2,423 matches
-
au desfășurat și continuă să se desfășoare demonstrațiile din București și și din atâtea alte orașe din țară. Sunteți legitim revoltați și urmăriți un scop nobil. Insistăm totuși să nu vă lăsați prada materialismului ateu și să nu întinați credința strămoșească. Oamenii trec, credința în Atotputernicul și speranța în mai bine rămân! Și nu uitați îndemnul unui mare poet martir: „Nu dor nici luptele pierdute/ Nici rănile din piept nu dor/ Cum dor acele brațe slute/ Care să lupte nu mai
ROMÂNII DIN AMERICA SUNT ALATURI DE PROTESTATARI de NICHOLAS DIMA în ediţia nr. 1772 din 07 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/nicholas_dima_1446872638.html [Corola-blog/BlogPost/375045_a_376374]
-
un ‘off prea dramatic al României...de n-ar fi fost acea “regalitate ..comoda, care nu mai putea cu fanfaronadele de atunci, poate că nu s-ar fi spălat identitatea națională în așa măsură prin acest tărâm sfânt, străbun și strămoșesc pe care străbunii mei razasi l-au aparat în vreme de rastriste și sărăcie mai mare...acea regalitate considerase că nu are cum să-l apere la vremea respectivă...phuuu, inima! “Cea mai tare proba a realității pentru mine este
FILE DE JURNAL de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1465937592.html [Corola-blog/BlogPost/385274_a_386603]
-
român nu înghite lăcomia și hoția. Suntem urmașii marelui rege Decebal și ai eroului istoriei noastre, Mihai Viteazu, un sfânt al neamului. Oculta vânzătorilor de țară va apune, pentru că se vor sfâșia între ei. România profundă există, iar fluviul credinței strămoșești curge liniștit și este aducător de speranță și îndârjire în lupta pentru apărarea gliei străbune. FMI, BM și OMC sunt doar instituții care îi deservesc pe acționarii lor, angajând personal în cea mai mare parte ticăloșit, care răspunde orbește unei
INTERVIU CU DOMNUL CĂLIN GEORGESCU, PREŞEDINTELE CLUBULUI DE LA ROMA PENTRU EUROPA de POLIDOR SOMMER în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 by http://confluente.ro/polidor_sommer_1425081842.html [Corola-blog/BlogPost/374708_a_376037]
-
în România este un semn al pierderii orientării creștine. Omul a pierdut nădejdea mântuirii, iar politica rămâne singura armă de apărare. A avut loc o corupere a conștiinței - iar asta este cel mai grav. Dar neamul rămâne credincios idealurilor nobile strămoșești, va renaște din această cenușă a lăcomiei, în care se zbate azi și care i-a sugrumat viața. Polidor SOMMER: Vă amintiți că, înainte de prima venire pe pământ a Mântuitorului Iisus Hristos, „poporul ales“ se săturase de falșii profeți și
INTERVIU CU DOMNUL CĂLIN GEORGESCU, PREŞEDINTELE CLUBULUI DE LA ROMA PENTRU EUROPA de POLIDOR SOMMER în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 by http://confluente.ro/polidor_sommer_1425081842.html [Corola-blog/BlogPost/374708_a_376037]
-
mame și soațe cum se roagă Și vei vdea cum arde averea lor întreagă. Vei mai vedea cu groază, cum năvălesc spahiii, Cum le ucid pe mame și le răpesc copiii. Dar neclintiți ca stânca și-au apărat pământul, Credința strămoșească și portul și cuvântul. Dar nu uita, copile,că astăzi ești dator Pe umeri-ți puternici să ei povara lor Și cu o voce fermă să-nfrunți pe venetici, Că n-am plecat vreodată, c-am fost mereu aici. Când
IUBIREA DE PĂMÂNT de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/emil_susnea_1480531831.html [Corola-blog/BlogPost/379276_a_380605]
-
