11,293 matches
-
Cristian Teodorescu Spre finalul carierei sale, Nicolae Ceaușescu (sau cei care-i scriau discursurile) a ăncercat să mobilizeze masele făcând ăntr-un discurs o trimitere la istorie. Modelul ănaintasilor, cu care Ceaușescu se străduia să-și garnisească politică, constă an acel discurs an cuvintele lui Decebal, nici mai mult nici mai puțin. Care era sursă istorică de care se folosea fostul președinte cu sceptru? Niște versuri de Coșbuc. Care era sursă lui Coșbuc? Trecutul
Pestele cu cap de Motoc by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17508_a_18833]
-
măsură absurde, la care orice nepriceput s-a simțit invitat să participe, cărți serioase au continuat să apară la marile edituri din țară. Unele dintre ele capabile să determine să ușureze, sau măcar să explice parțial tocmai ceea ce manualele alternative se străduiesc (indiferent dacă izbutesc sau nu) să facă: o modificare de paradigmă. Folosesc aici termenul de "paradigmă" an sens foarte laic, că suma de convingeri implicite, reflexe de gandire și valori ămpărtăsite la un anumit moment dat de o comunitate an
Cine va căstiga războiul manualelor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17506_a_18831]
-
scrie și care te fac să te gândești la toporul așezat pe pian dintr-un tablou celebru, sunt folosite cu dezinvoltura de Mihai Beniuc, ca și cum ar face parte din limba lui maternă. Pe parcursul a zeci de pagini, autorul memoriilor se străduiește să-și evidențieze meritele de ordin administrativo-activistic, povestind, printre altele, cum a organizat în 1950 "centenarul Mihai Eminescu" și, în 1952, "centenarul Ion Luca Caragiale", fără să înțeleagă sau fără să vrea să înțeleagă că festivitățile respective, departe de a
Sub dictatura prostului-gust by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17512_a_18837]
-
lui Brueghel, care cad an groapă unul după altul, urmându-l pe primul). Tineri (valoroși, dar, multi, orbiți, fără speranțe și lipsiți de ăncrederea ăntr-un viitor pe care l-ar putea, totuși, clădi ei, aici) "pleacă" și prea puțini se străduiesc să-i atragă aici, ajutându-i nefățarnic. De ce nu, megaviloinicilor miliardari? (dar nu mă refer, desigur, la fiii, nepoții, apropiații). Un "medaliat aur", "olimpic", de vreo 16 ani, declara, ca un robot bine ăndoctrinat: "Numai an SUA sunt universități bune
Bradul si toporul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17495_a_18820]
-
-i pot suporta pe "cosmopoliți, de unde și soluția nemiloasa a prigonirii/ surprimării adversarilor. Cuvîntul cosmopolit își are obîrșia în grecescul kosmopolitês, respectiv cetățean al lumii. Comuniștii au profitat din plin de starea de spirit cosmopolita - și înainte de Revoluția din Octombrie - străduindu-se a se înfățișa lumii drept proletari deschiși față de toate civilizațiile, de toate națiunile, militînd consecvent și tiranic pentru unirea tuturor celor care n-au altă "avere", altă sursă de subzistență decît propria lor forță de muncă. Restul omenirii n-
Pseudodefinitii by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17511_a_18836]
-
Gheorghe Grigurcu O vădita (însă defel inexplicabilă) nervozitate se manifestă din partea unor comentatori actuali, cînd vine vorba despre producția marcată de servituțile comunismului. Ei se străduiesc fie a o trece sub tăcere, fie a o delimită în chip artificial (aci intervine insidioasa sintagma lansată de un mare prozator: "obsedantul deceniu", de parcă nu toți cei 45 de ani ai regimului comunist din România au cunoscut ingerințele, în
"Literatura orizontală"(I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17533_a_18858]
-
