4,483 matches
-
de Nazianz, a păstorit cu grijă și iubire în eparhia sa. A alcătuit un tratat teologic contra ereticilor, dovedind deoființiimea Sfintei Treimi. Ioan Gură de Aur a fost, pe vremea împăratului Teodosie cel Mare, preot în Antiohia. A avut un strălucit dar al cuvântărilor, prin care s-a făcut vestit și i-a adus renumele de „Gură de Aur“. A ajuns arhiepiscop al Constantinopolului. Datorită intrigilor împărătesei Eudoxia a fost surghiunit din scaunul episcopal și s-a săvârșit în anul 407
Agenda2006-04-06-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284680_a_286009]
-
care depășesc zona literarului. Unele forează adânc în propria conștiință, devenind adevărate fișe psihanalitice. Am invocat acest mic episod nu pentru a răspunde eu însumi la întrebare, ci pentru a-mi exprima încă o dată admirația pentru unul din cei mai străluciți intelectuali americani pe care-i cunosc, Leon Wieseltier. Nu, nu cred c-aș fi vrut să scriu cărțile și articolele lui Leon. Mai bine zis, nu aș fi fost în stare să le scriu. Creația sa - alcătuită din două cărți
„Mai puțin rău“ by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3895_a_5220]
-
au așezat-o sub semnul lui C. Dobrogeanu-Gherea, marele gânditor social a fost, totuși, Stere, care a scos problema țărănească din zona soluțiilor radicale propuse în Neoiobăgia, integrând-o unei concepții mai largi a statului național român. Căci C. Stere, strălucit constituț ionalist, vedea rezolvarea problemei sociale a țărănimii în cadrul amplu al viitoarei unități naționale. Acest volum al doilea al Publicisticii ne mai oferă ocazia unei revizuiri. Și anume, a impresiei că avem în Stere un mesianic paseist, al cărui „țărănism
Un gânditor social: tânărul Stere by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3904_a_5229]
-
și mă pomenii cu două încântătoare rochii albe noi și cu o păpușă mare. Desigur că dezolarea se transformă ca prin farmec în bucurie fără margini, spre mulțumirea Reginei Carmen Sylva. Tot atunci făcui cunoștința Principesei Elena Bibescu (n. Epureanu), strălucită pianistă și prietenă a Carmen Sylvei. Și această doamnă fu entuziasmată de felul meu de a cânta și într-un elan de admirație îmi luă mâna și încercă să-mi destăinuiască viitorul, care fu prezis că ar fi unul foarte
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente by Viorel Cosma () [Corola-journal/Memoirs/84346_a_85671]
-
pianistă și prietenă a Carmen Sylvei. Și această doamnă fu entuziasmată de felul meu de a cânta și într-un elan de admirație îmi luă mâna și încercă să-mi destăinuiască viitorul, care fu prezis că ar fi unul foarte strălucit. După această ședință memorabilă, regina mă chemă împreună cu Hubermann la dânsa. O găsirăm lucrând la marea evanghelie destinată Mănăstirii Curtea de Argeș și lucrată cu atâta măiestrie de mâna regală. O doamnă de onoare, bunadoamnă Zoe Bengescu, mă instală în fața orgăiși îmi
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente by Viorel Cosma () [Corola-journal/Memoirs/84346_a_85671]
-
mă cunoască mai de aproape, făcu o vizită părinților împreună cu impresarul său. Mă ruga să-i mai cânt încă și îmi prooroci o mare carieră pianistică. Tot în iarna aceea cunoscui pe Pablo de Sarasate și pe credincioasa sa acompaniatoare, strălucita pianistă Bertha Marx. Sarasate te fascina cu jocul său plin de dulceațăși foc demonic. Și în fața acestor artiști mari a trebuit să execut unele bucăți, și amândoi lăudau muzicalitatea precoce a copilei, spre bucuria marii mele protectoare. Nu trecu mult
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente by Viorel Cosma () [Corola-journal/Memoirs/84346_a_85671]
-