fără atenție peste unele cuvinte rămase de la Părintele Calciu, ce se arată a fi adevărate file de Filocalie și Patristică - și asta pentru că vorbea frumos și cu însuflețire, oprindu-se cu precădere la tema lui preferată: aceea a apărării credinței strămoșești, curată, nealterată și autentică (potrivit Sfintei Scripturi și a Sfintei Tradiții), și a sentimentelor curat naționale și patriotice, de cea mai bună calitate - pe care și-a asumat-o în viața sa duhovnicească la modul plenar, din convingere și din
RECENZIE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 78 din 19 martie 2011 by http://confluente.ro/_viata_parintelui_calciu_dupa_marturiile_sale_si_ale_altora_recenzie.html [Corola-blog/BlogPost/350496_a_351825]
-
purta numele de “Barba lui Dumnezeu”și era lăsat pentru păsările cerului. Cât de generoși puteau fi oamenii pe atunci! Dar toate au un sfârșit. Colectivizarea a intrat cu plugul în sufletele lor, arându-le tradițiile și interzicându-le obiceiurile strămoșești. Astfel, au început, generațiile tinere să ignore preceptele morale, călcând în picioare, principiile de viețuire ale bunicilor și străbunicilor lor. Pe vremea tinereții tatălui meu dar și a copilăriei mele, Câmpia ne-a dăruit „diamante” și „pietre prețioase” prin exploatarea
TRADIŢII ÎN PURANI DE VIDELE(PAPARUDELE) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 765 din 03 februarie 2013 by http://confluente.ro/Traditii_in_purani_de_videle_floarea_carbune_1359886750.html [Corola-blog/BlogPost/341378_a_342707]
-
noastre tradiții. Astfel sleitele civilizații ale occidentului cunoșteau vigoarea culturii noastre iar în zilele de sărbătoare, cam toate, precum bine știm, fumul grătarelor de la petrecerile câmpenești umpleau văzduhul cu arome care-ți luau mințile. Plus casetofoane la maximum cu melodii strămoșești precum: „Cucul și pupăza” sau „Magdaleno, spune drept”. Unele țări, speriate de faptul că propriile lor valori puteau pieri sub acest tsunami cultural, au început să dea legi care interziceau orice fel de manifestare de tip tradițional. He, hee, habar
RĂZBOIUL SFÂNT DE APĂRARE A GLIEI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1396715210.html [Corola-blog/BlogPost/347730_a_349059]
-
datorită ținutei sale morale și preoțești, a echilibrului, seriozității, sincerității, profunzimii și înțelepciunii sale, a preocupărilor sale teologice și cărturărești, a dragostei sale față de Dumnezeu și (de) oameni, a atașamentului său față de țara aceasta românească și de Biserica ei cea strămoșească!... În încheierea acestui material In memoriam sau Pro Memoria, voi susține, deci, cu toată tăria că eu personal, mă simt foarte împlinit și onorat pentru faptul că am avut fericitul prilej și marea șansă de a-l întâlni și (de
INTERVIU CU PĂRINTELE ARHIMANDRIT ROMAN BRAGA DIN S.U.A., LA ÎMPLINIREA UNUI AN DE LA NAŞTEREA SA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1460703987.html [Corola-blog/BlogPost/381246_a_382575]
-
Trinitas, în zonele în care se recepționează, și "Ziarul Lumina" aduc încă un mesaj acestor credincioși, un dialog, un element de recuperare a limbii române. Prin aceste mijloace, chiar și oameni maturi învață, recuperează ceea ce au pierdut din graiul lor strămoșesc. De aceea, este salutară, pentru noi, românii de aici, această realizare și mă gândesc că la fel este și pentru românii din Voivodina, din Bucovina de Nord și din Basarabia. Este important nu numai că se hrănesc românii cu învățătura
P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 398 din 02 februarie 2012 by http://confluente.ro/Semnal_editorial_si_publicistic_o_can_stelian_gombos_1328191394.html [Corola-blog/BlogPost/347068_a_348397]
-
