963 matches
-
să rupi țesătura toată ca să le scoți; și cum că limba se deșiră alungând vorbe d-o iluzorie origine slavă e dovadă în latiniștii noștri” (Ms. 2257, IX, 460). Limba nu permite a i se altoi „fizionomia alteia cu totul străine de ea”; „Limba noastră nu e nouă, ci din contra veche și staționară. Ea e pe deplin formată în toate părțile ei, ea nu mai dă muguri și ramuri nouă și a o silnici să producă cea ce nu mai
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
toate astea era blândă și răbdătoare și niciodată nu dădea semne de mânie sau de ură împotriva lor. Ea nu căuta, decât un zâmbet din partea lor, sau, orice altă dovadă de bunătate ca ea să nu se mai simtă o străină în mijlocul străinilor, ca să se simtă o fiică a pământului, acela și a acelor oameni. Puțină căldură și o fărâmă de simpatie omenească, în jurul ei... asta dorea. Ea le cerea iubire, așa cum îi dăruise ea lui Nică și lui Suru. Fără
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
în Irlanda, așa o să facem, spuse ea cu jumătate de gură. Eu sunt de acord să facem cum vrei tu. Dar, ca să fiu sinceră, Aidan, locul ăsta e casa mea de suflet acum. În Irlanda m-am simțit ca o străină. Nu vreau să mă întorc. Îmi place aici. Vreau - vreau să ne întemeiem o familie aici. Odată și-odată. —O familie? — Nu încă, se grăbi ea să spună. Nu sunt tocmai pregătită. Dar am ajuns la concluzia că deși o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
cu oricine altcineva în seara asta. Sau în orice altă seară. Toată lumea chicoti, spre satisfacția Lisei. Nu voiam să te întreb asta. Ashling simți un gust amar și o senzație usturătoare de rușine. Încerca doar să fie drăguță cu o străină venită în Dublin, dar Lisa făcea să pară ca și cum Ashling o pupa în fund. Era o întrebare legată de serviciu. De ce nu facem o pagină de probleme ceva mai diferită? —Și care ar fi diferența, Einstein? Căutăm un medium care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
câteva și trebuie să ajung la unul din premiile cele mari, sunt absolut sigură de asta. Începea să arate un pic înlăcrimată și, în ciuda propriului meu sentiment teribil de nefericire și tristețe la vederea mamei mele comportându-se ca o străină nebună, știam că trebuie să rămân calmă și să fiu suficient de rațională pentru amândouă, altfel aveam să încep și eu să plâng. — Uite, mamă, știu c-ai fost foarte supărată în ultima vreme. A fost greu pentru tine cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
clasa a șasea, nici povestirile sângeroase pe care le auzise de la prietene sau de la Izzie nu au pregătit-o pentru ce avea să vadă în ziua aceea, iar acum toate astea îi veneau în minte. Doar că, de data asta, străina de pe masa de naștere era chiar sora ei, iar ea nu-și putea izgoni din minte imaginea unui căpșor chel de bebeluș ieșind din locul acela intim al surorii ei. Dar înainte să înceapă să proceseze această informație, gândurile îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
bani din vânzarea de haine pentru bebeluși? Întrebă Buddy. —Mă descurc. —Cam cât faci pe an? În cartierul ăla de high-life, mă gândesc că vreo trei sferturi de milion În lire sterline? —Buddy! Își certă Irene soțul. Ruby e o străină. Cum poți s-o interoghezi așa? Buddy ridică din umeri: — Întrebam și eu. Gata, am ajuns, anunță Sam. Ruby era cât se poate de recunoscătoare. Își storsese creierii Încercând să găsească un mod de a para cu tact Întrebările indiscrete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
un scrin vechi o pereche de papuci de casă ciclamin, înnegriți de prea mult purtat. Sprijinită de oglindă, fotografia unui bărbat tânăr, dintr-o altă epocă. Mă simțeam stingherit în camera aceea, așezat pe patul pe care se culca o străină, paiața aceea buimăcită care mă aștepta dincolo. Într-un sertar întredeschis în care se afla lenjeria, se vedea lucind o bucată de satin vișiniu, aproape fără să-mi dau seama am vârât mâna prin deschizătura sertarului și am atins ușor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
