1,728 matches
-
apoi ansamblul de cântece și dansuri „Brădulețul” din Botos, în minunatul port bucovinean, care sub baghetă părintelui Mihai Țehanciuc, duhovnicul spiritual al Botoșenilor și Ciocăneștenilor, cu un buchet de cântece populare, ne-au readus în minte și în inima istoria străbunilor noștri ce au păstorit aceste meleaguri, pe domnul Ștefan zis Cel Mare și pe domnul Bogdan zis Întemeietorul. Pe scena s-au succedat apoi tinerele talente, din rezervorul inepuizabil al acestei zone de munte, Lăură Maria Niculiță (14 ani), Ana
ROMÂNI LA ZIUA EUROPEI: POARTA MARAMUREŞANĂ ÎN VIENA LUI JOHANN STRAUSS de VIOREL BAETU în ediţia nr. 497 din 11 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/354415_a_355744]
-
proprie, “Glorie limbii române prin înțelepciunea ei”: „Mi-e dat să-mi rostesc gândurile/Să visez/ În Limba română,/ Fiecare cuvânt un fagure,/Ca mierea luminii în degetarul macilor,/Ca vârsta arborilor în cercuri/În fiecare din ele trudește un străbun,/ Veghează o baladă.// Patria Limbii Române e istoria/acestor plaiuri păscute de Miorița,/ Modelate de doine/ Și fiecare cuvânt al ei a fost cioplit cu grijă/la izvoarele dorului./ Ea nu poate fi mutată,/Cum nu se poate înstrăina fântâna
ZIUA LIMBII ROMANE SARBATORITA LA MALUL MARII de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1360 din 21 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354400_a_355729]
-
iau o cană de lut/cu apă/simt sufletul izvoarelor/din adâncurile munților/acolo unde inimile rămân/pe oale de Horez.// De iau în palme un bulgăre/Din marginea câmpului unde zarea a îngenuncheat/lutul îmi seamănă./ Poate-s oasele străbunilor mei/ceva din înțeleptul suflet respirând/ în conturul măsurat./ Mă simt rudă cu acest bulgăre cuminte/ Și-l pipăi simțindu-i respirația/în acea dimineață nerăbdătoare când bobul de grâu plesnește în lutul/cu străluciri solare.// Când mănânc pâinea, urcă
ZIUA LIMBII ROMANE SARBATORITA LA MALUL MARII de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1360 din 21 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354400_a_355729]
-
fiecare din cei prezenți. Din nou elevii movileni, alături de dascălii lor, au ars pe rugul emoțiilor aceleași trăiri și sentimente pe care fiecare generație de români, de 157 de ani încoace, le trăiește când își amintește despre trecutul glorios al străbunilor. Cornelia Vîju Bibliografie: ( https://ro.wikipedia.org:) Referință Bibliografică: Privind înspre trecut... / Cornelia Vîju : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1848, Anul VI, 22 ianuarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Cornelia Vîju : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
PRIVIND ÎNSPRE TRECUT… de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1848 din 22 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354466_a_355795]
-
fost uniți datorită ceremoniilor, tradițiilor și legilor nescrise ale respectivului trib. Fiecare trib a avut locuri special rezervate pentru ceremoniile spirituale. De altfel, ei cred în spirite și natură. Un preț deosebit l-au pus pe locurile unde erau înmormântați străbunii lor și unde ei veneau sa se întâlnească cu spiritele acestora. Ei cred că nerespectarea acestora poate aduce la foamete, catastrofe naturale și diverse boli. De aceea cel care încalcă aceste prescripte este grav pedepsit de membri tribului. Unele triburi
ABORIGENII de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2168 din 07 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354453_a_355782]
-
fostul templu al zeiței întemeietoare, el avea să constate că actualii locuitori aproape nu mai înțelegeau limba oficială a Imperiului de Răsărit. O, tu, Atenă, maica înțelepciunii, izvor de har în piatră și cuvânt, în Maraton încă-ți mai sunt străbunii ce nu au dat nici apă, nici pământ! Ne-am adunat smeriți la Parthenon de unde clar istoria se vede și vă aduc aminte de Solon, de tot ce nu mai e, dar mintea crede! Vă amintesc c-ați fost la