târziu cunoscui pe Moritz Rosenthal, marele virtuos pianist, căruia Regina mă prezentă și care mă ascultă în Marea fantasie și fugă în sol minor de Bach-Liszt. Se entuziasmă mult de felul meu de a cânta și îmi prezise un viitor strălucit. De la acest mare pianistam auzit pentru prima oară Carnavalul de Schumann, care îmi făcu o impresie covârșitoare. Am rugat mult pe profesorul meuca să-mi permită să-l studiez. Dar e greu, greu de tot, îmi spuse el, însă eu
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente by Viorel Cosma () [Corola-journal/Memoirs/84346_a_85671]
-
cunoștea margini, și fui sărbătorită spre bucuria părintelui meu. La operă se juca Pique-Dame de Tchaikovsky cu mare acântăreață Emmi Destin și avurăm norocul să vedem și pe împărat. Franz Joseph asista în loja imperială cu o suită numeroasă și strălucită. A doua zi ne luarăm rămas bun de la frumoasa Vienă și de la Nordbahnhof, pornirăm spre Germania. Trecurăm prin Praga și prin pitoreasca Elveție saxonă. Înspre seară trenul se opri în Dresda, care prezenta de asemenea un aspect din cele mai
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente by Viorel Cosma () [Corola-journal/Memoirs/84346_a_85671]
-
a fost foarte entuziasmată, așa că acest prim debut în metropola austriacă, a fost cât se poate de promițător. După puțin timp plec la Berlin spre a cunoaște pe celebrul impresar al Firmei Wolf, Fermio [?], care primind din partea maestrului Reisenauer o strălucită scrisoare de recomandație privitor la mine, mă privește foarte bine și îmi promite aranjamentul unui concert pentru viitoarea stagiune la Berlin. Între timp, cânt în unele orașe de provincie, care îmi aduc oarecare venituri materiale. În vacanța mare îmi iau
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente by Viorel Cosma () [Corola-journal/Memoirs/84346_a_85671]
-
o arie de Mozart și câteva lieduri. Foarte amuzant faptul că orchestra era militară, însă condusă de un desăvârșit muzician, Dl. Wilde. Succes mare și flori multe. După aceasta plec spre țară, unde cânt la Carmen Sylva cu ocazia primirii strălucitului oaspete al curțiinoastre, principele de coroană a Germaniei, care din nou pare foarte entuziasmat de felul meu de a cânta.
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente by Viorel Cosma () [Corola-journal/Memoirs/84346_a_85671]
-
punct de vedere, la titlurile enunțate mai sus pot fi adăugate - pentru spiritul analizei - reinterpretarea din unghiul fazelor alchimice a operei lui Ion Barbu (D. Teodorescu) sau valorizarea Baltagului sadovenian de către Al. Paleologu” (pp. 235 - 236). Referințe eterogene, o parte strălucite, unele uitate astăzi, altele ridicole sub raport științific (Ion Gheorghe în ipostaza sa de cititor în pietre). Apoi o analiză riguroasă, de connaiseur, cu monitorizarea meritelor și, fără mușamalizare, a defectelor. Și mai interesantă e concluzia: „Nu ne putem imagina
Doi eseiști, la începuturile lor by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4303_a_5628]
-
s-ar mai putea explica prin câteva aproximări conjuncturale. Două mi se par demne de atenție. Cea dintâi ține strict de formă. Așa-numita poezie cu rimă (nu neapărat și cu ritm) începe să aibă o tot mai vagă trecere. Străluciți practicanți ai acesteia, ca Brumaru sau Foarță, au parte cel mult de un respect distant. Despre emuli, abia dacă poate fi vorba, poezia fiind îndeobște înțeleasă în sens tare, substanțialist. Cea de-a doua e legată de un detaliu și
Măștile lui L.D. by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4318_a_5643]
-