de priviri malițioase, care m-ar fi străpuns, de bârfe pe care n-aș fi putut să le opresc. Italia era în spatele meu, acum simțeam că sunt furios pe ea. Nu-mi spusese nimic, se ascunsese de mine, lăsase unei străine sarcina de a-mi dezvălui un asemenea lucru, aici în spitalul meu. O bucurase expresia mea uluită. Aproape că îmi venea s-o lovesc, să-i dau o palmă, cinci degete roșii imprimate pe mutra aceea mincinoasă. Am coborât jos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
să-mi trag sufletul. Nu fi supărată, Italia, viața așa este. Momente minunate de apropiere și apoi rafale înghețate de vânt. Iar dacă tu suferi acolo, dincolo de ultima cazemată de ciment, suferința ta îmi este necunoscută la această distanță și străină. Ce importanță are că ai rămas gravidă de un murdar scuipat al meu? În noaptea aceasta ești singură cu bagajul tău pe peronul unui tren care se duce și pe care l-ai pierdut. — Nu te culci? Mă întind lângă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
rochie de seară ușoară, iar aroma țigării ei umplea camera cu minarete și palate în dosul zidurilor înalte. De cele mai multe ori rămâneam și eu exclus, o priveam, fără să fiu observat de ea, din hol sau din sufragerie, pe acea străină care era mama mea, stând pe taburetul îmbrăcat în catifea, înconjurată de toate cutiile cu comorile trecutului ei, împrăștiate pe jos. Mâna ei mângâia duios penele colorate din atelierul vienez al lui Onkel Alfred, aluneca peste altița brodată cu motive
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
Phil locuiește la noi acum. După câteva zile cu mâncarea făcută de mine și cu mirosul picioarelor lui Mark, se va întoarce în fugă la tine. Tally își ridică privirea și se uită la mine de parcă aș fi fost o străină. Crezi că din cauză că m-a părăsit Phil plâng eu? El m-a părăsit practic acum mulți ani. De când s-a născut Ellery, el pleacă din casă la ora 7 dimineața și se întoarce la 8-9. Și atunci e epuizat și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
pentru necititori, care a apărut la sfârșitul secolului trecut și care enumeră în acvapoeme mai mult decât catrafusele mele, le-am dedicat un catren. Niciodată cea portugheză nu este geloasă pe cea daneză ori cea din Behlendorf pe cele două străine. Și, cum ele mă iubesc pe mine pe trei voci, eu rămân atașat de ele, numai de ele. Oricâte lucruri noi și foarte noi au apărut pe piață, nimic nu a putut să mă facă să le întorc spatele. Nici o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
chiar În păcat: după un devastator scandal cu anglo-saxona, Ricardo a nimerit În stradă Înspăimântat și umilit, crănțănind fără Întrerupere fructul amar al Înfrângerii, În timp ce demența Îi flutura pălăria țanțoșă, dându-i palme nebune. Pe când Încă mai stătea lângă casa străinei - din colțul pe care Îl fac străzile Juncal și Esmeralda, ca să nu disprețuim tușa urbană - a dat dovadă de o virilă cutezanță; nu a șovăit să oprească un taxi, care l-a dus mai târziu până În fața pensiunii de familie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
a lu Cárdenas, te-ai gândit că lăudabilu zel care mi-a Înspirat tot ce să leagă dă S.U.P.A. noastră poa să mă stimule să fac dân țânțar armăsar, cu o „gravă acuzațe“, care mi-e cu totu străină dă caracter. FAPTELE MI-A DAT JUSTIFICAREA. Sinuciderea lu Cárdenas arată că acuzația mea iera izactă și nu unu dân arșinii dă brașoave dă fantazie. O campanie dârză și nenteresată, dusă cu a mai mare prolixitate, pă socoteala la nesomnurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
brusc în ea, n-a mai scos o vorbă, nu s-a împotrivit defel când i-a scos colierul, brățările, rochia, furoul, sutienul, desuurile negre cu floricele, culcându-se pentru prima și ultima oară cu el. Devenise pe loc o străină. Nu s-au mai văzut decât ca simple cunoștințe. Te uiți la mine surprinsă, am înțeles, am să elimin și partea asta care nici nu știu dacă este despre el sau despre mine, pe când pluteam pe-a morții baltă mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
spate și l-a ținut din nou din scurt, obligându-l să continue să învețe în vreme ce lucra. Maică-sa parcă era o umbră, abia de-o simțea în casă, se ofilise înainte de vreme și aluneca printre mobilele ei ca o străină, dar atunci a început să o adore sau poate fusese încă mai înainte, și nu i-ar fi ieșit niciodată din cuvânt. Era ferm, încăpățânat, sigur pe el, tăcut, închis, nu dintr-odată, dar dintr-odată îți dădeai seama că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
