119,398 matches
-
muncii. Ideea de împlinire a datoriei câștigă teren mai ales prin educație și antrenament. Așadar, să nu avem pretenția de la copil de a lua note bune pe linie, dar să avem grijă ca ideea de studiu să nu îi devină străină. Chiar dacă nu va opta la final de liceu spre zone foarte concurențiale (de ex. Medicina și Dreptul cu aproximativ 4 candidați/loc, Academia de Poliție, Limbi Moderne Aplicate - 75 candidați/loc), copilul trebuie să înțeleagă de mic că societatea pentru
Să nu ne transformăm copilul într-un asistat. Despre gândirea la plural: „Mâine începem școala” by https://republica.ro/sa-nu-ne-transformam-copilul-intr-un-asistat-despre-gandirea-la-plural-si-zmaine-incepem-scoala [Corola-blog/BlogPost/338374_a_339703]
-
altor reformatori mai noi cari au încercat s’o «rumânizeze» prin reînvierea slavonismelor eliminate de evoluția ei firească. Același rezultat trebue să-l aibă și tendința unor scriitori și gazetari de a o «urbaniza» cu orice preț, împrumutând din limbi străine nu numai cuvinte, dar și construcții gramaticale și sintactice, socotind probabil, ca și oarecari predecesori ai lor de-acum două-trei secole, că româneasca poporului e «proastă și nu-i bună de nimica»... Țăranul s’a încăpățânat a vorbi numai românește
Liviu Rebreanu: Laudă țăranului român. Discurs de primire la Academia Română by http://revistaderecenzii.ro/liviu-rebreanu-lauda-taranului-roman-discurs-de-primire-la-academia-romana/ [Corola-blog/BlogPost/339319_a_340648]
-
și sintactice, socotind probabil, ca și oarecari predecesori ai lor de-acum două-trei secole, că româneasca poporului e «proastă și nu-i bună de nimica»... Țăranul s’a încăpățânat a vorbi numai românește și a refuzat să învețe o limbă străină chiar când împrejurările sau nevoile l-ar fi obligat. În Ardeal, în regiunile mixte, Ungurii și Sașii au fost totdeauna cei cari au vorbit românește, nu Românii ungurește sau nemțește. Eu n’am cunoscut niciun țăran român care să știe
Liviu Rebreanu: Laudă țăranului român. Discurs de primire la Academia Română by http://revistaderecenzii.ro/liviu-rebreanu-lauda-taranului-roman-discurs-de-primire-la-academia-romana/ [Corola-blog/BlogPost/339319_a_340648]
-
l-ar fi obligat. În Ardeal, în regiunile mixte, Ungurii și Sașii au fost totdeauna cei cari au vorbit românește, nu Românii ungurește sau nemțește. Eu n’am cunoscut niciun țăran român care să știe ungurește sau orice altă limbă străină, în vechea monarhie austro-ungară existau regimente de Români care staționau cu anii prin provincii străine îndepărtate. Soldații vorbeau românește oriunde se aflau, la Viena ca și în Bosnia, iar când cineva li se adresa într’o limbă străină, răspundeau invariabil
Liviu Rebreanu: Laudă țăranului român. Discurs de primire la Academia Română by http://revistaderecenzii.ro/liviu-rebreanu-lauda-taranului-roman-discurs-de-primire-la-academia-romana/ [Corola-blog/BlogPost/339319_a_340648]
-
cei cari au vorbit românește, nu Românii ungurește sau nemțește. Eu n’am cunoscut niciun țăran român care să știe ungurește sau orice altă limbă străină, în vechea monarhie austro-ungară existau regimente de Români care staționau cu anii prin provincii străine îndepărtate. Soldații vorbeau românește oriunde se aflau, la Viena ca și în Bosnia, iar când cineva li se adresa într’o limbă străină, răspundeau invariabil «nu știu», din care pricină unele corpuri erau chiar poreclite «nu-știu-reghiment». Nu însemnează aceasta că