Knolles (3 volume, Londra, 1687-1700)7. Cartea a fost apreciată, pe drept cuvânt, de istoricii secolului al XVIII-lea, între care Edward Gibbon și traducătorul german J.L. Schmidt, care a făcut în prefață să "o remarcabilă analiză a versiunii engleze", străduindu-se "să-i completeze lacunele prin adnotări proprii, adăugate - cum remarcă Virgil Cândea - celor ale lui Cantemir și Tindal" (p. XLIV). Alături de opiniile acestora, Paul Cernovodeanu selectează într-un capitol aparte din ediția citată aprecieri elogioase datorate lui Voltaire, abatelui
O descoperire senzatională by G. Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/17520_a_18845]
-
plînsem. Ce imagine a exilului e mai grăitor-biblică decît aceasta? Or, cum viața mea s-a desfășurat în cea mai mare parte sub semnul exilului, titlul mi s-a impus de la sine. Cu atît mai mult cu cît m-am străduit să adaug cîteva file a pe care-mi îngădui să le găsesc nu lipsite de importanță - la istoria unui fenomen nemaicunoscut la noi în asemenea proporții; un exil de mii și mii de români răspîndiți pe atîtea ape al Vavilonului
Interviu cu Monica Lovinescu by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/17573_a_18898]
-
cea mai mare parte din viață la Paris, într-o lume franceză de care se pare că îl legau afinități elective, ca să apelez la o sintagma care i-ar fi fost pe plac probabil, pe care el însuși s-a străduit să le explice și să le valorifice în propria să opera. A fost unul dintre ultimii occidentali cu vocația iluminista a enciclopedismului (cunoștea șapte limbi și era în largul lui, în sensul cel mai temeinic cu putință, în cultura ebraică
O filozofie a tandretii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17561_a_18886]
-
George Șipoș Enciclopedia erotică îți atrage privirile și te face să crezi că iată, s-a găsit, în sfârșit cineva care să alcătuiască așa ceva și în România. După 1990, mai multe edituri s-au străduit să întemeieze o colecție serioasă de literatură erotică, dar, din varii motive, pe care nu le înțeleg, s-au oprit, una cate una. Pe acest gap cultural este posibilă și apariția unor cărți precum Enciclopedia erotică, care numai bine nu
Despre amatorism în coperti lucioase by George Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/17587_a_18912]
-
la premiile din noiembrie, traducerile cele mai importante, debuturile, toate sînt ținute la ecluza pînă în acest moment, cînd se deschid porțile și viitura de cărți pornește cu zgomot spre "victime". Strategiile de marketing ale editorilor în concurență, care se străduiesc să atragă atenția publicului, se suprapun într-un vacarm și nimeni nu e mulțumit: nici autorul care se pierde în masă de confrați, nici criticul sinistrat care nu poate prididi, nici librarul cu spațiul suprasolicitat, nici cititorul, incapabil de a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17596_a_18921]
-
treimii al triunghiularitătii. Duby își încheie demonstrația invocînd momentul 1789. Sală Jeu de Paume, în care trei mîini s-au ridicat pentru jurămînt, toate trei provenind, însă, din acea a treia stare. Nu plebeii, nu țăranii, ci burghezii care se străduiau să distrugă feudalitatea. Duby nu e foarte explicit și nici nu intră în amănunte legate de Revoluția franceză (care cu greu și-ar găsi locul într-o carte dedicată imaginarului medieval), dar impresia mea este că el sugerează că dincolo de
Omul medieval by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17594_a_18919]
-
interpretată sau ăngust contestată an articolul la care autorii se referă. Mi s-au părut necesare aceste precizări, ăn măsură an care la noi nu șanț totdeauna corect ăntelese nici dreptul la opinie, nici dreptul la replică. România literară se străduiește să le respecte pe amandoua. Se cuvine ansa să spun și că nu putem țipari tot ce primim la redacție. Din motive de spațiu sau din motive care țin de calitatea textelor. Nu dorim să intrăm an dispute care pornesc