CUVÂNTAREA LUI MIHAIL CHONIATES CĂTRE ATENIENI de ION MIHAIU în ediţia nr. 1938 din 21 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354510_a_355839]
-
Din râul tău bem apa... și pâinea ta ni-i hrană. Aici ne ducem veacul, aici ne trecem anii, La sânul tău cel sfânt, ca o cerească mană, Prin secole-au trecut și dacii și romanii. Te-au întărit dușmanii, străbunii te-au unit. Iar azi, când munții tăi privesc în tihnă marea, Blesteme, parcă, iadul, spre noi a zămislit, Peste unirea ta... domnește dezbinarea. Referință Bibliografică: Peste unirea ta, domnește dezbinarea... / Marin Bunget : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1848
PESTE UNIREA TA, DOMNEŞTE DEZBINAREA... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 1848 din 22 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354532_a_355861]
-
mai tare, zăngănitul săbiilor, fantomele iredentismului de la 1848 - 1849 redeșteptând visul unei Ungarii Mari prin acapararea, prin orice forme, de teritorii de la statele vecine, teritorii pe care cred, nici mai mult nici mai puțin, decât că le-ar fi adus străbunii lor pe cai, când au venit aici, în Europa. FANTOMELE REVOLUȚIEI UNGUREȘTI DIN 1848 - 1849 În Martie 1848, în Pesta era un grup de tineri cu idei ardente de independență față de Viena, numit ''Societatea celor zece'' care, la izbucnirea Revoluției
ECHINOX CU FANTOME IREDENTISTE de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353601_a_354930]
-
Sandor Petofi, după care a recitat o poezie patriotică înflăcărată ce începea cu „Sus! Patria către maghiari strigat-a ] E timpul pentru luptă să fiți gata ] Ce alegeți, libertatea sau robia ?]” și se încheia cu „Să juram pe Dumnezeul marilor străbuni!!” Înflăcărare, entuziasm, exaltare, cuvinte mari și jurăminte pe Dumnezeul marilor străbuni și așa a început revoluția tinerilor unguri. Bătrânii unguri s-au înfierbântat și ei, dar au ales altă cale, calea Vienei la împărat, care era și regele Ungariei. Trei sute
ECHINOX CU FANTOME IREDENTISTE de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353601_a_354930]
-
începea cu „Sus! Patria către maghiari strigat-a ] E timpul pentru luptă să fiți gata ] Ce alegeți, libertatea sau robia ?]” și se încheia cu „Să juram pe Dumnezeul marilor străbuni!!” Înflăcărare, entuziasm, exaltare, cuvinte mari și jurăminte pe Dumnezeul marilor străbuni și așa a început revoluția tinerilor unguri. Bătrânii unguri s-au înfierbântat și ei, dar au ales altă cale, calea Vienei la împărat, care era și regele Ungariei. Trei sute dintre ei, cei mai nobili și avuți, și-au pus pe
ECHINOX CU FANTOME IREDENTISTE de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353601_a_354930]
-
Viena. Budapesta fremăta în frenezie de marele succes revoluționar câștigat cu atâta ușurință, acum când toate visele lor neîmplinite de sute de ani, de la Mohacs din 1526, s-au împlinit aproape peste noapte, căzute ca din cer, de la Dumnezeul marilor străbuni. Au format un nou guvern, în care Lajos Kossuth învârtea toate roțile cu oratoria lui națională, în timp ce nobilii naționaliști erau încântați de independența față de habsburgi, dar temându-se de eventualitatea unei răscoale țărănești, ca cea din Polonia, au acceptat să
ECHINOX CU FANTOME IREDENTISTE de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353601_a_354930]
-
aici... Iată-mă, am sosit! Chiar îmi vine să vă îmbrățișez crucile. Nu mă tem de voi. Sunteți morți, iar sufletele voastre sunt undeva, departe... Știu ce am de făcut! Îmi cunosc menirea pe acest pământ! Trebuie să ispășesc păcatul străbunilor... Dacă așa e scris, o voi face cu plăcere, dar în felul meu!... Am și eu onoarea mea! Îmbrățișă pe rând crucile și le sărută. - Dacă nu erați voi și acel blestem, eu n-aș fi existat! Și răul are
XXVI. MAGIA NEAGRĂ (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1573 din 22 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353974_a_355303]
-