Liviu Rebreanu: Laudă țăranului român. Discurs de primire la Academia Română by http://revistaderecenzii.ro/liviu-rebreanu-lauda-taranului-roman-discurs-de-primire-la-academia-romana/ [Corola-blog/BlogPost/339319_a_340648]
-
altă limbă străină, în vechea monarhie austro-ungară existau regimente de Români care staționau cu anii prin provincii străine îndepărtate. Soldații vorbeau românește oriunde se aflau, la Viena ca și în Bosnia, iar când cineva li se adresa într’o limbă străină, răspundeau invariabil «nu știu», din care pricină unele corpuri erau chiar poreclite «nu-știu-reghiment». Nu însemnează aceasta că țăranul român e incapabil să învețe o limbă străină, ci numai că ține mai presus de orice la graiul lui strămoșesc. Cât talent
Liviu Rebreanu: Laudă țăranului român. Discurs de primire la Academia Română by http://revistaderecenzii.ro/liviu-rebreanu-lauda-taranului-roman-discurs-de-primire-la-academia-romana/ [Corola-blog/BlogPost/339319_a_340648]
-
Viena ca și în Bosnia, iar când cineva li se adresa într’o limbă străină, răspundeau invariabil «nu știu», din care pricină unele corpuri erau chiar poreclite «nu-știu-reghiment». Nu însemnează aceasta că țăranul român e incapabil să învețe o limbă străină, ci numai că ține mai presus de orice la graiul lui strămoșesc. Cât talent și mai ales câtă predilecție au Românii pentru limbile străine, o dovedesc orășenii și surtucarii noștri de toate categoriile cari, și azi, ca totdeauna, se cred
Liviu Rebreanu: Laudă țăranului român. Discurs de primire la Academia Română by http://revistaderecenzii.ro/liviu-rebreanu-lauda-taranului-roman-discurs-de-primire-la-academia-romana/ [Corola-blog/BlogPost/339319_a_340648]
-
erau chiar poreclite «nu-știu-reghiment». Nu însemnează aceasta că țăranul român e incapabil să învețe o limbă străină, ci numai că ține mai presus de orice la graiul lui strămoșesc. Cât talent și mai ales câtă predilecție au Românii pentru limbile străine, o dovedesc orășenii și surtucarii noștri de toate categoriile cari, și azi, ca totdeauna, se cred mai subțiri și mai cultivați dacă vorbesc, de cele mai multe ori prost, orice altă limbă, numai străină să fie ... Precum și-a păstrat limba, tot
Liviu Rebreanu: Laudă țăranului român. Discurs de primire la Academia Română by http://revistaderecenzii.ro/liviu-rebreanu-lauda-taranului-roman-discurs-de-primire-la-academia-romana/ [Corola-blog/BlogPost/339319_a_340648]
-
mai ales câtă predilecție au Românii pentru limbile străine, o dovedesc orășenii și surtucarii noștri de toate categoriile cari, și azi, ca totdeauna, se cred mai subțiri și mai cultivați dacă vorbesc, de cele mai multe ori prost, orice altă limbă, numai străină să fie ... Precum și-a păstrat limba, tot astfel a păstrat și a modelat țăranul român, după chipul și asemănarea lui, credința în Dumnezeu. Din bătrâne superstiții, din rămășițe de credințe străvechi transformate și adaptate, din dogme și precepte creștine
Liviu Rebreanu: Laudă țăranului român. Discurs de primire la Academia Română by http://revistaderecenzii.ro/liviu-rebreanu-lauda-taranului-roman-discurs-de-primire-la-academia-romana/ [Corola-blog/BlogPost/339319_a_340648]
-
dă anume coloare și autenticitate operei. Am avut de altfel destui scriitori, unii foarte talentați, cari, umblând să cultive așa zisa artă pură sau să fie moderni cu ghilimele, au crezut că trebue să se inspire neapărat după ultimisimele curente străine. S’a întâmplat să realizeze, în cazurile cele mai fericite, imitații acceptabile sau chiar virtuozități tehnice interesante, nu însă opere vii și trainice. Căci modernismul adevărat nu cere înstrăinare de realitățile naționale, ci tocmai în înțelegerea mai pătrunzătoare, adâncirea și
