1,253 matches
-
am intrat și ne-am rugat câteva minute apoi am coborât și urcat câteva străduțe și mai înguste m-am oprit în fața unui bar cu un poster cu ronaldo cu imagini din lisabona cu un tramvai galben ce cobora o străduța printre felinare aprinse și o cupolă dreaptă albă de biserică pe un televizor cânta o divă în alb mă-ntorc zâmbind spre ea și îi șoptesc că piesa cântată de mariza e paixăo ce înseamnă pasiune îmi zâmbește și îmi
PAIXÃO de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376262_a_377591]
-
exemplu să mă așez la una din acele mese și să comand blochahau a bros și cu o halbă de salgras ascultând muzică fado dar îmi spune că atunci când o să revenim o să luam un prânz aici părea a ști unele străduțe mai venise în capitală în urmă cu trei ani să-i ia un interviu lui buzura mi se făcuse foame și niciodată nu luasem masa la capșa s-a lipit de mine, mi-a strâns și mai tare mâna și
PAIXÃO de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376262_a_377591]
-
fustă de lână de culoarea muștarului, o geacă îmblănită cu glugă, după care am ieșit, mergând voioasă, spre parcare, în urma lui. Am ajuns în centrul capitalei cu câteva minute înainte de miezul nopții, dibuind, cu mult noroc, ce-i drept, o străduță mai liberă la câteva sute de metri de Piață, apoi am coborât cu șampania și paharele după noi făcând câțiva pași în direcția scenei pe care nici nu reușeam să o zărim din poziția aceea. - Ce puhoi de lume! a
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 2 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2213 din 21 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371646_a_372975]
-
periferia orașului, departe de zgomotul acestuia. Daca el admirase ceva, întâia oară când a mers la mătușa, cu siguranță a fost vorba despre locuința ei: o vilă cochetă, înconjurată de flori și străjuită de un tei secular, situată pe o străduță îngustă, undeva în zona Operei, departe de puhoiul de pietoni sau convoiul de mașini ce reprezentau factori de stres, în opinia lui. ( va urma) Referință Bibliografică: WEEKEND GRATIS - ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 5 / Dorina Georgescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 5 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2219 din 27 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371671_a_373000]
-
vorbi, în privirile, când sfredelitoare și când cenușii, încărcate de tristețea covârșitoare ce parcă-i încovoia umerii sub pardesiul descheiat și pălăria neagră neatent așezată peste părul ce mai scăpa rebel pe sub ea. Am trecut podul, am mers încet pe străduțele ce urcau ușor către Lipscani și ne-am îndreptat către Piața Universității. Am traversat pe partea Teatrului Național și după ce l-am lăsat în urmă, ne-am îndreptat la fel de încet, în timp ce îmi povestea cu voce scăzută și tristă, întreruptă uneori
CUTREMUR (4 MARTIE 1977) ÎN AMINTIRI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377722_a_379051]
-
pentru sezon rece, și paiul canotierei. Nimic. Nici o modificare. E ca acum treizeci, patruzeci de ani, cînd era teribil de arătos (și-acum, la optzeci, oho!...): fotografia lui făcea, ea însăși, competitivă vitrina studioului fotografic de pe... cum dracu se numea străduța cocheta, pariziana, ieșeana străduță ceva cu ov, nume dat de kominterniștii locali, Kakov, Pullov, Dimitrov... așa ceva, pentru că acum, pe locul acela e ditamai mastodontul cu zece etaje, tot de tovi ridicat, trecerea lui pe Lăpușneanu era spectacol vivant, aceeași pălărie
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
paiul canotierei. Nimic. Nici o modificare. E ca acum treizeci, patruzeci de ani, cînd era teribil de arătos (și-acum, la optzeci, oho!...): fotografia lui făcea, ea însăși, competitivă vitrina studioului fotografic de pe... cum dracu se numea străduța cocheta, pariziana, ieșeana străduță ceva cu ov, nume dat de kominterniștii locali, Kakov, Pullov, Dimitrov... așa ceva, pentru că acum, pe locul acela e ditamai mastodontul cu zece etaje, tot de tovi ridicat, trecerea lui pe Lăpușneanu era spectacol vivant, aceeași pălărie, pălăria asta, care acum
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
bagheta stînd calmă în mîna prudentului nonagenar: allegro ma non troppo. Două pilule: una de Orient Apropiat, alta de Occident... îndepărtat. Le avem și aici, la Iași. În coasta Medicinei, scăpată de buldozere, a rămas în picioare o bucată de străduță din acel tîrg ancestral al, să zicem, Teodorenilor, în care trăiau, de cîteva bune secole, îndeolaltă, români și evrei. Sfeșnicul cu lumînări, văzut prin îngustele ferestre, era emblematic. Ei bine, dughenuțele acelea, emanînd mirodenii, iată-le reînviind din propria cenușă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
