91,990 matches
-
neliniștesc aerul - la culme spinările cerului se freacă - una de alta - gata să scoată fum și scântei - să ia foc e cazul de multă - de mult mai multă furie - în această lume jalnică lume pe care nu o luminează nimic STRĂINĂTATEA DE-ACASĂ iarbă - terciuita de praf motorină și funingini în sântul drumului - urma de roată - trecută prin carne de câine câțiva scheletici copaci cerșesc - zadarnic pe deasupra inimilor de fier ale mașinilor Dumnezeu - aruncat de suflul arogantei TIR-urilor dimpreună cu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
zadarnic pe deasupra inimilor de fier ale mașinilor Dumnezeu - aruncat de suflul arogantei TIR-urilor dimpreună cu cadavrul de câine în sântul șoselei - stă cu aureola prăfuita - între palme: se întreabă - ca-ntr-un bocet ce căuta El - în această strivitoare străinătate de-acasă INSTABILITATE niciun lucru nu e la locul lui mi-e teamă să-mi spun chiar numele - că nu cumva - cât timp îl rostesc - să se schimbe - și de tot să mă rătăcesc masă la care scriu are - mereu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
ca să le evităm spălarea.... De o curățenie sufletească exemplara, lua lucrurile așa cum sunt, pe când eu mocneam. Spre deosebire de ea, care nu ar fi vrut pentru nimic în lume să plece din țară, eu îmi construiam înciudat capital inte lectual publicând în străinătate. În cele din urmă ne-am explicat și ne-am înțeles: ne-am despărțit că prieteni și așa am ramas și astăzi. Divorțul nostru nu a fost însoțit de resentimente ci de înțelegere reciprocă, lucru rar astăzi. Așa se face
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
e pe drum de a-și termina studiile acolo. Maestrul său, I. Barmas, îl numește asistent al clasei sale la Conservatorul Kenworth Scharwenka. Din cauza situației tulburi în Europa, nu pot să mai îndrăznesc să mai proiectez măcar vreun concert în străinătate, mărginindu-mă a cânta în țară. Sunt chemată de Crucea Roșie din Brașov, spre a concerta acolo. Concertul este aranjat și cu un curs al Asociației femeilor române din inițiativa contesei Mike - o frumoasă aristocrată ungară. Tot pentru acest concert
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
de muzică pentru violină și pian. Urmează un an plin de griji pentru țara noastră și noi toți. În acest timp unii dintre artiștii români se manifestă mai des. Principesele urmează lecțiunile de muzică regulat. Regina noastră se reîntoarce din străinătate, unde la Desr (?) în Franța, a urmat o cură. Micul prinț, Mirces, venit și el pe lume în timpul marilor evenimente ce se pregăteau, a dat prilej de mai multă suferință augustei lui mame, care în urma aceasta, a trebuit să-și
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
tinerii însurăței luară drumul Clujului, unde se și stabiliseră, oferindu-se fratelui meu postul unui profesor de vioară la Conservatorul de muzică de acolo, director fiind maestrul Ghoerghe Dima. După câtva timp eu încep să-mi pregătesc primele concerte în străinătate, primul pus în lumea largă după războiul lung și dăunător, mai ales pentru artiștii forțați de a-și îngrădi în acel timp greu, activitatea într-un cerc strâmt de tot, cum mi-a fost dat mie, din cauza împrejurărilor vitrege. Ținta
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
izbucnește o revoluție în Austria, veșnic frământată de zvârcoliri politice. Mi se scrie că trebuie deocamdată să renunț la concertul de acolo, lucru care îl și fac, însă nu prea bucuroasă, iar o amânare a plecării mele mult dorite în străinătate și atât de necesară mie! Iar un timp de răbdare care durează până în toamnă. Anul 1925 însă îmi aduce în fine satisfacția de a ieși din țară. Bunul meu prieten, compozitorul Fr. de Brzezinski îmi scrie că aș avea posibilitatea
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
Afară de concertele regulate de joi, mai erau și altele duminica, însă acelea erau populare, lucru care mă uimește mult, văzând că joia sunt concertele mari, și că la un asemena concertvoi cânta și eu! Cu două săptămâni înaintea plecării în străinătate, la începututl lunii februarie 1925, am cântat în concertul compozitorilor românidouă suite românești de Filip Lazăr, foarte dotat compozitor, care îmi adusese aceste suite cu scurt timp înainte, și spre a cărui negrăit de mare bucurie, le-am putut învăța
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
Marga, era una dintre elevele mele preferate. Cred că am simțit mai sus că în această familie am cunoscut pe celebrul pictor vienez Alex Jarsy, care se afla în timpul ocupației germane în București. La câteva zile după aceasta plec în străinătate, condusă la gară de soțul meu, care pentru prima oară se desparte de mine și pentru vreme îndelungată de trei luni. Mai venise mama și sora mea cu fratele mai mic și câțiva prieteni. M-am instalat destul de comod într-