Liviu Rebreanu: Laudă țăranului român. Discurs de primire la Academia Română by http://revistaderecenzii.ro/liviu-rebreanu-lauda-taranului-roman-discurs-de-primire-la-academia-romana/ [Corola-blog/BlogPost/339319_a_340648]
-
a fost reprezentat și practicat la noi exclusiv de scriitori născuți la oraș, deci mai puțin legați de pământ și uneori chiar de graiul românesc până într’atâta, că unii se mândreau când izbuteau să ticluiască ceva în vreo limbă străină. Ceea ce ar fi o dovadă mai mult că orașului îi lipsește încă spiritul autohton zămislitor de valori originale. Totuși cultura adevărată, prin care neamul românesc să-și justifice rostul în lume, numai orașul poate s’o creeze și s’o
Liviu Rebreanu: Laudă țăranului român. Discurs de primire la Academia Română by http://revistaderecenzii.ro/liviu-rebreanu-lauda-taranului-roman-discurs-de-primire-la-academia-romana/ [Corola-blog/BlogPost/339319_a_340648]
-
sporadic și firav să lanseze slabe proteste, mai mult formale pe care sovieticii le-au ignorat cu nonșalanță. Dar șirul nesfârșit de crime și atrocități care au inundat aceste țări nu pot fi privite de o conștiință morală occidentală ca străine. Vinovăția nu se oprește în puncte cardinale sau la granițele statelor ci în funcție de implicarea în crimă ea există în mai mică sau mai mare măsură. În masacre de asemenea dimensiuni nimeni nu rămâne inocent, inocența este cea care moare odată cu
CATEVA REFERINTE DESPRE CREDINTA SI SPIRITUALITATE IN UNIVERSUL CONCENTRATIONAR COMUNIST de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Cateva_referinte_despre_credinta_si_spiritualitate_in_universul_concentrationar_comunist.html [Corola-blog/BlogPost/344934_a_346263]
-
punct de vedere politic, social, de vârstă, etc. există o eterogenitate la nivelul componenței grupurilor de rezistență, ceea ce se explică prin faptul că regimul comunist a fost simțit de întreaga populație, fără diferențiere de clasă (cum pretindeau comuniștii) ca fiind străin de spiritul poporului român, nepotrivit cu aspirațiile și credințele lui. Se disting trei atitudini ale acestor grupuri: - 1 cea specifică militarilor de carieră, care preferă ofensivă și lupta imediată; - 2 cea de retragere în expectativă în speranța izbucnirii unui conflict
CATEVA REFERINTE DESPRE CREDINTA SI SPIRITUALITATE IN UNIVERSUL CONCENTRATIONAR COMUNIST de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Cateva_referinte_despre_credinta_si_spiritualitate_in_universul_concentrationar_comunist.html [Corola-blog/BlogPost/344934_a_346263]
-
în: Ediția nr. 1972 din 25 mai 2016 Toate Articolele Autorului Cu vină strânsă din strămoși Fără de grâi, fără picioare Port prin coclaurii umbroși Destinul meu de târâtoare. Cum nu-mi găsesc un cer anume Care ar trece peste gleznă Străin și dușmănit de lume Mă ghemui mai adânc în beznă. Pripas pământului și rob Cu suflet veșted de pădure Mi-ndemn răbdarea că pe-un orb Durerea trupului sa-ndure. Cand spre amurguri au s-adape Cu sânge vreun ciopor
BLESTEMUL SARPELUI de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1464201343.html [Corola-blog/BlogPost/378881_a_380210]
-
de Gounod, la concertele de la Muzikverein, vizitau galeriile de tablouri, expozițiile. Ne reamintim că atunci când s-a întânlit cu Veronica Micle, prima lui grijă a fost s-o introducă pe prietenă în tainele teatrului, căreia nici ei nu-i era străin. Și ea de la o vârstă foarte fragetă a jucat teatru, fiind reperată de un reprezentant al operei italiene, cu propunerea s-o angajeze .Numai căsătoria cu Micle i-a încurcat ițele, dat toată viața a tânjit după teatru. În anul
