2,376 matches
-
populare îndrăgite din folclorul românesc, prin interpretări deosebit de valoroase. Sâmbătă, 27 iulie, încă de la ora 8 dimineața, biserica a început să fie animată de valuri de credincioși ortodocși români care așteptau cu nerăbdare festivitatea de sfințire a locașului lor. prin strădania și pasiunea care-l caracterizează, preotul-paroh al bisericii, Chesarie Bertea, a contribuit plenar la reușita acestei mărețe sărbători creștine ortodoxe române. Un rol important îi revine, de asemenea, consiliului parohial, avându-l ca președinte pe domnul Cosmin Bărbos. Domnul Mike
Biserica ortodoxă română ”Sfânta Maria” din Queens a fost sfințită [Corola-blog/BlogPost/93377_a_94669]
-
de unii, iubit și sprijinit de alții, cu bune și rele, președintele Uniunii, Doru Dinu Glăvan, pe care oboseala nu l-a descărcat de entuziasm este în ultima vreme ținta unor atacuri fără obiect și fără eveniment, inutile și căznite strădanii de a face „spectaculoasă”o realitate lipsită de conținut. Pendulând între ironie și observații tăioase, câțiva colegi fixați în sistem, cărora le e greu să creadă că ar putea greși vreodată, prezintă situații conflictuale în care se poate regăsi un
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93524_a_94816]
-
e concepută ca monografie a unei școli înființată în deceniul al șaptelea din veacul XIX pe teritoriul cartierului Pârneava din Arad. Și în paginile acesteia personajul - deja amintit în cealaltă lucrare - se bucură de o copioasă atenție. Elaborate cu vizibile strădanii, cele două cărți vorbesc despre credința cu care, în timp, truditorii din sfera Educației, oameni dăruiți cu har - dar și cu un (astăzi mai ales!) rarisim simț al responsabilității- s-au dedicat slujirii învățământului românesc, cu un accent deosebit pe
Despre Educaţie, Memorie, Uitare…et quibusdam aliis.. [Corola-blog/BlogPost/93525_a_94817]
-
Pârneava, ale Casei Naționale, un centru al suflării românești din Arad și până la cărțile românești de învățătură, la manualele învățătorilor din amintitul cartier și politicile școlare ale Curții Imperiale din Viena. Un relief deosebit îl capătă „personajele” emblematice ale acestor strădanii, oameni cum au fost Petru Popoviciu, perceput ca adevăratul educator al poporului, ...Iosif Moldovan santinela învățământului românesc din părțile Aradului și, nu în cele din urmă, învățătorul și gazetarul Nicolae Ștefu (Nicu Stejărel), subiectul predilect al ambelor publicații. Cu o
Despre Educaţie, Memorie, Uitare…et quibusdam aliis.. [Corola-blog/BlogPost/93525_a_94817]
-
așa cum fac azi maramureșenii plecați la muncă, așa cum făceau cei de la sfârșitul secolului 19 si începutul secolului 20 plecați la studii, și vor construi o țară frumoasă, etică, cu oportunități de trai bun, de înaintare în profesie pe bază de strădanie și capacitate proprie, o Românie de care toți să fie/fim mândri. - Ce împliniri, realizări ne poți destăinui? Ce gânduri pentru viitor ai? - Despre împliniri, consider că cel mai important lucru pe care l-am realizat este să aduc dorința
O ROMÂNCĂ ADEVĂRATĂ (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2346 din 03 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383056_a_384385]
-
petrecea afară, În proximitatea imediată a geamului mașinii care-și continua lupta inegală cu potopul și aglomerația. Am renunțat: monotonia peisajului se accentua pe măsură ce Înserarea ne Învăluia treptat, dar rapid, făcând inutil orice efort de identificare a traseului. Oricum, În pofida strădaniei taciturnului, În mai puțin de o oră n-aveam nici o șansă să ajungem la hotel. M-am rezemat confortabil pe bancheta din spate și am Închis ochii. Ce-o fi vrut să spună logoreica Elvira cu văzutul nostru În zilele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
