versific uneori în fugă / Învrednicit de Dumnezeu cel Bun / Ce mă inspiră pentru Nesfârșita Rugă”. (Rugă fără sfîrșit - 27). La templul Rugii - slujitor precum la Altarul Cuvântului Sacru. Acesta este
MĂSURA DE NECTAR A POEZIEI. RECENZIE LA CARTEA LUI ROMEO TARHON ŞI ÎNGERII AU ÎNGERI PĂZITORI [Corola-blog/BlogPost/347052_a_348381]
-
scurg / Adânc în carne și în visele-mi sub pleoape / Cu lacrimi de vioară mă ucid, în inimă îmi curg...” (Rugă fără sfîrșit - 27). Romeo Tarhon se consideră doar „un sol al graiului străbun”: „Sunt doar un sol al graiului străbun / Pe care îl versific uneori în fugă / Învrednicit de Dumnezeu cel Bun / Ce mă inspiră pentru Nesfârșita Rugă”. (Rugă fără sfîrșit - 27). La templul Rugii - slujitor precum la Altarul Cuvântului Sacru. Acesta este poetul și românul de bună întemeiere și
MĂSURA DE NECTAR A POEZIEI. RECENZIE LA CARTEA LUI ROMEO TARHON ŞI ÎNGERII AU ÎNGERI PĂZITORI [Corola-blog/BlogPost/347052_a_348381]
-
exteriorul arcului intracarpatic fiindcă este o adevărată cronică a vieții spirituale, culturale și comunitare ortodoxe și românești din cele două județe - Covasna și Harghita, din ultimii cincisprezece ani ... Spre exemplu, în capitolul întâi, intitulat Rugă și trudă la candela credinței străbune, este redată o sinteză care cuprinde informații privind: repere cronologice asupra înființării și activității noii Eparhii; rolul și funcțiile Eparhiei în arealul multietnic și pluriconfesional din județele Covasna și Harghita; activitatea misionară și pastorală a Episcopiei Ortodoxe Române a Covasnei
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 398 din 02 februarie 2012 () [Corola-blog/BlogPost/347069_a_348398]
-
mult de doruri, o mamă care a dăruit iubire copiilor, până la sacrificarea sa”, cum vorbește despre ea Benone Sinulescu, veghează și trudește înrobitor azi, pentru ca mâine să rămână în urmă un cântec folcloric veritabil! Este un artist ivit din cununa străbună de flori și stele spirituale ale neamului românesc. I s-a dat versul și doina, ca să plângă tristețea omului, ori să-i chiuie veselia, într-o expresie rafinată, din veac în veac, să apere în acest fel, folclorul autentic amenințat
MARIA ŞALARU. ÎMPREUNĂ CU MELODIILE EI, PAHARUL DE COTNARI E VAST de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 920 din 08 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357189_a_358518]
-
și în 2006 se prezintă la Festivalul Prichindel din Nürnberg, unde obține mai multe premii cu muzică pentru copii și prezintă cărțile Legendele Nürnbergului și Rotofel, cărți editate de editura Ananmarol, București. Editura Dacia publică, în 2008, În țara poveștilor străbune, carte ce se bucură de un real succes în rândul micilor cititori. În 2009, Șugubeață își spune povestea în Antologia Cartea mea fermecată, volum editat de Irina Petraș la Casa Cărții de Știință din Cluj Napoca. Editura Anamarol, București prezintă cărțile
ELENA CESAR VON SACHSE ŞI „CĂMAŞA PURPURIE” A TALENTULUI de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1268 din 21 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357348_a_358677]