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
cat ne apropiam de granița Poloniei. La Sugatin, se făcu revizia pașapoartelor și a bagajelor, însă extrema politețe a funcționarilorvamei polone ne ușură mult formalitățile. Polonezii sunt de o deosebită curtoazie, mai ales față de călătorii români. Făcui primul pas în străinătate după o absență îndelungată, din pricina păcătosului de Război Mondial! Iată-mă debarcând la Oranienburg, lângă Berlin, unde mă aștepta în gară vechea mea prietenă Gertrud Sauer, cu care nu mă văzusem de vreo 10 ani. Prea mare schimbare n-am
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
spune titlul, prizonierul istoriei. (Autorul este istoric, așa că înțelege bine acest prizonierat.) Este morala implicită a cărții despre Eliade, autor care a fost când interzis, când supralicitat, când mitizat, când demonizat. 4. Pentru bogăția documentației și valorificarea arhivelor aflate în străinătate. 5. Pentru felul captivant în care pune în scenă documentul, astfel încât, dacă începi cartea, în ciuda dimensiunilor ei, n-o mai lași din mână. Prin felul în care recreează viața lui Eliade, dl }urcanu se poate socoti scriitor. L-aș asemăna
Premiul Cartea Anului by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/10006_a_11331]
-
O fată este îndrăgostită de fiul unui securist, dar, după ce este mutată din motive disciplinare la o școală profesională și face cunoștință cu alt tînăr, fiu dintr-o familie cu probleme politice, suspectată de dizidență, se decide să fugă în străinătate cu acesta. Întreaga tevatură îl face pe fratele acesteia, proaspăt pionier care-și pierde și ultimul dinte de lapte, alături de prietenii săi, să-l condamne la moarte pe Ceaușescu: "Ceaușescu e de vină!". Abandonînd îndrăznețul plan în ultimul moment, Eva
Apocalipsa veselă by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/10000_a_11325]
-
Eduard Spränger, Knud Jeppesen, Robert Lach, Ludwig Schmidts, Kurt Taut și lista ar putea continua. „Ce să admirăm mai întâi la această minunată carte, ce a stârnit, la timpul ei, prețuirea și încântarea oamenilor de cultură din România și din străinătate?” - se întreba retoric Titus Moisescu, la mai bine de o jumătate de secol. Și-și răspundea singur tot în forme interogative: „Bogăția și varietatea conținutului ei muzical și literar? Criteriile de selecție a acestor bijuterii muzicale, colindele românești unice prin
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
structurile motivelor muzicale, melodice sau ritmice. De altfel, etnomuzicologul român făcea, în 1935, o propunere îndrăzneață de întemeiere a unei arhive fonogramice a popoarelor din Balcani. Nu trebuie uitate prezentările folclorului românesc făcute de Breazul în reviste de specialitate din străinătate, la loc de cinste situându-se La musique roumaine, publicat în numărul 1 - 2 din anul VI, 1936 al revistei L’Europe Orientale, sau El Folklore Rumano, publicat în revista Buletin latino americano de musica din Montevideo, Anul III, tomul
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
Moisescu<footnote Breazul, G(eorge) - Saxu, N. - Carte de cântece pentru copii, Ediție îngrijită și postfațată de Titus Moisescu, ilustrații în culori de A. Sirin, București, Editura muzicală, 1985; footnote> - au dispărut din librării în câteva zile, multe luând drumul străinătății, publicarea fiind considerată „o sărbătoare a muzicii”, culegerea concurând „cu mult succes cam tot ce s-a elaborat până acum în domeniul didacticii muzicale” și se sublinia că „se pot învăța cântecele cu ajutorul acestor desene, fără a apela la notația
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
Tudorel Urian Am fost uimit să citesc în ultimii ani confesiuni ale unor oameni care, înainte de 1989, aveau o viață mult peste standardul general - cariere profesionale consolidate, recunoaștere publică, situație materială convenabilă, libertatea de a călători în străinătate, inclusiv în țările occidentale -, în care aceștia își făceau publică ura pe care au simțit-o, în permanență pentru Nicolae Ceaușescu. Uimirea mea venea din faptul că, scrutându-mi memoria nu-mi amintesc să fi urât vreodată pe cineva, necum
Totul despre Ceaușescu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10037_a_11362]
-
editură, pe a treia copertă, din hîrtie subțire, stîrnește și zîmbete, dar și complexe. Primele, fiindcă "apare odată pe lună, cu cel puțin 160 de pagini". Celelalte, fiindcă își punea, cu aproape nouăzeci de ani în urmă, problema abonamentului pentru străinătate, costînd dublu decît cel din țară și asigurînd, am putea crede, o pătrundere mai eficientă în lumea europeană a începutului de veac. Revin la volumul lui Alexandru Philippide, purtîn-du-și eticheta, mai dincoace, a unui preț prea mare pentru '22, 40
