39,341 matches
-
momentul? Chiar dacă nu am mai întâlnit fecioare în scurta mea experiență sexuală, știu aproape totul despre cum se procedează, m-am pregătit special pentru această noapte. - Nu mi-e teamă, pentru că te iubesc și acum ești soțul meu, nu un străin, care să mă violeze și să mă defloreze brutal. - Și eu te iubesc, Genny! Am visat atât de mult la aceste clipe, încât vreau să fie cea mai frumoasă noapte din viața noastră de cuplu și să ne-o dorim
PRIMA NOAPTE DE DRAGOSTE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1444909424.html [Corola-blog/BlogPost/372587_a_373916]
-
În 12 martie 2015 în Sala Tirreno de la sediul Regiunii Lazio s-a desfășurat Conferința cu titlul „Cittadinanza Sportiva” - „Cetățenia Sportivă”, concept și proiect ideat și realizat de Federația Străinilor în Italia, a cărei președinte este Izabela Pulpan. La eveniment au participat: Ambasadorul României în Italia, Dana Constantinescu, Avocatul Eugenia Maria Patroni Griffi, Avocatul Di Maio - judecător sportiv, Avocatul Felice Forgione - delegat al Corpului Diplomatic Internațional. Evenimentul s-a bucurat
La conferinţa „Cetăţenia Sportivă”, Izabela Pulpan a fost premiată de preşedintele Sportaccord, Marius Vizer by http://uzp.org.ro/la-conferinta-cetatenia-Sportiva-izabela-pulpan-a-fost-premiata-de-presedintele-Sportaccord-marius-vizer/ [Corola-blog/BlogPost/92856_a_94148]
-
care avea trei iezi. Erau foarte cuminți toți. Și cel mare și cel mijlociu și cel mic. Adică mâncau frumos la masă, o ascultau pe bunica și când vroiau ceva spuneau, te rog frumos și mulțumesc, nu deșchideau ușa la străini. Ba o lăsau pe mama sa mearga la pădure unde avea serviciu și nu plângeau când pleca. Într-o zi mama le spunse că merge după demâncare la pădure. Să stea cuminți, să nu deschidă ușa la nimeni, decât atunci când
CAPRA CU TREI IEZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 719 din 19 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Capra_cu_trei_iezi_al_florin_tene_1355936694.html [Corola-blog/BlogPost/351546_a_352875]
-
mai răbdăm rușinea de-a opri ascensiunea Ăstu-i vechi și drept popor, cel cu glasul său sonor Ce-n istorii este scris că-i născut în Paradis? Avem bogății de toate, dar de ce și-acum le scoate Din adâncuri mulți străini ce ne sunt doar asasini? Vino, Doamne, nu ne pierde! Vino Tu și ne dezmierde! Referință Bibliografică: URLĂ VÂNTU-N ROMÂNIA / Marian Malciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1771, Anul V, 06 noiembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015
URLĂ VÂNTU-N ROMÂNIA de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1771 din 06 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1446838186.html [Corola-blog/BlogPost/373108_a_374437]
-
placă mâncarea românească și veselia noastră atunci când ne adunăm mai mulți la ospețe. Atmosfera de bine, de veselie și de comunitate care se creează în jurul mâncării tradiționale românești nu a dezamăgit niciodată pe nimeni și eu știu o mulțime de străini care erau foarte sceptici vizavi de România, uneori pe bună dreptate, dar care s-au îmbunat în fața bucatelor românești. Aici nu este vorba doar de turism pentru gurmanzi, deși facem față la o asemenea provocare cu brio, ci de tot
INTERVIU CU FOSTUL MINISTRU AL TURISMULUI, DAN MATEI AGATHON de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 by http://confluente.ro/paul_polidor_1423834685.html [Corola-blog/BlogPost/340376_a_341705]
-
mod complex comuniunea și bucuria care se creează la masă și care ne vine din trecut, când ospețele marcau momentele de sărbătoare și de belșug. Desigur că turismul nu se reduce la atât, dar pe această cale putem înțelege că străinii nu vin să le oferim ceea ce au în țările lor, ci ceva deosebit pe care nu îl pot găsi acolo. E cel puțin straniu și neinspirat să-i duci pe italieni în România să le oferi pizza sau spaghetti. Ale
INTERVIU CU FOSTUL MINISTRU AL TURISMULUI, DAN MATEI AGATHON de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 by http://confluente.ro/paul_polidor_1423834685.html [Corola-blog/BlogPost/340376_a_341705]
-