Controverse si ecouri by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17619_a_18944]
-
avut dramatism și culoare, a știut să se impună că un veritabil Scarpia. Decepția noastră este tenorul italian Lorenzo Decaro, care l-a înlocuit pe cunoscutul artist Marcello Giordani. El nu are o voce potrivită pentru Cavaradossi și chiar dacă se străduiește să fie credibil, fiind și o prezență scenica agreabila, nu reușește să impresioneze vocal, prezentând unele probleme de emisie, mai ales pe registrul acut, care ne apare, uneori, strangulat, obosit, transmis cu eforturi. Artiștii români din rolurile comprimare au fost
„Tosca“ by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/2476_a_3801]
-
le-a dat în toate domeniile. În muzică, în sport, în toate domeniile, ca să nu mai vorbesc despre dimensiunea scriitorilor pe care Brăila i-a dat, despre ce au făcut ei pentru Romania. Merită ca și noi, astăzi, să ne străduim ca Brăila să aibă ceea ce merită, o universitate cu prisosință, dar sigur Brăila merită mai mult", a declarat Andronescu, citată de Agerpres. Ecaterina Andronescu, care este și președintele Senatului Universității Politehnica București (și președinte al al Comisiei de Învățământ din
Ecaterina Andronescu anunță deschiderea unei universități de stat la Brăila by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/24797_a_26122]
-
adulți. Copiii nu sunt niște adulți în miniatură, ei au o patologie specifică. Specialitatea de ortopedie pediatrică are o specificitate legată de vârstă, tipul de leziune, tipul de malformație și cu medicamente toate acestea nu se pot rezolva. Ne-am străduit să ajungem cu aceste intervenții la standarde internaționale", a spus președintele ARTOP. Congresul Național al Asociației Române a Traumatologilor și Ortopezilor Pediatri se află la a IV-a ediție și se desfășoară în perioada 6-8 octombrie. Manifestarea îi reunește pe
A fost reînfiinţată specialitatea ortopedie pediatrică () [Corola-journal/Journalistic/25025_a_26350]
-
mai puteți aștepta pentru a începe producția? Cecilia Szentesy: Încă odată, acesta este planul nostru. Noi răspundem la toate întrebările care ne sunt adresate din partea Ministerului Mediului și nu numai. Considerăm că am răspuns la întrebările adresate. În continuare ne străduim să clarificăm toate aspectele care au rămas neclarificate și să urmăm planul pe care vi l-am prezentat. Marin Anton: Dacă îmi permiteți... Valentin Vîlcu: Vă rog Marin Anton: În comisia de analiză tehnică...comisia este condusă de Ministerul Mediului
Este mineritul modern posibil în România, la Roșia Montană? - Citește aici transcriptul dezbaterii DeCe News () [Corola-journal/Journalistic/25045_a_26370]
-
loc incert. Părea că îl cheamă cineva. Era tare greu să-i distingă trăsăturile, și din cauza întunericului, și a leprei ce i se întindea pe piele, care cădea în fâșii. Și-a dat seama că e un cadavru care se străduia să se facă înțeles: cadavrul părintelui său. S-a trezit frământat, cu o puternică durere de inimă. Și din nou l-a încolțit ideea eșecului. Și cea a trădării spiritului acelui neam din care se trăgea. I s-a făcut
Ernesto Sabato - Abaddon exterminatorul by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/2529_a_3854]
-
a-și ironiza cu pudoare față de el însuși tristețea -, măcar tu ai încercat ceea ce eu n-am avut niciodată puterea să fac, ceea ce în cazul meu n-a trecut în veci de stadiul de proiect abulic, tu care te-ai străduit să obții acel ceva la care ajunge negrul acela îndurerat prin bluesurile lui, în sordida cămăruță dintr-un oraș murdar și apocaliptic; cât de bine te înțeleg ca să doresc să te văd îngropat, odihnindu-te în acest pampas, căruia i-