reîntoarcere (1979) sunt parcurse atent, pas cu pas (uneori poem cu poem) și decriptate în ceea ce au ele criptic (posibile aluzii culturale care motivează, în unele cazuri, posibile abordări de sens). Foarte multe dintre marginaliile de aici sunt, critic vorbind, strălucite. În chip neobișnuit, Lefter nu le supralicitează, preferând să le mențină într-un registru, mai sănătos, de moderație. Opțiune cu atât mai potrivită cu cât, dintre toate, acest al treilea volum de Opere poetice pune, ca selecție a conținutului, cele
Măștile lui L.D. by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4318_a_5643]
-
mai număroase” (p. 37). După cum o altă scenă, dintr-un capitol ulterior, Călătoriile noastre la Viena și Italia seamănă izbitor cu Teodoros al aceluiași Ghica. Tot despre un pui de țigan fugit din robie e vorba și tot despre o strălucită ascensiune datorată unui șir de mistificări. Numai că, în loc să sfârșească eroic în Abisinia, Porcușorul lui Rosetti (preschimbat nobiliar în baron von Porkovitzki și regăsit, așa, peste ani) ajunge, mai domestic, în brațele unei frumoase doamne din Occident (pp. 140 - 143
O generație pierdută by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4333_a_5658]
-
Vilar își găsește în septentrionalul Strindberg primul său aliat. De altfel, el se va întoarce deseori la această dramaturgie nordică de care Parisul nu știa mai nimic și o va explora cu o reală pasiune. Paulhan îi prezice un viitor strălucit „atunci când îți vei găsi autorii potriviți, autorii tăi”..., dar Vilar îi va căuta mai ales în trecut, căci, cu una sau două excepții neînsemnate, prezentul nu îl satisface, nu-i oferă „autorii săi”. Asta a și fost drama lui Vilar
Jean Vilar, o legendă by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/4342_a_5667]
-
nu-și mai jignească cetățenii. “Eu vreau o Românie care respectă și este respectată, eu vreau o Românie care să nu mai fie confundată cu hoți și cu cerșetori, ci vreau o Românie căreia să i se mulțumească pentru mințiele strălucite, copiii acestui popor pe care îi dă în fiecare an Europei și lumii. O Europă care să ne mulțumească pentru sutele de mii de oameni din România care muncesc cinstit acolo pentru a-și câștiga existența. Vreau o Românie demnă
Antonescu, la Iași: Vreau o Românie, demnă, parteneră, nu slugă () [Corola-journal/Journalistic/43493_a_44818]
-
continuare sensibilității contemporane. În splendida sa exegeză I. L. Caragiale și caligrafia plăcerii, criticul Dan C. Mihăilescu a plonjat, condus de o intuiție demnă de invidiat, în arcanele puțin străbătutei epistolografii caragialiene. Dar nu spre a o exploata documentar, cum făcuse (strălucit) Șerban Cioculescu, ci căutând secretele personalității „sucite” a celui pe care comuniștii l-au vrut împietrit sub chipul „criticului” încruntat al „burghezomoș ierimii”. Fără să facă o psihanaliză a operei epistolare - e un critic prea fin pentru o asemenea grosolănie
Caragiale reinventat by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4208_a_5533]
-
obține o majoritate parlamentară în urma alegerilor viitoare. Situația politică, privită din perspectiva chiriașului de la Cotroceni, prezintă anumite provocări care pot fi depășite prin utilizarea creativă a electoratului lui Dan Diaconescu", scrie Vocea Rusiei. "Perspectivele electorale ale PDL nu sunt deloc strălucite și, chiar dacă Barroso și Reding vor face campanie prin satele Olteniei, este improbabil ca echipa portocalie să recâștige popularitatea de odinioară. «Generația nouă» a politicienilor de dreapta, inclusiv «micul Codreanu» alias Neamțu și «premierul Puff» alias MRU nu pot oferi
Vocea Rusiei: " Diaconescu - asul din mâneca lui Băsescu" () [Corola-journal/Journalistic/42133_a_43458]
-
Nicolae Manolescu Au dispărut zilele trecute dintre noi marele romancier și memorialist Constantin Țoiu (1923-2012) și strălucitul eseist, prozator și traducător Alexandru George (1930- 2012). Întâmplarea face ca între cei doi să existe mai multe puncte comune. În primul rând, amândoi au fost niște bucureșteni ireductibili. De la Mateiu Caragiale, pe care amândoi l-au admirat și despre
