1,024 matches
-
cântă d'a fecea” (fecea înseamnă degeaba). De câte ori am fost într-un juriu, ptr mine cea mai importantă proba și că proba eliminatorie, a fost doina! Nu conta că participanții erau copilași de 7-8 ani, trebuiau să știe să doineasca. Străbunicul meu, Moș Ție, spunea “Puiule, tra-la-la cântă toată lumea, cine doinește ala'i banatan da fala!” Așa cum se zice că “cine nu știe să joace brâul în Banat, ăla nu-i banatan curat!” Vreau să le spun ceva celor ce nu
VREAU SA TRAIESC ATAT TIMP CAT POT SA CANT...INTERVIU CU SOLISTA DE MUZICA POPULARA DIN BANAT, NICOLETA VOICA de MARA CIRCIU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372641_a_373970]
-
Noi ne-am câștigat un loc în tot ce înseamnă planetă, un loc pe care-l merităm pe deplin. Tinerii ar trebui să nu uite niciodată că dacă ei nu vor ști să păstreze ceea ce ei au auzit de la bunici, străbunici, părinți, undeva, cândva, în drumul vieții lor, tradiția și obiceiurile noastre românești vor muri. Mara Circiu: Andreea, fiica dvs. va moștenește talentul și împreună ați realizat niște duete superbe...ce asemănări, deosebiri sunt între modurile dvs. de a cânta? Nicoleta
VREAU SA TRAIESC ATAT TIMP CAT POT SA CANT...INTERVIU CU SOLISTA DE MUZICA POPULARA DIN BANAT, NICOLETA VOICA de MARA CIRCIU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372641_a_373970]
-
mulți ca la o nuntă, cu tot cu alai. În capul mesei aranjată ca de obicei, în curte, sub nucii acum seculari, în jilțuri cu spătar înalt, împuținați de vreme, dar senini și în felul acesta frumoși stăteau părinții, bunicii și respectiv străbunicii, Hanți dragule și buna Măriuca. Toți se bucurau sincer de carte, deși unii nu prea înțelegeau nimic și credeau că o scrisese altcineva, că pe ei se știa doar bine cum îi cheamă. Cu toate acestea aderară entuziaști la un
SAGA UNUI SCRIITOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372960_a_374289]
-
mai târziu și un sfârșit, într-o iarnă, boierul se îmbolnăvi și-și dădu duhul. Înainte de moarte însă părinții adoptivi îi divulgaseră secretul micuței comori îngropate chiar în mijlocul odăii din bordei. Îi ziseseră că este moștenire de la un bunic sau străbunic de-al său și că el este de sânge nobil. Numele de „Prințișor” i se potrivea de minune, fiindcă avea în permanență un aer deosebit, iar istețimea sa era de invidiat. Totuși, treptat-treptat își dădu seama că ceva nu-i
XIII. URMAŞUL LUI DRACULA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376207_a_377536]
-
mergem! Și satana aruncă lada pe umăr. - Ne continuăm drumul până ajungem la locul unde am găsit primul galben, pe care l-am împărțit frățește, conform pactului făcut de principe cu mine prin intermediul unei vrăjitoare de temut. Traseul stabilit de străbunicul tău trebuie respectat întocmai! - De unde știi toate acestea? - Fiindcă sunt drac! Făcură înconjurul lacului și se opriră la locul primului galben. Acolo diavolul redeschise lada și scoase din ochi o lumină, apoi răsturnă galbenii pe mușchiul verde. Valdescu îl privea
X. FRATE CU DRACUL de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369120_a_370449]
-
pe hârtie! Și de câteori oi obosi și nu știu încotro să o mai iau, o să vin mereu la Crucea Eroilor din sat, să mîngâi și să sărut piatra rece bătută de vânturi și ploi pe care e scris numele străbunicului Gheorghe Cuci ,ca sâ iau putere! -Tu ai luat putere de la un vis!Eu o să iau putere de la o piatră! CAPITOLUL III Iarna își cernea cu greu ultimele zile.Uneori se mai înmuia pentru a prinde puteri a doua zi
PLECAREA LUI PAVEL CUCI de MIRELA PENU în ediţia nr. 1688 din 15 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/377739_a_379068]