joc teatru. Mi-au pus o sumedenie de Întrebări legate de fiecare pas și gest din noaptea aceea, plus altele, pur și simplu aberante, Însă nu pentru a afla adevărul: lucrurile erau, din punctul lor de vedere, perfect clare, astfel Încât strădania mea de a mă dezvinovăți și de a-i convinge de absurditatea acuzației a rămas fără rezultat. - Veți rămâne la dispoziția Centrului până la elucidarea completă a cazului, a conchis criogenic cel care condusese interogatoriul. Nu mai era nimic de pierdut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
uragane, revărsări, Îi silesc să se apere, Îi aduc În cîmp deschis și lovesc. CÎtă viață zemuind sub pantoful meu. Pentru ce o fi fost zămislită și spre ce aspira În ciclurile ei de creștere și descreștere? Și toată această strădanie de a se apăra de moarte cu alt fel de moarte, Întocmai ca În frîntura aceea de conversație dintre doi adolescenți, auzită pe stradă: „Bine, dar viespia nu știe că moare cînd Înțeapă?“ „Ba da, dar se apără.“ Mătur resturile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
conștiente, e o reminiscență a stării primordiale ca prima Întîlnire a noului născut cu lumina promisă, cea mai pură și nealterată senzație, singura care ne amintește de paradisul pierdut În care fuseserăm programați exclusiv pentru bucurie. Bucuria este ținta tuturor strădaniilor omenești. Disprețuitul trup, fratele porc, cum i se mai spune, ca și respectabilul spirit rîmează laolaltă fără oprire toate mocirlele lumii ca să-și procure plăceri. Firește, plăcerile sînt felurite, de la obținerea unui kilogram de carne și pînă la cucerirea unei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
îi intrase iarăși în minte răsucindu-i gândurile. Valul de ură ce venea de undeva din dreapta lui îl lovi năprasnic. Gata, nu mai avea nici o scăpare. Până aici îi fusese, arătarea era lângă el și se pregătea de atac. Toată strădania lor de până atunci se sfârșise în mod lamentabil. Nu reușiseră să își ducă misiunea la bun sfârșit. Ah, ce bine ar fi dacă aș avea toiagul! își dori el din străfundul inimii. Fără să vrea, își lăsase capul pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
acea stranie carte să le Însuflețească a dobîndi obișnuința lecturii. Clara și Claudette erau pe atunci două fete În vîrstă de cincisprezece ani, cu vinele clocotind de hormoni și cu lumea făcîndu-le cu ochiul de la ferestrele sălii de studiu. În ciuda strădaniilor tutorelui, pînă atunci se dovediseră imune la farmecul clasicilor, la fabulele lui Esop ori la versurile nemuritoare ale lui Dante Alighieri. Temîndu-se să nu i se rezilieze contractul În clipa cînd mama Clarei avea să descopere că travaliul său docent
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
de Duminică, Îl privi chiondorîș. — Uitați-vă, oi fi eu săracă și neștiutoare, da-s cumsecade. Barceló nu era tocmai George Bernard Shaw, Însă, cu toate că nu izbutise a-și Înzestra pupila cu dicția și cu șarmul lui don Manuel Azaña, strădaniile sale sfîrșiră prin a o rafina pe Bernarda și prin a o deprinde să se poarte și să vorbească În felul unei dudui provinciale. Avea douăzeci și opt de ani, Însă mie mi s-a părut dintotdeauna că are cu zece mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
pentru chinul său. Cu ajutorul Evangheliilor, pălărierul făcea un efort de a-și deștepta În inimă dragostea față de copilul acela cu privire profundă, căruia Îi plăcea să facă glume despre orice și să născocească umbre acolo unde acestea nu existau. În ciuda strădaniilor sale, nu-l simțea pe micul Julián ca fiind sînge din sîngele său și nici nu se recunoștea În el. În ce-l privea pe copil, nu păreau să-l intereseze prea mult nici pălăriile, nici Învățăturile catehismului. CÎnd sosea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