Morții noștri by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4262_a_5587]
-
ca atitudine, un artist poate fi ori spontan și energic (ca anticii), ori reflexiv, analitic, înclinat spre melancolie (ca modernii, în speță romantici). Intersecția nu e imposibilă. Dimpotrivă. La noi, Ion Vartic a publicat în urmă cu un deceniu un strălucit eseu despre Cioran, văzut exact așa, naiv și sentimental. De curând, Orhan Pamuk și-a adunat conferințele asupra artei romanului într-o culegere, Romancierul naiv și sentimental (tradusă anul acesta în românește de Rebeca Turcuș, la Polirom). Rapelul lui Sociu
Naivii și sentimentalul by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4264_a_5589]
-
România și Asociația Scriitorilor București anunță cu profundă durere încetarea din viață a scriitorului Alexandru George, la 28 septembrie 2012. Alexandru George (numele real George- Alexandru Georgescu) s-a născut la 6 aprilie 1930 în București și a fost un strălucit prozator și eseist, un eminent traducător din limba franceză, istoric și critic literar. După terminarea studiilor liceale, la Liceul „Mihai Viteazul” din București, s-a înscris în 1949 la Facultatea de Filologie, de unde a fost exmatriculat în 1950 din motive
In memoriam Alexandru George () [Corola-journal/Journalistic/4291_a_5616]
-
chestiunea lui Horia Ursu (Asediul Vienei) și altele, multe, devin, prin influență, cu atât mai credibile. Secțiunea privitoare la memorialistică are și un punct de maximum: jurnalul lui Mircea Cărtărescu (cu accent suplimentar pe cel de-al treilea volum, Zen). Strălucit este capitolul despre poezie. Iar asta fiindcă acest capitol lipsește din Târziu, de departe. Nu încerc nici o butadă ușoară. În Precizarea preliminară, Gelu Ionescu își declină, cu onestitate, competența în acest teritoriu. „Nu e meseria mea”, scrie el răspicat, fără
Vechi chip de a face critică by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4486_a_5811]
-
Absența, dar parcă mai sfâșietoare. Cu toate acestea, poetul se teme că această trăire a îndoielii estetice este superficială. Se suspectează el însuși de cabotinism: Eu, învăluit în aura mediocrității ca într-o pelerină de oase, mi-am preparat "intrarea", strălucita-mi apariție de cabotin... (Aplauze) Dar sfârșește prin a-și accepta condiția pe care el însuși și-a creat-o. Nu poți fi cabotin decât într-un spațiu predeterminat, închis. Cu cât spațiul este mai larg, cu cât, de pildă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
de cancer... IMPOSTORI Corpul social e atât de afânat încât, ca șopârlele, se furișează la conducere și ajung acolo impostori. Există fisuri în aparatul social și de stat prin care se prelinge încet, inevitabil, impostura. Chiar și în cele mai strălucite cetăți. Ce, credeți că în Franța ajung sus numai personalități remarcabile? Când e vorba de personalități n-ai încotro, trebuie să le imiți. Fiindcă imitația e un fenomen social inevitabil. Dar nu poți să imiți un prost, nici un impostor. Cel
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
ca într-un viitor război să ne bată cu măturile dușmanii, să n-aibă nevoie de arme! Ați plantat pe spinarea fiecărui cetățean câte o piele de iepure. Păi atunci... s-a terminat cu soldatul. Cei mai crânceni și mai străluciți soldați sunt cei ai popoarelor religioase. Când mori sub drapel, te gândești că te duci la strămoși. Dar o armată care face asta e ca aceea a lui Wilhelm al II lea, în care fiecare soldat avea o cruce la
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]