-
au aparținut matematicianului și filozofului Octav Onicescu; sunt expuse manuscrise, scrisori, diplome, cărți din biblioteca personală, fotografii de familie, decorații? Muzeul Județean (Secția Etnografie), valoros monument de arhitectură datând de la sfârșitul sec. al XVIII-lea, reprezintă casa lui Manolache Iorga, străbunicul marelui istoric Nicolae Iorga? Clădirea Teatrului Național „Mihai Eminescu”, a fost inaugurată în anul 1914, distrusă apoi în timpul bombardamentelor din 1944 și refăcută ulterior în anul 1958 și în anii '90? Biblioteca Județeană „Mihai Eminescu”, renumita „Casa Moscovici”, este
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE by NICOLETA DURBACA () [Corola-publishinghouse/Science/1738_a_92268]
-
moraliștii derutați, așa cum cuvântul nervi e folosit de medici. Începând din acel moment, Brummell s-a trezit plasat undeva foarte sus. Putea fi văzut mai ales În preajma marilor nume ale Angliei; el, fiul micului proprietar, al secretarului particular, cu un străbunic ce fusese negustor, era acum cavaler de onoare pe lângă moștenitorul prezumtiv al tronului ( În urma căsătoriei cu Caroline de Brunswick). Atâta distincție a strâns imediat În jurul său, cu o familiaritate dintre cele mai flatante, aristocrația saloanelor: lordul Petersham 1, lordul R.E.
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
, Ioan Petru (5.I.1950, Iași - 21.V.1991, Chicago, SUA), eseist și prozator. Provine dintr-o cunoscută familie de intelectuali ieșeni. Străbunicul pe linie paternă, junimistul Niculae („Papa”) Culianu, matematician, a fost rector timp de optsprezece ani (1880-1898) al Universității din Iași și director al Institutelor Române Unite. Tatăl, Sergiu Andrei Culianu, licențiat în drept, matematică și fizică, își întrerupe, din motive
CULIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286569_a_287898]
-
însemnărilor” unui fost om de acțiune omnipotent, călugărit în urma unei tragice întâmplări - e livresc, cum e și dialogul repetat dintre erou și statuia lui Pan. Dar în această ramă se așază o sumedenie de icoane vii ale rudelor (bunicii și străbunicii - „conu Manolache” și Katy, „jupân” Țenea Dupin și focoasa Profi -, unchiul Tache Mărcuș și fiii săi), ale tovarășilor de joacă și ale colegilor de școală, ale unor concetățeni cu diverse ocupații. Forța și căldura evocării, într-un stil ce amintește
CONDIESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286359_a_287688]
-
ne intriga foarte tare: „Ce are în comun femeia aceea fermecătoare, cu chipul pur și delicat, încununat de bucle mătăsoase, cu bătrânul cu barbă albă, despicată în două fuioare țepene, asemănătoare cu colții unei morse?” Știam deja că bătrânul acela, străbunicul nostru, avea cu douăzeci și șase de ani mai mult decât Albertine. „Ca și cum s-ar fi însurat cu propria lui fiică!” îmi spunea sora mea ofuscată. Căsătoria aceea ni se părea suspectă, nesănătoasă. Toate culegerile noastre de texte de la școală
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
cețoase, ieșea din valuri. 2 - Chiar și președintele era nevoit să mănânce hrană rece! A fost prima replică ce a răsunat în capitala acestei Franțe - Atlantide a noastre. Ne imaginam un bătrân venerabil - ale cărui trăsături îmbinau nobila prestanță a străbunicului nostru Norbert și solemnitatea faraonică a lui Stalin -, un bătrân cu barba de omăt, așezat la o masă luminată trist de un sfeșnic. Vestea ne-o dăduse bărbatul de vreo patruzeci de ani, cu ochi ageri și aer hotărât, care
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