-mi intre-n ochi, și mi-am tot suflat În palme să le Încălzesc suficient cât să pot ține volanul. La numai șase luni de la absolvirea facultății, viața mea era pe cale să facă un uriaș salt Înainte. Miranda Priestly, o străină până mai ieri, dar o femeie cu adevărat puternică, mă alesese personal să lucrez la revista ei. Acum aveam un motiv serios să plec din Connecticut, să mă mut - singură, ca un adult În toată puterea cuvântului - În Manhattan și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
două fete pe care În prima zi, și nici În următoarea, nu le-am putut deosebi una de cealaltă. Îmi găsisem și eu un cămin. 4 Dormisem deja trei nopți În noua mea cameră și Încă mă simțeam ca o străină care locuiește Într-un loc foarte straniu. Camera era minusculă. Ceva mai mare, poate, decât magazioara din curtea casei alor mei din Avon, dar cu foarte puțin. Și, spre deosebire de majoritatea spațiilor goale care par mai mari odată mobilate, odaia mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
voia și să fiu Întrebată de ce nu sunt În stare să fac nimic ca lumea. Și norocul ar fi probabil singura explicație pentru faptul că sunt nevoită să sortez În fiecare dimineață hainele pătate de transpirație și mâncare ale unei străine și să le duc la curățătorie. A, da, stai așa! Cred că de fapt motivul pentru care sunt cea mai norocoasă fată din lume este că vreme de trei săptămâni În cap am vorbit cu toți crescătorii de câini din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
arăta evident a străină“ Încearcă să intre cu forța Într-o casă. Nu știu dacă nu m-a confundat cu o nazistă sau cu un refugiat vagabond. Poliția s-a comportat cu destul de multă decență. Crezi că arăt ca o străină? Căuta o cheie, dar Își ridică fruntea cînd puse Întrebarea. Helen Îi privi fața, apoi se uită În altă parte. — Presupun că din cauza tenului tău oacheș. — Da, și eu cred asta. Acum ar trebui să fie totu-n regulă, de vreme ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
undă a copiilor. Debordând de intenții bune, Încep dimineața În stilul Julie Andrews, plină de entuziasm, cu exagerări demente și cântecele. Ia spuneți, copii, ce-ați dori la micuțul de-jun? Emily și Ben Îi fac pe plac un timp acestei străine, până când Ben nu mai rezistă și se ridică În scanul Înalt pentru bebeluși, se Întinde și mă ciupește de parcă ar vrea să fie sigur că sunt eu. Ușurarea lor e evidentă când, de-a lungul următoarei jumătăți de oră extenuante
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
sala de așteptare, cu un pahar mare de gin, Îmi simt organul acela absurd din piept umflat și greu ca o tărtăcuță. Momo stă chiar lângă mine. De când am plâns În aeroport, asistenta mea a fost excesiv de grijulie. Enervată de străina asta melancolică ce s-a apucat să-i vorbească despre sensul vieții, Momo și-o dorește Înapoi pe Kate cea normală, la fel ca și mine, bănuiesc.. —Kate, fac schimb cu tine: Îți dau Harvard Business Review și tu-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
În legătură cu prestația mea ca mamă. Îi spun că Emily a suportat bine plecarea celei mai bune prietene, deși habar n-aveam că a plecat. Aș prefera ca mama să creadă că am eșuat pe plan profesional decât că sunt o străină pentru copiii mei. Crede că am totul și e atât de bucuroasă pentru mine. Nu pot să-i spun, nu-i așa? Ar fi ca și cum ar afla că după ce Cenușăreasa s-a mutat În palatul Prințului, Prințul a pus-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
lipsite de orice emo ție, și începeau de la intrarea ei într-un apartament străin, pe care-l împărțise cu domnul Martin și cu a doua lui soție. Nu, era limpede, nu putea afla nimic aici. Georgiana i se părea o străină. Cum să vorbești cu un străin și să discuți cu el lucruri intime, legate de tine? Clara se obișnuise de aproape cinci sprezece ani să discute doar cu domnul Ionescu. Și, uneori, doar cu gândurile ei, atunci când se privea în
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]