putea face vreodată. Ca atare, pentru cei interesați, recomand cu toată căldura, prețuirea și respectul ce-l port autorilor, cel puțin aceste titluri pe care, printre altele, spre marea mea satisfacție, le folosesc acum drept izvoare bibliografice: - Pelerin prin zestrea străbunilor câmpulungeni - Ioan Grămadă, Ed. Axa, Botoșani, 2010; - Secante prin cercuri concentrice - George Bodea, Biblioteca „Miorița”, Câmpulung Moldovenesc, 2008; - Teatrul, muzica și cinematografia în Câmpulung Moldovenesc - Vasile și Otilia Sfarghiu, Ed. Axa, Botoșani, 2011. În cele ce urmează, mai mult ori
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353046_a_354375]
-
cuvinte- Ce minunate-s gândurile tale! Le-am auzit și ți-am ieșit în cale... SUFLETUL MEU... Preaplin întotdeauna ca un zugrav De culorile vieții și de farmecul ei, Nu mi-a fost niciodată sufletul bolnav, Sufletul bunilor și-al străbunilor mei. Fără de margini e dragostea lui Cu toate tristețile ce i-au fost date! Orice suflet singur fericit nu îi, Cum nu e nici viața ce nu se împarte... Cine stă în lumină de el nu se-atinge Niciun fel
POEME PENTRU TINE de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1323 din 15 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353151_a_354480]
-
pentru că orice tip de cultură nu a șters definitiv cultura anterioară, ci doar a înlocuit-o, dar acest fenomen se petrece în timp îndelungat, ca orice fenomen social de amploare... Pe de altă parte, să nu uităm că pe teritoriul străbunilor noștri creștinismul a fost introdus de Sfântul Apostol Andrei, fiul lui Iona din Galileea și fratele lui Petru, pescar ca și el. Înainte de a fi Apostol al Domnului, Sfântul Andrei a fost ucenic al Sfântului Ioan Botezătorul, dar de cum l-
ADEVĂRATA OBÂRŞIE A POPORULUI ROMÂN. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352566_a_353895]
-
suferinzii ce-n orice loc oftează Cu Puterea Spiritului Sfânt îi luminează! Sunt oameni buni căzuți în necredință Singuri și-au deschis porțile spre suferință Fii pentru înrăiți și păcătoși - speranță Tu iubire veșniă, trezește-i la viață! Avut-au străbuni cu credință, luptători cu drag Din viță de martiri și de eroi poate se trag Adă-ți aminte Doamne! Aspru nu îi judeca Îndreaptă-le calea, mărește Oastea Ta! Ajută-i Doamne să se curețe de păcatele grele Întărește-le
RUGĂ PENTRU SUFERINZI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 444 din 19 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354631_a_355960]
-
olar de pași devin și flori nu mai am cum, s-aștern în golul gol și-n vidul plin. cu arcuri, semiarcuri mă sugrumi... de ce, copil al verzilor păduri, în fuga ta ai numărat inele? fântâna ai privit-o prin străbuni... ziduri înalte, turle, cruci ai risipit... în seri cu iele. m-ai numărat în cercul infinit. mi-ai spus să joc, să cânt, să tac, să fug. nu am fugit. rămas-am să-mi supun, palma și tâmpla-nfiptă într-un
DE CE? de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 443 din 18 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354626_a_355955]
-
și cu picioarele goale, după o rețetă de familie păstrată de la dacii al căror descendent indubitabil este. Neamul său, din câte înțeleg, și-a servit tara urcând în timp cu documente până la Ștefan cel Mare și Sfânt, când unul dintre străbunii săi a fost oștean nobil, dar să nu uităm că scriitorul Corneliu Leu a compus romanul „Vecinul cel bun”, despre străbunii săi daci, Dacia, primul imperiu european care a realizat unitatea de neam, limba, teritoriu. Era în anii '70 și
21 IULIE 1932, ZI BENEFICĂ (CORNELIU LEU 80) de CONSTANTIN LUPEANU în ediţia nr. 553 din 06 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354619_a_355948]
-
o senzație de amărăciune și neputință pentru cei de-acasă, deoarece majoritatea sunt pensionari și probabil din această cauză au și rămas ei să-i suporte pe mult prea incompetenții și rău intenționații politicieni de azi, ai căror buni și străbuni au început să se aciuiască în forță pe meleagurile noastre cam de pe la 1900. Și, după ce li s-a dat dreptul de a se „emancipa” nestingheriți prin răsăritul Europei, ...în puterea tancurilor și mitralierelor, iată că-și permit chiar să se