a-și omorî plictiseala unei călătorii. Iar dacă aș putea judeca lucrurile pe baza recenziilor, multe dintre aceste cărți sunt bine scrise, cu deosebită grijă. Compunerea lor a absorbit o cantitate imensă de gânduri. Uneori chiar a avut nevoie de strădaniile intense ale unei vieți întregi. Morala pe care o deduc este că scriitorul trebuie să-și caute răsplata în plăcerea operei lui și în eliberarea de povara gândurilor lui și, arătându-se indiferent față de orice alt lucru; el nu trebuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
acelea reci pictate de el, cu țărani și măslini. Probabil că arătau ciudat în ramele lor strălucitoare pe pereții casei țărănești. — Drăguța de ea, socotea că a făcut o adevărată minune pentru mine când m-a văzut ajuns pictor datorită strădaniilor ei, dar poate că la urma urmei era mai bine pentru mine să fi prevalat voința tatei și să fi fost acum doar un dulgher cinstit. — Ei, acum că știi ce-ți poate oferi arta, ți-ai schimba viața? Ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
caută el? - Am aflat de ceilalți. Vor fi cu toții la abație. Dante Își Încordă auzul până simți că-i plesnesc timpanele, ca să prindă orice amănunt din acea conversație nelămurită, cu teama că zarva se va porni din nou, zădărnicindu-i strădania. Mai că nu simți mâna ce Îi atingea ușor grumazul. Omul care se așezase lângă el luase, probabil, neatenția lui drept un semn de Încurajare. Repetă gestul cu mai multă hotărâre. - Care va să zică, brunețel frumușel? Ești nou pe aici? Nu te-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
pe D’Invilliers pe lista candidaților posibili, alegere care cu un an Înainte ar fi lăsat colectivul cu gura căscată. Toată primăvara Amory purtase o corespondență intermitentă cu Isabelle Borgé, corespondență punctată de certuri violente și Însuflețită mai ales de strădaniile sale de a găsi cuvinte de amor inedite. Descoperise că Isabelle cea din scrisori era discret și enervant de nesentimentală, dar spera, În pofida evidenței, că ea nu se va dovedi o floare prea exotică pentru a se Încadra În spațiile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
dorim pentru satisfacția pe care ne-o procură, în măsura în care aceasta nu scade capitalul de pace și de seninătate acumulat. Plăcerea interzisă coincide cu jubilația care zdruncină starea de tihnă mentală, fizică și psihică la care se ajunge printr-o neîncetată strădanie asupra propriei ființe. Ruptura în raport cu Epicur pare mai clară pe terenul politic. Magistrul îndemna la un fel de secesiune față de lume. El propunea despărțirea de cetate, nu violent, brutal, ostentativ, ci lăsând pur și simplu în urmă viața trivială și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
amploare, care vine să definească, multivalent, personalitatea poetului național, să ne ofere o imagine de ansamblu asupra moștenirii literare eminesciene, de răsunet național și universal. În același timp, lucrarea ne permite definirea corectă a personalității autorului Dicționarului Enciclopedic eminescian, reliefarea strădaniei sale incomensurabile pentru a surprinde și pune laolaltă întreaga creație a Luceafărului Literaturii și Culturii Românești. Este o datorie morală, științifică să relevăm ce muncă titanică, uriașă, de Sisif, a depus talentatul eminescolog, neobositul cercetător, în realizarea acestei Opere inestimabile
MIHAI EMINESCU-DICTIONAR ENCICLOPEDIC DE MIHAI CIMPOI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 980 din 06 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364363_a_365692]
-