2. O stradă obscură din Mantua. Se face noapte. Casa lui Rigoletto are la primul etaj o poartă care dă spre terasă. În partea dreaptă se vede un perete care corespunde cu zidul palatului Contelui Ceprano. Rigoletto care vine pe străduța este urmărit de blestemul lui Monterone. În momentul în care este pe punctul să deschidă poartă de intrare a curții sale înconjurată de ziduri, este acostat de un asasin de meserie, Sparafucile, care își oferă serviciile. Cu toate că pentru moment nu
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
patria). Temându-se pentru ea și permanent bănuitor, Rigoletto va apela la Giovanna, însoțitoarea Gildei, căreia îi va cere și mai multă vigilenta. La un moment dat i se pare ca aude un zgomot din exterior și se întoarce pe străduța. În timp ce bufonul cercetează împrejurimile, Ducele se strecoară în curte, îi aruncă Giovannei o pungă cu bani pentru a-i cumpăra tăcerea și bunăvoință și se strecoară în spatele unui arbore. Rigoletto revine pentru a le întreba pe Gilda și pe însoțitoarea
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
SUA în mâini în balconul său de la etajul 1, iar la vederea lui Hrușciov a început să intoneze imnul God bless America. Reacția normală ar fi fost să-l ignore sau să urce în limuzina care tocmai fusese chemată pe străduța înghesuită cu mașini și organe de pază. Hrușciov, în schimb, l-a privit și, amuzat, a început să-1 dirijeze ca un conducător de orchestră, îndelung. A fost rândul protestatarului să fie uluit. Scena s-a închis când Hrușciov s-a
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
apoi, când înceta brusc vântul, vorbele ei sunau cu o stranie claritate în golul acela cu soare și cu liniște. Povestea despre scurta ei ședere la Moscova, la doi ani după război... Într-o după-amiază senină de mai, mergea pe străduțele întortocheate din Presnaia, care coborau spre râul Moscova, și se simțea convalescentă, revenindu-și după război, după spaimă, și chiar, fără să îndrăznească să și-o mărturisească, după moartea lui Fiodor sau, mai degrabă, după absența lui zilnică, obsedantă... La
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
țâșnit lângă primul și, brutal, a scos bancnota din lada ciungului. Charlotte a rostit un „Ah!”, apoi și-a deschis din nou sacoșa. Dar soldatul care tocmai îi mângâiase piciorul părea resemnat - întorcându-i spatele agresorului său, urca deja pe străduța foarte piezișă al cărei capăt se deschidea spre cer... Charlotte a rămas o clipă nehotărâtă - să-l ajungă din urmă? Să-i dea din nou bani? A mai văzut câteva samovare care își împingeau lăzile spre ea. S-a simțit
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
ea. S-a simțit cumplit. Teamă, rușine totodată. Un strigăt scurt, răgușit a sfâșiat zumzăiala monotonă care plutea deasupra pieței. Charlotte s-a întors brusc. A văzut ceva mai iute decât fulgerul. Ciungul, în lada lui rulantă, a coborât panta străduței cu un pocnet asurzitor de rulmenți cu bile. Ciotul lui s-a proptit de mai multe ori în pământ, dirijând coborârea aceea nebunească. Iar în gura lui, chinuită de un rânjet oribil, săgeta un cuțit strâns în dinți. Schilodul care
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
mult la tine și la caietele tale... Ce bine ar fi să avem o istorie a poporului nostru! Mai Întâi, pe aceasta trebuie s-o cunoaștem bine! Cuvinte: uliță = drum Îngust care străbate un sat sau un oraș; stradă mică; străduță; alvițar = fabricant sau negustor de alviță (produs alimentar zaharos, făcut din: miere, nuci sau migdale, albuș de ou) mușteriu = cumpărător, client; vlăjgan = tânăr voinic, zdravăn; tiranie = conducere bazată pe asuprirea celor mulți; aici, atitudine, comportare de tiran. CÂNTEC LUI AVRAM
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
că ea ar fi fost opacă locuitorilor. Multe din străzile pavate fuseseră construite de-a lungul cărărilor bătătorite cu piciorul vreme Îndelungată. Pentru cei care crescuseră acolo, Bruges era un oraș perfect familiar și transparent, fiindcă tocmai aceste alei și străduțe condiționau cele mai obișnuite deplasări zilnice. Totuși, pentru un străin sau neguțător venit prima dată acolo, orașul era aproape sigur complicat, deoarece nu avea o logică abstractă și repetitivă care să-l ajute să se orienteze. Putem spune că peisajul
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
răspuns plauzibil este „Depinde”. Pentru cel care a folosit aceste practici de-a lungul Întregii sale vieți, ele sunt și lizibile și informative. Fiecare nume și contextele În care este el utilizat furnizează date sociale importante. Ca și rețeaua de străduțe din Bruges, unitățile de măsură locale sau complicatele forme de proprietate funciară cutumiară, complexitatea procesului de atribuire a numelor are legătură directă și, frecvent, de ordin practic cu nevoile locale. Pentru cineva din exterior, hățișul de nume poate fi un