EMINESCU ŞI TEATRUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 by http://confluente.ro/Eminescu_si_teatrul_ion_ionescu_bucovu_1340914504.html [Corola-blog/BlogPost/358368_a_359697]
-
celor de la dreapta Lui : Veniți binecuvântații Tatălui de moșteniți Împărăția care v-a fost pregătită de la întemeierea lumii. Căci am fost flamand și Mi-ați dat de mâncat, Mi-a fost sete și Mi-ați dat de băut ; am fost străin și m-ați primit ; am fost gol și M-ați îmbrăcat ; am fost bolnav și ați venit să Mă vedeți ; am fost in temnița și ați venit pe la Mine... Apoi va zice celor de la stânga Lui : ’’Duceti-va de la Mine
NEPREGATIT LA PORTILE VESNICIEI de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 110 din 20 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Nepregatit_la_portile_vesniciei.html [Corola-blog/BlogPost/341674_a_343003]
-
-va de la Mine blestemaților, în focul cel veșnic, care a fost pregătit diavolului și îngerilor lui ! Căci am fost flamand și nu Mi-ați dat să mănânc ; Mi-a fost sete și nu Mi-ați dat să beau ; am fost străin și nu M-ați primit ; am fost gol și nu M-ați îmbrăcat ; am fost bolnav și în temnița și nu ați venit pe la Mine’’. Atunci Îi vor răspunde și ei : ’’Doamne când Te-am văzut noi flamand sau fiindu
NEPREGATIT LA PORTILE VESNICIEI de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 110 din 20 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Nepregatit_la_portile_vesniciei.html [Corola-blog/BlogPost/341674_a_343003]
-
am fost gol și nu M-ați îmbrăcat ; am fost bolnav și în temnița și nu ați venit pe la Mine’’. Atunci Îi vor răspunde și ei : ’’Doamne când Te-am văzut noi flamand sau fiindu-Ti sete, sau gol, sau străin, sau bolnav, sau in temnița și nu Ți-am slujit ?’’ El drept răspuns le va zice : Adevărat vă spun că oridecateori nu ați făcut aceste lucruri unuia dintre acești neînsemnați frați ai Mei, Mie nu Mi le-ați făcut.’’ Și
NEPREGATIT LA PORTILE VESNICIEI de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 110 din 20 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Nepregatit_la_portile_vesniciei.html [Corola-blog/BlogPost/341674_a_343003]
-
geniu sintetic Istoria, calculatorul conectat la internet slujind totodată ca unul din modestele terminale închinate ISMAR-lui (Institutul pentru Semnalarea și Monitorizarea Anti-Românismului) și Băncii de Idei clasice pentru marii recuperatori. Nu e doar vis. O comunitate românească pe un continent străin nici nu s-ar putea numi comunitate fără să se condenseze și să se distileze în jurul unui Templu Românesc, fie și pe Insulele Gauguin, balcon sacru de unde fiecare român să-și poată exprima românește credința în românism, ce-o fi
POSTROMÂNISMUL (4) – CE ÎNSEAMNĂ SĂ FII ROMÂN? de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 609 din 31 august 2012 by http://confluente.ro/Camelian_propinatiu_postromanismul_camelian_propinatiu_1346434802.html [Corola-blog/BlogPost/355331_a_356660]
-
Berdicev, Lvov, Moscova, Sankt-Petersburg, Kazan sau la Șahtior Donețk. Ce mai înseamnă azi a fi român? Să nu-și închipuiască nici samsarul care trimite copii bogați la studii în Occident sau le înființează aici-șa din import școli comode în limbi străine, nici sconcsul de umoare sumbră, plătită, nici miștocarul raton venit diavolește pe web să se dixtreze, să se simță om, că, personal, te poți considera un bun român numai compilând într-un birou de agenție un manual de calitate pentru