care vine să ne ofere o imagine elocventă asupra modului cum a fost și este receptată peste hotare Opera lui Mihai Eminescu, ceea ce rezultă cu pregnanță din Edițiile în limbi străine și mai ales din Edițiile multilingve. Pentru toate aceste strădanii și împliniri absolut greu, aproape imposibil de definit, puse în slujba probării Spiritului creator eminescian, fără comparabilitate pe plan național, consider o datorie morală, colegială, să-i adresăm savantului, autorului, felicitări cordiale, să-i mulțumim pentru faptul că a adăugat
MIHAI EMINESCU-DICTIONAR ENCICLOPEDIC DE MIHAI CIMPOI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 980 din 06 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364363_a_365692]
-
străinătate despre proverbele românești și era pe punctul de a obține aprobările necesare pentru a înființa la Tr. Severin o secție a Academiei Române pentru studiul proverbelor. Suflul morții l-a smuls dintre noi și proiectele lui au rămas neîmplinite. Prin strădaniile și generozitatea lui CONSTANTIN NEGREANU se realizase ceva în Mehedinți. Ceva trainic, ceva ce trebuia să dureze! Dar aripile lui NEGREANU s-au frânt înainte de vreme și, odată cu el, din păcate, s-au ruinat și proiectele ce le inițiase. Aripa
OFERTĂ DE CARTE (22) SEPTEMBRIE 2013 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 976 din 02 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364391_a_365720]
-
întinsă. Dar dacă, pe baza lor, cercetarea de față a putut câștiga noțiuni mai precise în judecata mai multor curente de artă și gândire, ca și în problema poeziei filosofice ca artă și a interpretării filosofice a poeziei, poate că strădania noastră nu va fi fost cu totul zadarnică “. Cum se întâmplă mai în toate lucrările lui Vianu, problema enunțată în titlu e făcută să apară ca parte a unui întreg și ca etapă dintr-un proces. Eu precizez, spre deosebire de ilustru
ALIANŢA DISCRETĂ ŞI FECUNDĂ DINTRE POEZIE ŞI FILOSOFIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364559_a_365888]
-
să realizeze un fractal pe pânză. În antologia de față se observă aceeași întretăiere a culorilor, dar și a sunetelor într-o amețitoare mișcare spațială, angajând relații armonice, noțiunea de catharsis fiind evidentă, lectorul încercând emoții diverse. Pentru trudnica sa strădanie, pentru meticulozitatea evidentă, poeții antologiei aduc, cu siguranță, mulțumiri Valentinei Becart, aceasta oferindu-le prilejul de a le eterniza eforturile. Însăși semnatara acestor rânduri închină tuturor două catrene, menite să întărească intenția autoarei: O stea ne-a anunțat că te
RECENZIE REALIZATĂ ANTOLOGIEI “ARTĂ SFÂŞIATĂ”( 73 DE POEŢI CONTEMPORANI) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361356_a_362685]
-
ideologizează, în vederea realizării fericirii terestre. La el, acțiunea capătă un primat asupra contemplației. „Homo Faber” triumfă asupra lui „Homo Sapiens”. Nu în zadar substituie Faustul lui Goethe, mărturisirii despre întâietatea Cuvântului Lui Dumnezeu, mărturisirea modernă: La început era: Fapta! Dar strădania lui, fapta lui, nu sunt desăvârșite, nu sunt o mântuire în sine. Dacă ai pretenția aceasta îl înlocuiești pe Dumnezeu. Nu degeaba teologul de marcă al secolului Iustin Popovici, spune că societatea de azi e ariană, ce se pretează în
DESPRE BISERICĂ, ISTORIE ŞI INTELECTUALII DE ASTĂZI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361398_a_362727]
-
ramuri și frunze, în fine bobocul și floarea neștiutoare, îmbujorată, ademenitoarea de fluturi, cutremurarea pistilului presărat cu polen și primul boț al fructului, crud și acru, strepezitor de dinți, urmat de pârgul rumeniu, lucios, aproape de plesnet!... Pentru ce toată această strădanie? Un firicel de apă i se prelinse pe bărbie. Se scărpină nervos. Îi crescuse barba, țepii scurți și aspri ai bărbăției lui. - Mă întorc mâine la Viena, rosti pe neașteptate fără să intre în salon și fără să i se
ANTENTATUL de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363812_a_365141]