Prin anticariate by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10083_a_11408]
-
le găseam întotdeauna sparte, cică le verificau să nu fie valută ascunsă în ele sau droguri. Așa că am scris să nu-mi mai trimită, că le sparg vameșii. De la scrisoarea asta sau poate pur și simplu fiindcă aveam corespondență în străinătate, am fost chemată la Securitate, să dau explicații. S-au purtat frumos, nu m-au maltratat, nu m-au jignit, dar când am ajuns acasă am găsit dezastrul: mi-au făcut percheziție și, negăsind nimic, mi-au spart jumătate din
Agenda2003-32-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281355_a_282684]
-
acestei acțiuni vor fi publicate mai multe articole de cercetare în reviste de popularizare a științei din țară. În Timișoara, Mihai Bondărescu, care este și absolvent al Freie Universität din Berlin, le-a vorbit studenților despre bursele de studiu în străinătate și cum pot fi obținute. De asemenea, dl Bondărescu le-a vorbit studenților despre Gravitație, Detectoare de unde gravitaționale etc. A. M. PURCHEREA Serviciile sociale l În atenția ONG-urilor Recent, a avut loc întâlnirea Grupului de lucru, format din reprezentanți ai
Agenda2003-34-03-11 () [Corola-journal/Journalistic/281368_a_282697]
-
existat 2-3 zile la începutul săptămânii (de fapt, astfel de aglomerări de regulă se întâmplă în luna august), când pe sensul de intrare în țară, numărul de persoane s-a dublat față de anii precedenți, situație datorită cetățenilor români stabiliți în străinătate, care se întorc în țară pentru a-și petrece concediile în familie. Majoritatea călătorilor au sosit din Germania și Italia, dar asemenea aglomerații s-au înregistrat și, de exemplu, la punctele de frontieră din Austria. Cu toate acestea, în punctele
Agenda2003-32-03-turism () [Corola-journal/Journalistic/281358_a_282687]
-
a mărit cu 42% (de la 5 111 la 7 268 mișcări), iar transportul de mărfuri s-a majorat cu 28% (de la 199241 la 255591 tone). V. CORDUNEANU În concediu la volan l Unde alimentăm autoturismul? Pentru cei care călătoresc în străinătate la volanul automobilului, oprirea la stațiile de alimentare este inevitabilă, de aceea considerăm utilă o prezentare succintă a modului de funcționare a benzinăriilor din principalele țări europene, posibile destinații de vacanță. În multe state, stațiile din localități sunt deschise între
Agenda2003-32-03-turism () [Corola-journal/Journalistic/281358_a_282687]
-
SCRIPCĂ Informații turistice Între 1 august-15 septembrie 2003, M.A.E. pune la dispoziția cetățenilor români o linie telefonică gratuită apelabilă non stop (24 de ore din 24, șapte zile pe săptămână), destinată persoanelor care doresc relații despre călătorii în străinătate în scop turistic. La numărul de telefon 0800822623, operatoarele oferă lămuriri privind regimul de vize pentru cetățenii români în legătură cu condițiile ce trebuie îndeplinite la ieșirea din țară, măsurile de avut în vedere la intrarea în alte țări, posibilitatea contactării reprezentanțelor
Agenda2003-32-03-turism () [Corola-journal/Journalistic/281358_a_282687]
-
aparținând Școlii Speciale Lugoj“. (Agenda din 29 august 1998). „Cardul «Millenium». Începând cu data de 1 septembrie, persoanele fizice vor beneficia de un nou instrument de plată în lei și în valută; cardul «Millenium»... «Millenium» se poate întrebuința și în străinătate“. (Agenda din 29 august 1998). MARIA POPESCU
Agenda2003-34-03-13 () [Corola-journal/Journalistic/281370_a_282699]
-
UEFA Champions League, alte premii constând în 50 de genți și 50 de tricouri MasterCard - toate acestea constituie tot atâtea motive pentru a-i impulsiona pe deținătorii de carduri Maestro B.R.D. să facă cumpărături în locațiile comerciale din țară și străinătate. Conform regulamentului campaniei - derulate de Banca Română pentru Dezvoltare - G.S.G. și MasterCard - de aceste excursii și premii vor avea parte doar cei ce vor utiliza cardul de cel puțin două ori în astfel de situații, până la data de 22 septembrie
Agenda2003-34-03-17 () [Corola-journal/Journalistic/281373_a_282702]
-
Degustătorilor de Vinuri Autorizați din România, care se desfășoară trimestrial. Timp de trei zile, la Recaș și în împrejurimi, în perioada 22-24 august, Cramele Recaș organizează, pe secțiuni, ședințe de degustare a vinurilor de Recaș și din România, respectiv, din străinătate. La acțiune participă personalități marcante, experți în domeniul vinului, reprezentanți ai Ministerului Agriculturii, Pădurilor, Apelor și Mediului, reprezentanți ai facultăților de profil din România, degustători autorizați de vinuri, reprezentanți ai principalelor podgorii din România (Recaș, Murfatlar, Jidvei, Blaj, Drăgășani, Valea
Agenda2003-34-03-28 () [Corola-journal/Journalistic/281380_a_282709]