omului multilateral dezvoltat) zdrențuită pe care o purtase aproape o jumătate de secol, astăzi este înfășurat în cârpele murdare ce i le-a oferit un capitalism sălbatic întronat de către cei ce driguiesc treburile statului, sărăcind țara prin cârdășie cu cei străini de neamul nostru, interesați în a ne transforma în consumatorii "produselor expirate și depreciate calitativ și moral", racile fără precedent în istoria României postrevoluționare, sunt demascate de ilustrul scriitor Gheorghe Dragomir, care ridică perdeaua fumurie a unei politici dezastruase, făcând
EUROPA CU CAPUL ÎN STELE ŞI TRUPUL ÎNSÂNGERAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 97 din 07 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Europa_cu_capul_in_stele_si_trupul_insangerat.html [Corola-blog/BlogPost/350644_a_351973]
-
și nu ai vreme să-i spui celui drag tot ce ai fi vrut să-i spui înainte de despărțire. - Lăsați, am înțeles că nu stă prea mult acolo și revine acasă. - Da, așa este, dar totuși el este acolo printre străini unde nu-i că în sânul familiei. - Dumnealui cred că s-a obișnuit cu viața de navetist. - Da, de fiecare dată când vine sau când pleacă, o zi o pierde prin aeroporturi și prin avioane. - Mă bucur mama că te-
AVELINE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1062 din 27 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Iubire_interzisa_roman_cap_stan_virgil_1385537094.html [Corola-blog/BlogPost/344548_a_345877]
-
fost, cine-o să fie, Strop curat de apă vie. Cine stă și cine trece, Gândurile ne-or petrece. Cine zice, cine tace, Sufletul sub piatră zace. Cine plânge, cine râde, Venetici cu chipuri hâde. Cine dă, cine primește, Tot străinul huzurește. Cin' s-a dus, cine rămâne, Dorurile să le-ngâne. Cine-i piatră, cine-i zbor, Nu-i românul trecator. E pământ, izvor, câmpie Și-are-o țară Românie! Mulți o vor, da-i numa una Și-a noastră-i dintotdeauna
DOINĂ de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1726 din 22 septembrie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_mimi_boroianu_1442943821.html [Corola-blog/BlogPost/381862_a_383191]
-
sau activități extra - școlare pentru cei mici. Hainele curate nu sunt împachetate și așezate cum trebuie în șifonier. Psihologii au constatat că mama nu face o omletă bună și nu taie pâine în felii suficient de subțiri. Copilul le zâmbește străinilor pe stradă, iar asta înseamnă că nu este atașat de mamă. Copilul întoarce fața în mod ciudat atunci când este spălat de tată. Mama a folosit prea mult săpun. Tatăl este prea activ, iar mama pasivă. Tatăl s-a rănit la
Motive folosite de Protecția Copilului din Norvegia: Hainele curate nu sunt împachetate cum trebuie by http://uzp.org.ro/motive-folosite-de-protectia-copilului-din-norvegia-hainele-curate-nu-sunt-impachetate-cum-trebuie/ [Corola-blog/BlogPost/92890_a_94182]
-
dă-i, mă!), altfel nu s-ar fi „înțeles”. Las’ că și în Sfatul Țării, boierii divaniți cârteau și țeseau intrigi împotriva domnitorului, tot în limba română. Câte trădări nu s-au gândit și s-au șoptit în limba română!.. Străinilor le-a convenit de minune „firea” asta a românilor. Așa au putut să-i „calce” cu ușurință și să se joace cu soarta lor, după bunul plac. Numai că prin anii 1850, tinerilor români le-a venit ideea să se
ŞI TOTUŞI...UNIREA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1700 din 27 august 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1440696694.html [Corola-blog/BlogPost/343429_a_344758]
-
a bolânzât?” Întoarse cu iuțeală capul, dar se lovi cu tâmpla de colțul vaporizatorului și se prăbuși cu fața în sus, izbindu-se cu ceafa de gresia rece și dură. Leșină. Femeia a țipat ca din gaură de șarpe. − Un străin în casa mea! Tocmai a intrat pe ușă soțul. Se bâlbâiau amândoi în timp ce Vasile zăcea întins cu “roatele” în sus. Soția, în sinea ei, se credea vinovată ca nu cumva să-l fi strâns prea tare de acele părți delicate
ZIUA PROASTĂ SE CUNOAŞTE DE DIMINEAŢĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 891 din 09 iunie 2013 by http://confluente.ro/Ziua_proasta_se_cunoaste_de_george_safir_1370773408.html [Corola-blog/BlogPost/346282_a_347611]
-
care l-a remarcat foarte corect Bogdan Ghiu). Cum faceți, domnule președinte, să ieșiți din acest pleonasm inconștient în care ați intrat etalându-vă complexul? Ați pastișat stafia afilierii. A înregimentării morale. Nici măcar la un ideal național, ci la unul străin și pedant internaționalist. Eu nu sunt legionar. Sunt, după cum am afirmat, liberal în gândire și socialist în formele de manifestare, cu gândul că e un egoism a fi liberal pur în România de azi, până nu reușim să echilibrăm pătura