multe aflate într-o avansată stare de degradare, a așezămintelor monahale, încadrarea parohiilor cu preoți și salarizarea personalului clerical și neclerical, Părintele Arhiepiscop Ioan este cu �noscut și recunoscut pentru rodnica Sa păstorire întru Slava lui Dumnezeu, a Bisericii noastre strămoșești și drept-măritoare, cât și în slujba Neamului nostru românesc. Este menționată implicarea Înaltpreasfinției Sale în viața publică la nivel național, regional și local; bogata agendă a participării la manifestări internaționale, numeroasele întâlniri cu personalități din țară și străinătate, dar și
P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 398 din 02 februarie 2012 by http://confluente.ro/Semnal_editorial_si_publicistic_o_can_stelian_gombos_1328191394.html [Corola-blog/BlogPost/347068_a_348397]
-
mă pierziatunci ... X. DĂ-NE DOAMNE, de Anton Viorel , publicat în Ediția nr. 1104 din 08 ianuarie 2014. Dă-ne Doamne libertate că suntem săraci și goi, n-avem bani, n-avem palate dar avem credintă-n noi. Dă-ne glia strămoșească cu țărână roditoare, dă-ne ploaie să rodească câmpurile ca o floare. Dă-ne Doamne mirul sfânt să ne ungem cu credință, dă-ne și al tău cuvânt să ne-ajute-n biruință. Dă-ne Doamne sănătate casa plină de copii, și
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/anton_viorel/canal [Corola-blog/BlogPost/347599_a_348928]
-
țara cu dor”, în sângele cărora curge seva pământului în care s-au născut, în sufletul cărora a sălășluit neîncetat dorul de tot ceea ce este curat și sincer românesc, care au simțit și gândit cu adevărat numai în dulcele grai strămoșesc. Sufletul lui Iacob Cazacu-Istrati, român din Republica Moldova, stabilit în Canada, oscilează între două doruri: “În prezent trăiește cu și între două doruri: un dor mare când se află în Canada, la copiii săi, față de plaiul natal și de casa părintească
SENTIMENTUL PATRIOTIC ÎN ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DIN ÎNTREAGA LUME COORD. LIGYA DIACONESCU de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1173 din 18 martie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1395169273.html [Corola-blog/BlogPost/353839_a_355168]
-
fericit pentru urmași. Nu scriu pentru slava mea...Scriu pentru a slăvi Patria și meleagul natal. Scriu pentru și despre voi, Oameni, care-mi sunteți dragi și scumpi, pe care vă iubesc așa, cum îmi iubesc Mama, Limba, și Vatra strămoșească...” (p. 56) Scopul creației sale este formarea sentimentului patriotic în sufletul tinerei generații: “Se aduce o contribuție la educarea tinerei generații în spiritul dragostei față de plaiul natal, de limba maternă, de semeni, de simțire și aspirații.” (pag. 55) Poeziile “Azi
SENTIMENTUL PATRIOTIC ÎN ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DIN ÎNTREAGA LUME COORD. LIGYA DIACONESCU de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1173 din 18 martie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1395169273.html [Corola-blog/BlogPost/353839_a_355168]
-
rătăcesc prin lume/ De dor mă topesc.” (p. 58) Trecerea anilor accentuează și mai mult dragostea de țară și poetul aflat la ceas aniversar simte nevoia să închine un pahar cu rudele și prietenii rămași departe, iar relația cu pământul strămoșesc, fie ea și numai imaginară, îi dă putere să trăiască, îl reîntinereșete ca în basmele noastre populare “Pământul meu, tu, bunul meu pământ/ Mă simt la pieptul tău tânăr în floare.” Poezia “În limba mea” aduce o emoționantă declarație de
SENTIMENTUL PATRIOTIC ÎN ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DIN ÎNTREAGA LUME COORD. LIGYA DIACONESCU de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1173 din 18 martie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1395169273.html [Corola-blog/BlogPost/353839_a_355168]