Ernesto Sabato - Abaddon exterminatorul by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/2529_a_3854]
-
Unirea Principatelor și formarea României Mari“ . Și, dintr-odată, problema unei identități aparte și chiar vinovate apare în conștiința unui adolescent căruia tatăl se vede obligat să-i dea explicații. „Și atunci în ce consta identitatea mea? Deși tata se străduise să-mi explice, mergând dincolo de evidența că suntem evrei fiindcă părinții noștri erau evrei și tot așa părinții părinților ș.a.m.d., argumentele lui nu reușiseră să-mi clarifice în ce constă specificitatea iudaică atunci când toate componentele ei definitorii (religie
În slujba utopiei by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/2535_a_3860]
-
strecoare. Această importantă lucrare urbană n-a avut, oare, un proiectant, iar el n-a luat rigla să măsoare, să calculeze simplu ce și cum?! Și tot de-ale Bucureștiului: prin orice modestă localitate ai trece, observi că localnicii se străduiesc să-și îngrijească așezarea: de pildă, plantează iarbă în rondurile de pe marginea drumului. Numai în București, nu! Bulevardul, când înaintezi de la Universitate spre Romană, pe partea stângă, aceea care e „modernizată”, zace în neorânduială: ronduri cu brazde de pământ în
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2551_a_3876]
-
plină de exemple, de mărturii, de evocări (și, dacă nu mă înșel, și de fotografii) care dovedeau obiceiurile barbare ale populației de la revărsarea Dunării - în contrast, desigur, cu manierele de salon ale celei de pe la mijlocul cursului fluvial. Oricât m-am străduit să aflu adevărul - chestiunea mă interesa și pentru că între cei acuzați s-au aflat și concitadini de-ai mei -, n-am reușit să dau de nimic concret: nici tu urme de puf pe malurile impozantei ape curgătoare cântate de nemuritorul
Trageți în lebede! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2554_a_3879]
-
astfel despre un poet care favorizează căutările expresive și efortul lingvistic (poemul se fixează greu, pentru că „umblă prin țeasta tăcută”, aproximându-ș i forma), identitatea cuvântului și a îmbinărilor de cuvinte insolite („am găsit un cuvânt/ care nu există/ și mă strădui/ să păstrez această identitate”), combinațiile șocante, cu efect de concretizare sau de reierarhizare a lumii (de tipul versului deja citat: „acolo unde pulsează/ perfecțiunea ironică a umbrei”). Descoperim, de asemenea, în special în partea a doua a culegerii, un poet
Versuri convingătoare, lirism de calitate by Dan Cristea () [Corola-journal/Journalistic/2560_a_3885]
-
Găsim astfel dovezile unei dedublări a eului poetic. Pe de-o parte avem a face cu un echilibru, cu o caligrafie tranchilizantă de tip romanic, pe de alta cu o turbulență, cu acea „barbarie” indigenă de care se plîngea Cioran, străduindu-se a se „salva” în limba franceză. Lipsind un sfert de veac din România, Ilie Constantin a avut prilejul a deveni și un autor francez, precum cîțiva cunoscuți înaintași porniți de pe meleagurile noastre. Imersiunea d-sale în idiomul și-n
Aidoma unui submarin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2435_a_3760]
-
studiul de fezabilitate - zile care nu sunt de ajuns pentru a intra pe bugetul din acest an. „Dorim rezolvarea acelei locații. La momentul respectiv am fost printre inițiatorii transformării acelui spital municipal într-o clinică de oncologie și ne-am străduit să reglementăm situația unui contencios privind predarea-primirea obiectivului ca atare. Noi am spus că agreăm orice situație de predare și primire pe realitatea existentă. Nu vrem să preluăm de la Spitalul Municipal și să predăm la DSP fără să vedem ce
Protocolul de predare-primire a Spitalului Oncologic din Timişoara va fi semnat () [Corola-journal/Journalistic/24523_a_25848]