un soare voalat... M-a apucat o poftă grozavă să le-o spun tuturor. Dar cum să le spun? Trebuia să inventez o limbă inedită din care nu cunoșteam deocamdată decât primele două vocabule: potârnichi și ortolani... 5 După moartea străbunicului meu Norbert, nemărginirea albă a Siberiei a împresurat-o încet pe Albertine. Desigur, ea s-a mai întors de vreo două sau trei ori la Paris, ducând-o acolo pe Charlotte. Dar planeta zăpezilor nu dezrobea niciodată sufletele subjugate de
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
și apoi întrebă: ― De ce ești îmbrăcat de parcă ai fi călugăr? Ai vreo legtură cu Abația? ― Serenissime! Înălțimea Ta! Sigur că am o legătură cu Abația. Sunt ultimul luptător din neamul celor care s-au opus călugărilor augustinieni încă de pe vremuri. Străbunicul meu... ― Știu... a întîlnit un om care i-a predat toate secretele... ― Exact, prea mărite, se ploconi vagabondul. ― Bine, dar de ce lupți împotriva lor...? ― Sunt asupritori, stau pe grămezi de bani în timp ce poporul din Câmpie nu are nici măcar ce mânca
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
lui scânteiau. ― Luminăția Ta, se vede că ești un om înțelept! ― Cum așa? râse Kasser. ― Pentru că mă întrebi a doua oară, în numai trei zile, ceva ce nu pot spune. Tăcerea lui Kasser ținu loc de cerere pentru lămuriri. ― Sire, străbunicul ne-a lăsat cu limbă de moarte adevărata poveste a întîlnirii sale cu călugărul. De fapt, dorise să-i fure cufărul, iar omul acela, bătrân și bolnav, nu numai că nu se opusese, dar păruse chiar bucuros. Se pare că
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
era păstrat în viață. ― Cum ajungem la documentele alea? Zi-ne și o să te lăsăm să pleci. Severus se ridică cu greutate, aranjîndu-și straiele ponosite de parcă ar fi fost cine știe ce veșminte scumpe. ― Sigur, bate-ți-l pe Severus! Avea dreptate străbunicul meu când zicea că nu poți avea încredere într-un Boszt! Niciodată n-au fost oameni de onoare. I-au jignit pe cei slabi. ― De parcă tare mulți Boszt cunoscuse, râse Mas. ― Se pare că citise asta într-unul dintre documentele
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
cu totul și cu totul firesc, așa cum peștele se bucură de apă și ursul polar de banchiză. Nici memoria lor nu a mai fost „formatată” de amintiri legate de această perioadă, pe care au cunoscut-o, cel mult, bunicii sau străbunicii lor: părinții lor pot evoca cel mult restricțiile alimentare și sociale ale anilor ’80, dar nu Închisoarea, sălbăticia empirică, de sânge a Securității (cu minime excepții, de la caz la caz), deportările sau Canalul. Pe de altă parte, ei se bucură
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
nu cuprind întreaga creație a lui G., după cum se poate constata din ediția postumă de Poezii (1986). În aceeași situație se află creația romancierului: pe lângă scrierile publicate, arhiva sa păstrează, în diferite stadii de elaborare, alte trei romane, Autopsie sentimentală, Străbunicul din cămară și Prințul incinerat. Dramaturgia, editată postum în volumul Evul Mediu întâmplător (1984), cuprinde și două piese nepuse în scenă, pe lângă cele care i-au creat reputația, fiind jucate de numeroase teatre din țară. Viziunea operei sale este fundamental
GUGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287380_a_288709]
-
pe linie paternă din negustori, un strămoș al său, Iorga cupețul, fiind atestat la Botoșani prin 1750, iar pe linie maternă imediată, din politicieni și dregători. Printre înaintașii din ambele ramuri se numără oameni de carte, cu preocupări predominant istoriografice. Străbunicul Manole Iorga, băcan înstărit, îngrijea arhiva orașului Botoșani și colecționa documente asupra trecutului urbei; un străunchi după mamă, Manolachi Drăghici, a publicat în 1857 Istoria Moldovei pe timp de 500 de ani până în zilele noastre (lucrare parțial memorialistică), după ce tradusese
IORGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
și a lui Iancu Roznovschi, medic stomatolog. Lanțul genealogic al familiei ar fi unul special: tatăl provine din aristocrația Imperiului Habsburgic (numele bunicului pe linie paternă, George Roznovschi, s-ar lega de introducerea cinematografului sonor în România, iar acela al străbunicului, Alois, de construirea primei căi ferate din țară); mama este fiica unui negustor și om politic de origine aromână. După ce urmează Liceul „Mircea cel Bătrân” din Constanța (1961-1965), R. se înscrie la Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității
ROZNOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289393_a_290722]
-
Magdalena Székely, eminentă cunoscătoare a istoriei femeilor, prezintă „dosarul” celor trei aventuri conjugale ale Teodosiei, (Teodosia, Todorica), fiica marelui postelnic al lui Ieremia Movilă, Dumitru Barnovschi, și a Ilisaftei, soră cu Sîrbca (cea măritată cu cu marele logofăt Mateiaș Gavrilaș, străbunic al lui Ion Neculce), cu Safta (măritată după pârcălabul Gheorghe Roșca) și cu Miron, viitor Domn în Moldova 234. Familia a măritat-o pe Teodosia (când veacul al XVI-lea era pe sfârșite) cu Vasile Lozonschi (Vasile Gheorghevici i se
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
poet, memorialist și traducător. Este fiul Victoriei (n. Petrescu) și al lui Victor Solacolu, magistrat, doctor în drept la Liège. Numele, potrivit mărturiei scriitorului, nu ar fi decât traducerea în limba turcă a poreclei Anghel Stângaciu, pe care o primise străbunicul său, Dimitrie Hagi, un bogat negustor și zaraf. Cursurile primare le-a făcut la Școala „Golescu” din cartierul bucureștean Antim (1904-1907), iar pe acelea gimnaziale la Liceul „Gh. Lazăr”, de unde se transferă la secția clasică a Liceului „Sf. Sava”, absolvit
SOLACOLU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289777_a_291106]
-
STĂNESCU, Nichita (31.III.1933, Ploiești - 13.XII.1983, București), poet și eseist. Este fiul Tatianei (n. Cereaciukina) și al lui Nicolae (Călae) Stănescu. Străbunicul patern, Matei Stănescu, era din părțile localității Filipeștii de Pădure și se stabilise în a doua jumătate a secolului al XIX-lea în mahalaua Sfânta Vineri din Ploiești, situată lângă Bariera Bucovului și traversată de Calea Oilor. Om întreprinzător, el
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
II.1947, Paris), poetă, prozatoare, autoare dramatică și memorialistă. Este fiica cea mai mare a Eufrosinei (n. Fălcoianu) și a lui Ioan Văcărescu, diplomat, și ultima reprezentantă a ilustrei familii ce a dat literaturii române primii poeți moderni (Ienăchiță era străbunicul, iar Iancu Văcărescu, bunicul scriitoarei). Se instruiește acasă cu profesori particulari și prin lecturi. Manifestă un talent poetic precoce, lăudat și încurajat de Titu Maiorescu și de Vasile Alecsandri, care îi îndeamnă pe părinți să-i ofere posibilitatea unei educații
VACARESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290397_a_291726]
-
de acasă, avea o experiență de viață bogată și, pentru că nu s-a putut realiza așa cum ar fi vrut, a dorit din tot sufletul să se realizeze prin copiii lui. Mama venea dintr-o familie înstărită și cu tradiție, bunicii, străbunicii au fost preoți. Bunica nu știa carte și dorința ei a fost să-și țină copiii lângă ea. A.N.: Multe familii bogate, așezate și-au păstrat copiii pe lângă ele... N.I.: Da, și bunica a avut câștig de cauză întotdeauna
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]