-
mă vreau./ În limba mea-mi vorbesc podișuri și izovare,/ În limba mea și-a mamei visele mă iau...” (p. 58) În profiul spiritual al Melaniei Rusu Caragioiu, româncă stabilită în Canada, se află pe primul plan afectivitatea față de plaiul strămoșesc. (p. 43) În memoria ei afectivă au rămas viu întipărite câteva elemente definitorii pentru un mod de viață curat românesc, păstoritul și casa natală. Păstoritul, ocupație ancestrală a poporului român, este o expresie a vitalității, a hărniciei, a legăturii omului
SENTIMENTUL PATRIOTIC ÎN ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DIN ÎNTREAGA LUME COORD. LIGYA DIACONESCU de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1173 din 18 martie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1395169273.html [Corola-blog/BlogPost/353839_a_355168]
-
a omului, creștinului sau credinciosului Sfinții Părinți ai Bisericii, inspirați și luminați de harul Sfântului Duh, acordă o importanță capitală Sfintelor Taine, ca mijloace de primire și rodire a harului dumnezeiesc în viața umană. Dintre acestea, Botezul, pe lângă ștergerea păcatului strămoșesc și a păcatelor personale, este socotit a fi Taina sălășluirii minunate a Mântuitorului Iisus Hristos în profunzimile, în „adâncul de taină“ al sufletului nostru, purificat prin apa baptismală, curățitoare și sfințitoare. Prin Sfântul Botez, Mântuitorul Se sălășluiește în sufletul creștin
POGORÂREA DUHULUI SFÂNT – CINCIZECIMEA SAU RUSALIILE – EVENIMENTUL ŞI PRAZNICUL ÎNCORPORĂRII, ÎNNOIRII ŞI SFINŢIRII CREDINCIOŞILOR ÎN BISERICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1608 din 27 mai 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1432714930.html [Corola-blog/BlogPost/369810_a_371139]
-
mă exilez la capătul lumii! Nu am plecat de plăcere și nici de bucurie. Am plecat de necaz, de supărare. Ar trebui să umplu zeci de pagini cu această motivație... așa că mai bine să sărim peste... Nimeni nu părăsește meleagurile strămoșești de bine. Și iată că au trecut 34 de ani de atunci... și plecarea „aceea” mă afectează până în zilele de azi. Am descris acest sentiment în câteva din poeziile mele. Exemplu: Dorul mă macină-ncet/ Și-mi aduc cu drag
DESPRE PRIETENIE, LITERATURĂ ŞI ARTA – ÎNTRE DOUĂ CONTINENTE de VERONICA IVANOV în ediţia nr. 1197 din 11 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Veornica_ivanov_1397223351.html [Corola-blog/BlogPost/347784_a_349113]
-
Gândindu-mă la acest aforism, am senzația și impresia că Preasfințitul Părinte Episcop Vasile Coman al Oradiei a fost întotdeauna și în continuu conștient de această vocație a omului, de “dăruitor” pentru cei din jurul său și din neamul său, cel strămoșesc, creștinesc și românesc. Astăzi, din păcate, modelul și exemplul său este tot mai greu de cuprins și de asumat ori de însușit în arealul personalității noastre, mult pretențioase și simandicoase. Că nu este totul pierdut ne-o dovedește acest buchet
PREASFINTITUL PARINTE EPISCOP VASILE COMAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_preasfintitul_parinte_episcop_vasile_coman_.html [Corola-blog/BlogPost/348241_a_349570]
-
repede uitat, deși de multe ori suferim de această maladie - a nerecunoștinței, fiindcă efortul și aportul său au fost foarte consistente, făcându-se adeseori referire la el așa încât, după cum am amintit și mai sus, Ierarhul Vasile Coman al Bisericii noastre strămoșești și al poporului nostru românesc este ca un far care încă mai luminează și va lumina foarte mult timp (și) de acum încolo deși probabil, sunt și dintr-aceia care ar dori să se stingă!... Prin urmare, nădăjduiesc că vom