Scrisoare deschisă Președintelui României, domnul Klaus Iohannis – “Cum am spus, liric vorbind, sunteți Ion Iliescu” by http://balabanesti.net/2015/10/21/scrisoare-deschisa-presedintelui-romaniei-domnul-klaus-iohannis-cum-am-spus-liric-vorbind-sunteti-ion-iliescu/ [Corola-blog/BlogPost/340029_a_341358]
-
încet ulucii...” Își zice-n gând și mâinile își frânge. Măicuță dragă, chiar plecați în lume Noi te purtăm în suflet cu mândrie În munți cerniți sau mările cu spume Căci rupți am fost de astă tristă glie Muncim, pribegi, străini, fără simbrie De la cicoii noi ce ne-o pângăresc Ne este dor de-o altă Românie De adevăr și suflet românesc! SPERANȚA Mai bate-o oră-n noaptea răvășită Secunde curg prin fante de lumină Prin maci de jar și
POEME DE DOR de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_poeme_de_d_georgeta_resteman_1359568802_ua8hv.html [Corola-blog/BlogPost/359351_a_360680]
-
Toate Articolele Autorului Azi, la a ta aniversare, E zi frumoasă și senină. Te-au vrut martirii mândru soare, Dar dorul tău,cine-l alină? Te cântăm și-n versuri te slăvim, Dar cine te apără țară, De lăcomia celui străin, Ce vrea să te ia-n a lui gheară? Chiar ai tăi aleși îți sunt dușmani Și fără milă te jecmănesc Ei îți vând pământul pentru bani, Iar poporul tău îl sărăcesc. Toți aleargă astăzi după bani, Și al tău
TU TACI, DAR LACRIMA-ȚI RĂMÂNE. de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1798 din 03 decembrie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_zidaru_1449095830.html [Corola-blog/BlogPost/369915_a_371244]
-
un glas strălucitor de pianina - salonu-i plin și el și fostul e modern... parfum de lume bună, serioasă - eveniment? o, tempora!...și viața aleasă fanariota? burgheza? o, da, a noului Infern - ce simt? un trist, nefericit extaz în sufletu-mi străin de pace și de vraja - fiori de gheață prins-au crudă coaja pe-al vârstei chip, pe frunte și obraz - de caut vină, peste-o clipă pot să mor cu pieptul sfâșiat de sapte câini - privesc, flamand, cu-n ochi
ELOGIU BĂRĂGANELOR de ION MARZAC în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Elogiu_baraganelor.html [Corola-blog/BlogPost/356189_a_357518]
-
și îndemânare trei lucrători ai localului, o femeie mai vârstnică, o tânără în jur de 19-20 ani și un bărbat cam de vârsta femeii care era chiar soțul acesteia iar tânăra, Anca pe nume, era fiica lor. Erau toți trei străini, fuseseră angajați la negru căci erau extracomunitari(era în vara anului 2006). Nina și Ștefan Teodoroiu fuseseră angajați la stabiliment pentru stagiunea de vară și se ocupau de curățarea plajei și nivelarea nisipului după ce turiștii se retrăgeau, deschideau umbrelele și
PETRECERE NEFASTĂ-I de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2004 din 26 iunie 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1466890928.html [Corola-blog/BlogPost/368506_a_369835]
-
Acasa > Impact > Istorisire > SĂ NU NE VINDEM SĂNĂTATEA STRĂINILOR! Autor: Tatiana Scurtu Munteanu Publicat în: Ediția nr. 436 din 11 martie 2012 Toate Articolele Autorului Articol scris de Florin Munteanu Xpress Balabanesti Chevron una dintre cele mai mari companii americane în exploatarea resurselor naturale demarează în câteva luni explorarea
SĂ NU NE VINDEM SĂNĂTATEA STRĂINILOR! de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 436 din 11 martie 2012 by http://confluente.ro/Sa_nu_ne_vindem_sanatatea_strainilor_tatiana_scurtu_munteanu_1331463300.html [Corola-blog/BlogPost/366336_a_367665]
-
-i oprim. Transmite apelul nostru mai departe, informează-te, adu la cunoștință vecinilor, prietenilor, cunoștințelor și autorităților locale planul lor diabolic. Dacă nu-i oprim, direct sau indirect, tu și familia ta, veți fi afectați. Să nu ne vindem sănătatea străinilor! Referință Bibliografică: Să nu ne vindem sănătatea străinilor! / Tatiana Scurtu Munteanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 436, Anul II, 11 martie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Tatiana Scurtu Munteanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