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
restu’ vieții. Nici una dintre opțiuni nu mi se pare prea atractivă. Acum ne strecurăm pe Oxford Street, Înaintînd cu greu printre autobuze și pietoni. Ridic gîtul, uitîndu-mă la drumul din față, cînd, deodată, zăresc Mercedesul lui Luke, cotind pe o străduță laterală. — Uite-l! L-am văzut! Pe-acolo a luat-o! — L-am văz’t. Șoferul schimbă dibaci banda și, cîteva clipe mai tîrziu, virăm și noi spre aceeași străduță laterală. Mercedesul e la capătul ei și tocmai dă colțul
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
față, cînd, deodată, zăresc Mercedesul lui Luke, cotind pe o străduță laterală. — Uite-l! L-am văzut! Pe-acolo a luat-o! — L-am văz’t. Șoferul schimbă dibaci banda și, cîteva clipe mai tîrziu, virăm și noi spre aceeași străduță laterală. Mercedesul e la capătul ei și tocmai dă colțul. Încep să-mi asude palmele. Inițial, cînd am oprit taxiul, totul mi s-a părut un joc. Însă acum jocul a devenit serios. La un moment dat, mașina lui o să
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
să-mi asude palmele. Inițial, cînd am oprit taxiul, totul mi s-a părut un joc. Însă acum jocul a devenit serios. La un moment dat, mașina lui o să oprească, el o să coboare și... atunci ce fac? Ne Învîrtim pe străduțele Înguste din Soho. E o zi frumoasă, senină și luminoasă de toamnă și cîțiva oameni curajoși stau la cafenelele În aer liber de pe trotuare, cu cești de cafea În mînă. Deodată, șoferul Îmi face semn și se bagă după o
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
particulari pe internet - și se pare că sînt miliarde! PÎnă la urmă, l-am ales pe unul pe nume Dave Sharpness, Detectiv privat (Specializat În probleme maritale), am stabilit o Întîlnire și iată-mă. În West Ruislip. Cotesc pe o străduță laterală și În fața mea se află clădirea. Mă uit la ea cîteva clipe. Nu așa mi-am imaginat-o. Mi-am Închipuit un birou sordid, aflat În capătul unui coridor prăfuit, cu un singur bec atîrnînd golaș la fereastră și
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Nu, nu e destul de cool. O să le spun... din garderoba personală. Nu, mai bine vintage. O să spun că i-am găsit cusuți Într-un corset din anii ’30, pe care l-am cumpărat de la un vechi atelier meșteșugăresc de pe o străduță lăturalnică din Paris. Perfect. Deschid larg ușa de la intrare, Îmi trîntesc un zîmbet radios, cît toată fața - și Încremenesc. Nu sînt cei de la Vogue. E Luke. E Îmbrăcat În pardesiu, are În mînă valijoara de voiaj și arată ca și cum nu
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
cu trenul. Dar, ca să faci rost de benzină, trebuia să stai zile, chiar săptămâni la rând la stațiile peco. Nici măcar cozile de la carne nu se comparau cu cele de la benzină- kilometri întregi de mașini, în șirimboiuri încolăcite pe străzi și străduțe, era o adevărată aventură... „Memorabile” rămân, pentru mine, cozile de la benzinăria Favorit din Drumul Taberei. Stăteai și înjurai până-ți venea rău, nu mai vorbesc de conflictele între șoferi iscate din te miri ce... Dacă, în sfârșit, apucai să iei
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
în secvențe scurte, articulate ca elementele unui puzzle), ci aproximări prudente ale unei confesiuni profunde. Aparentul intimism - uneori cu accente cinic-autoironice - e, de fapt, o modalitate piezișă de contemplare a ontologicului: „spre seară acolo în încăierările din piață/ în prelungirea străduțelor atone unde reproșurile /nu mai contenesc / printre tâmplele de porci, pe salteaua / în tunelul slinos / printre pomii mutilați în labirint pe // dunga râului intoxicat unde leșurile vânzătorilor de / mațe învie și mațele care se umflă încep să / duhnească dezmorțindu-se
PAVEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288735_a_290064]
-
măruntaiele de nepovestit ale vieții domestice românești. Atunci, intelectualii și muncitorii trăiau solidaritatea proletară a neputinței. Amintirile din vechiul București au însă un farmec tragic: „Ajungeam în Dămăroaia, printre casele țărănești cu sere în miniatură, și, în bezna desăvârșită a străduțelor neasfaltate, coboram pentru a ne simți câteva clipe liberi, obraznici și nemuritori” (p. 151). Revin apoi, ca și în paginile celorlalți autori, referințele indepasabile la Pif-Gadget (mult mai greu de găsit pentru puștii născuți la sfârșitul anilor ’70) și anticapitalistul
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]