BĂTRÂNEŢE, HAINE GRELE!... de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 446 din 21 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354677_a_356006]
-
la Miroslovești, un echivalent (de pe malul Moldovei inferioare) al Volocii, cel puțin prin coexistența unei toponimii parțial identice. Nu întâmplător, am zis, căci mesagerul-comisionar dr. Vasile Șoimaru de la Chișinău, ajuns din nou (a câta oară?) în locurile de baștină ale străbunilor săi, își continua misiunea autoasumată de făclier al Neamului, stirpe înnobilată și de apartenența la ea a Românului Gheorghe Gorda de la Cernăuți. Ei sunt cei animați profund de o zicere adâncă, ce le era imprimată în conștiință fără a fi
O CARTE CARE CINSTEŞTE NEAMUL de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 857 din 06 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354747_a_356076]
-
de-acasă, dorul de țară, prețuirea culturii și limbii române îți înmoaie inima de duioșie și te trezești că ți se umezesc ochii. Satul, pentru nea Mitică, este "o comunitate de oameni cinstiți și harnici și care au învățat de la străbunii lor că omenia, munca, respectul față de sine și față de ceilalți sunt caracteristicile ce stau la baza caracterului unui om adevărat", notează autorul Octavian Curpaș. Despre bunicul său, autorul notează: "Din toate poveștile dumitale, bunicu’ dumitale, Dumnezeu să-l ierte, spuneai
ODISEEA EXILULUI ROMÂNESC ŞI ARGONAUŢII EI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 302 din 29 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357003_a_358332]
-
să constate și colegul lui, Gorbachov. Or fi nutrit ei poate un drum bun pentru țările lor pe-atunci, pe când erau colegi, însă alți colegi de-ai lor, aveau deja altul gata pregătit, la plănuirea căruia au muncit pe brânci străbunii lor timp de un secol și jumătate, un drum ceva mai lărguț și pe care să poată să încapă nu numai Europa dacă va fi împinsă, ci întreaga lume... Dar bine, aceasta s-a petrecut la „nivel înalt”. La nivelul
UN GÂND ÎNAINTE DE TOATE... de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357034_a_358363]
-
Durerea neputinței când voi toți Nu vă treziți din somnul lung o clipă Să fiți din nou viteji și patrioți. Sunt cel ce încă speră că românii Se vor decide soarta să-și decidă Și să-și răzbune eroii și străbunii, Speranța s-o învie, nu să o ucidă! Sunt neclintit în lupta pentru țară Când prădătorii lacomi, trădătorii Blesteamă stirpea veche să ne piară Și ne-ar ucide să ne smulgă teritorii. Sunt hotărât, când patria mi-o cere Pe
VERSURI de ROMEO TARHON în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357039_a_358368]
-
șteiurilor de stâncă scăldate de ape reci și limpezi, la poalele munților Moașa și Tătaru, curge nestăvilită spre a se stinge în îmbrățișarea dulce a Oltului, valea Sebeșului de Sus; localitatea purtând același nume, leagăn de legendă al bunilor și străbunilor noștri, însuflețită după vrerea lui Dumnezeu de o comunitate neaoșă, românească, al cărui prototip este omul de omenie, a dăruit de-a lungul vremurilor multe generații care au rămas acasă sau au luat drumul pribegiei, răsfirându-se pe toate meridianele
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
din munți sau de la poalele acestora. Omul sfințește locul! Locurile de la poalele Moașei n-ar fi fost însă atât de frumoase fară însuflețirea pe care le-o dădea o comunitate de oameni cinstiți și harnici și care au învățat de la străbunii lor că omenia, munca, respectul față de sine și față de ceilalți sunt caracteristicile ce stau la baza caracterului unui om adevărat. Și Doamne, cât de adevărați erau sătenii lui nea Mitică! Ei i-au servit drept etalon în anii petrecuți în mijlocul
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]