SĂ NU NE VINDEM SĂNĂTATEA STRĂINILOR! de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 436 din 11 martie 2012 by http://confluente.ro/Sa_nu_ne_vindem_sanatatea_strainilor_tatiana_scurtu_munteanu_1331463300.html [Corola-blog/BlogPost/366336_a_367665]
-
-te, adu la cunoștință vecinilor, prietenilor, cunoștințelor și autorităților locale planul lor diabolic. Dacă nu-i oprim, direct sau indirect, tu și familia ta, veți fi afectați. Să nu ne vindem sănătatea străinilor! Referință Bibliografică: Să nu ne vindem sănătatea străinilor! / Tatiana Scurtu Munteanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 436, Anul II, 11 martie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Tatiana Scurtu Munteanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
SĂ NU NE VINDEM SĂNĂTATEA STRĂINILOR! de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 436 din 11 martie 2012 by http://confluente.ro/Sa_nu_ne_vindem_sanatatea_strainilor_tatiana_scurtu_munteanu_1331463300.html [Corola-blog/BlogPost/366336_a_367665]
-
el, trăiam și eu, cu forța, cu disperarea, cu nebunia de a mai câștigă o zi, de a învinge. La ...26 de ani am avut o revelație: IADUL E AICI, PE PĂMÂNT, printre noi, viața nu ne aparține, trăim haotic, străini fără umbre - destinul este mereu cu un pas înaintea noastră și hotărăște. trăiam doar clipă, apoi am inteles în spatele aparentei nu există decât vidul ! nu mai aveam nimic, doar încleștarea, echilibrul nu mai există, s-a prăbușit o dată cu tinerețea o dată cu
POEM PENTRU MAMA de ANGELA BACIU în ediţia nr. 60 din 01 martie 2011 by http://confluente.ro/Poem_pentru_mama.html [Corola-blog/BlogPost/344386_a_345715]
-
ne e azi curajul De-ai lua de ciuf, de guler, si-a spăla cu ei pavajul? Nu mai sunt eroi in țară, oameni demni și responsabili Să ia frâiele în mână de la viermii incapabili? Creierele geniale sunt trimise la străini Spre-a nu-i încurca la furturi pe-acești avortoni cretini Cincisprezece milioane, câți am mai rămas prin țară Să fim pentru haimanale animale de povară Să muncim pe brânci o lună iar ei să ne dea salar Cam cât
Lecția de istorie by http://balabanesti.net/2014/09/07/radu-pietreanu-lectia-de-istorie/ [Corola-blog/BlogPost/339979_a_341308]
-
legate de asigurarea securității sediilor unităților economice, spunându‑ne printre altele: - În cazul în care o persoană străină încearcă să intre în primărie, să iasă de acolo cu picioarele înainte (adică să nu iasă viu)! „Ce prostie! Cine să intre străin în primărie și cum adică să iasă cu picioarele înainte? Cine și cu ce să‑i facă ceva că doar nu avem arme”, mi‑am spus în gând. În următoarea clipă, tot în gând, am văzut camera de la comună unde
BIETUL OM SUB VREMI CAP III PRIMARITA- O ALTFEL DE CARTE DESPRE CADEREA COMUNISMULUI de DORINA STOICA în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Bietul_om_sub_vremi_cap_iii_pr_dorina_stoica_1387609581.html [Corola-blog/BlogPost/383249_a_384578]
-
felul gândirii, în concepțiunile estetice, filosofice (...) pe de altă parte, traiul mai unit al acelor ce vorbesc aceeași limbă, unifică moravurile și obiceiurile, restrânge interesele materiale comune (...) Este deci firesc lucru, de a iubi mai mult pe conaționali decât pe străini”. Nepăsarea vremelnicilor conducători ai neamului, îndemnurile lor pripite și negândite sunt nocive. Ei nu înseamnă patrie, nu înseamnă neam, sunt ființe trecătoare, trăind în palatele lor luxoase, rupți de popor, aplecându-și urechea doar la minciunile consilierilor lingușitori. Ei uită
A FI PATRIOT... de ION C. HIRU în ediţia nr. 492 din 06 mai 2012 by http://confluente.ro/A_fi_patriot_ion_c_hiru_1336313343.html [Corola-blog/BlogPost/357903_a_359232]
-
o încuiem, s-o lăsăm pradă pânzelor de păianjen, nevoiți fiind să ne adăpostim într-o cameră străină și rece, pe alte continente. Un popor nu poate să trăiască o viață demnă, muncind pentru alte popoare, nici împrumutându-se la străini, îngenunchindu-se financiar, îngenunchind generațiile viitoare, care își vor blestema trecutul și pe înaintași, plătind o datorie de peste o sută de miliarde de euro. A. D. Xenopol spunea: „Îndată ce un popor cugetă că un altul întrupează frumosul și că un altul
A FI PATRIOT... de ION C. HIRU în ediţia nr. 492 din 06 mai 2012 by http://confluente.ro/A_fi_patriot_ion_c_hiru_1336313343.html [Corola-blog/BlogPost/357903_a_359232]