PREASFINTITUL PARINTE EPISCOP VASILE COMAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_preasfintitul_parinte_episcop_vasile_coman_.html [Corola-blog/BlogPost/348241_a_349570]
-
consemnate de către Mântuitorul nostru Iisus Hristos - Arhiereul Cel Veșnic în Împărăția Sa cea cerească și veșnică de care, ne rugăm Lui, să aibă parte... Așadar, sunt încredințat, că sunt foarte mulți oameni de rând, credincioși și slujitori ai Bisericii noastre strămoșești, care se roagă Bunului Dumnezeu, să-l ierte, să-l odihnească și să-i răsplătească pentru faptul că i-a făcut pe ei ori pe copiii lor oameni cu școală teologică serioasă, și pe care, apoi i-a hirotonit preoți
ÎNALTPREASFINŢITUL PĂRINTE ARHIEPISCOP GHERASIM CRISTEA AL RÂMNICULUI (1914 – 2014) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1196 din 10 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1397110437.html [Corola-blog/BlogPost/347776_a_349105]
-
ca pe proprii săi copii, la răposata principesă! Locul meu este lângă ea în împărăția liniștii și păcii eterne. În acea Împărăție voi scăpa de griji, de năvălitori, de pizma fratelui meu. De acolo, de sus, voi veghea asupra ținutului strămoșesc pe care să nu-l înstrăinați niciodată. Când ne vom întâlni în cer vă voi trage la răspundere pentru încălcarea poruncilor mele! - Prea multă liniște nu vom avea, căci fratele Domniei Tale va sosi cu mare alai să intre în
II. SUB SEMNUL BLESTEMULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ycdtnvareq_1412321264.html [Corola-blog/BlogPost/341158_a_342487]
-
piatră. Pe la prânz, căpitanul își adună ceata de oșteni și porniră către castel. Odată ajunși, începură pregătirile pentru primirea celui ce urma să le fie stăpân și să le călăuzească pașii în războaie împotriva celor ce le vor călca pământul strămoșesc. Câțiva slujitori sosiseră încă din zori aducând cu ei provizii pentru ospăț, trei viței și patru butoiașe cu cele mai bune soiuri de vin din pivnițele răposatului. După orele amiezii, doi călăreți pătrunseră pe poarta larg deschisă a cetății. Însuși
II. SUB SEMNUL BLESTEMULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ycdtnvareq_1412321264.html [Corola-blog/BlogPost/341158_a_342487]
-
majoratul religios la 13 ani iar fetele la 12, adică la vârsta când puteau face deosebirea între bine și rău, când aveau clar discernământul propriilor fapte. Ori Iisus n-a bulversat ordinea naturală a lucrurilor, ci a împlinit întocmai legea strămoșească și din acest punct de vedere. De aceea, Evanghelia ne și spune că după 12 ani s-a comportat exact ca un adolescent iudeu al vremii, mergând la sanctuar doar atunci când legea îi permitea. Cei nedumeriți cu privire la copilăria lui Iisus
CÂTEVA INDICII ŞI REFERINŢE DESPRE COPILĂRIA ŞI “FRAŢII” LUI IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1481178617.html [Corola-blog/BlogPost/344365_a_345694]
-
1, 15; Mt. 4, 14). Prin aceste cuvinte, Iisus a vrut să evidențieze două aspecte, la fel de importante: primul ar fi că din punct de vedere fizic i s-a împlinit Lui Însuși vremea ieșirii la misiunea publică, după obiceiul legii strămoșești, adică atunci când a împlinit 30 de ani (cf. Luca 3,23), vârstă la care, în antichitatea iudaică cineva se putea afișa public și era efectiv luat în seamă. Era exact vârsta la care erau admiși preoții și leviții la slujire
CÂTEVA INDICII ŞI REFERINŢE DESPRE COPILĂRIA ŞI “FRAŢII” LUI IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1481178617.html [Corola-blog/BlogPost/344365_a_345694]