POSTROMÂNISMUL (4) – CE ÎNSEAMNĂ SĂ FII ROMÂN? de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 609 din 31 august 2012 by http://confluente.ro/Camelian_propinatiu_postromanismul_camelian_propinatiu_1346434802.html [Corola-blog/BlogPost/355331_a_356660]
-
și de alte grupări mafiote. Dragoș Bucur despre filmul Mirage “E un western modern, un film în care nu se vorbește foarte mult... Când vorbim, o facem în maghiară, engleză, română și franceză. Este primul meu rol într-un film străin în care joc chiar rolul unui român. Nu se vorbește foarte mult, în schimb se călărește la greu. Am multe scene călare, și chiar câteva galopuri în viteză”, spune Dragoș. “Am luat lecții de călărie special pentru film. E o
Dragoş Bucur şi Miraj-ul unguresc by http://www.zilesinopti.ro/articole/5767/dragos-bucur-si-miraj-ul-unguresc [Corola-blog/BlogPost/97770_a_99062]
-
pierd și-mi pare rau Sub mască mea de înger, o spun, sunt un calau. Te-ai regăsit în brațe tremurânde, te-ascunzi de mine, Nu poți scăpa de clipă cea din urmă care vine, Te-ai cuibărit prin suflete străine, Te-aștept totuși, sărac, la ușă și umil. Cine sunt eu, copil de primăvară îmbătat, Întreb în dânsul pașilor îndrăgostiți, Cine sunt eu, copil de primăvară-nmiresmat, Răspunzi prin ochii verzi, cuminți și obosiți. Simple tăceri, cuvinte ce te-nvață
SPERANŢA de COSTI POP în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 by http://confluente.ro/Costi_pop_1403131271.html [Corola-blog/BlogPost/370451_a_371780]
-
de a crea un loc centralizat în care să fie reprezentate firmele românești de tip startup din tehnologie/Internet, sau care folosesc tehnologia și Internetul în mod decisiv în afacerea lor. În SUA Mircea Goia a scris în unele publicații străine despre mediul de startup românesc. Primul articol a fost scris în 2007 în publicația ReadWrite. În 2008 a început să scrie pentru publicația europeană TheNextWeb.com. Publicația era atunci în primul an de funcționare. Mircea a scris timp de un
Cu banii de disponibilizare de la mina Lupeni, Mircea a făcut o achiziție bizară în anii '90: și-a luat un calculator și a început o aventură fabuloasă. GENERAȚIA B by https://republica.ro/cu-banii-de-disponibilizare-de-la-mina-lupeni-mircea-a-facut-o-achizitie-bizara-in-anii-90-si-a-luat-un [Corola-blog/BlogPost/338696_a_340025]
-
Nici din bucate-alese!Lași buzelor, otravaCe-ai adunat în minte!Ești zgură,-n loc de flăcări! Iar templul de-nchinate,Ți-e noaptea cu tenebre!... VII. TE AȘTEPT, de Florina Emilia Pincotan , publicat în Ediția nr. 2312 din 30 aprilie 2017. Străine, mi-ai bătut la poartă, Umil, cu palme sângerânde; Înfrigurat sub ploaia rece, Flămând, cerșind un colț de pâine. Nu ți-am deschis, am tras zăvorul, Să nu-ți aud chemarea blândă! Dar n-ai plecat, ai stat de veghe
FLORINA EMILIA PINCOTAN by http://confluente.ro/articole/florina_emilia_pincotan/canal [Corola-blog/BlogPost/385232_a_386561]
-
fiu tovarăș! Acum, aștept să vii, Preablânde! Înfiorat-am tras zăvorul! Am așternut lumină-n casă; Doar să sosești, să-mi stâmperi dorul! Te chem să vii să-mi bați la ușă, Un cerșetor, desculț, flămând, Cu ... Citește mai mult Străine, mi-ai bătut la poartă,Umil, cu palme sângerânde;Înfrigurat sub ploaia rece,Flămând, cerșind un colț de pâine.Nu ți-am deschis, am tras zăvorul,Să nu-ți aud chemarea blândă! Dar n-ai plecat, ai stat de veghe
FLORINA EMILIA PINCOTAN by http://confluente.ro/articole/florina_emilia_pincotan/canal [Corola-blog/BlogPost/385232_a_386561]