784 matches
-
Cișmigiului o cârciumă, cu o crâșmăriță grozav de frumoasă, coana Marghioala. Ne țineam de ea și îi făceam curte, eu și alți băieți. O «tachinam» cât puteam. Odată i-am zis uitându-mă lung și galeș la dânsa: «Fie, că strașnici ochi ei, coană Marghioalo». Ei, ce crezi că mi-a răspuns? «Nu, nu se poate coane Iancule, că mi-e frică de bărbatu meu». Construcția imaginară desăvârșită, la care a artizanat multă vreme (,,Ce crezi tu, îi spunea lui O.
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
regretabilă, și de altă parte desființează o școală despre care cu mândrie se poate zice că astăzi poate concură în ale învățămîntului cu oricare școală normală maghiară. Noi din parte-ne pomenim numai că maghiarii, cari după cum se știe sunt strașnici etnologi, pretind nu știm de unde și până unde că populația acestui ținut ar fi maghiară de origine. [5 august 1877] ["TELEGRAMELE AU SPUS... Telegramele au spus cumcă în vremea întrevorbirii de la Ischl amândoi împărații, cel al Austriei și cel al
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
535 Ibidem, vol. II, p. 355. 536 Ibidem. 146 bărbatului. Limbajul stareței, deși neredat în mod direct, nu este nici pe departe adecvat poziției pe care o ocupă: „se apucă să ocărască pe fată cu sudălmi cumplite”, „însoțea sudălmile cu strașnice amenințări”537. Fata, descoperind izmenele, îi rostește o replică ironică și cu substrat superioarei, toate călugărițele descoperind adevărul. Stareța își schimbă discursul, transformând injuriile în cuvinte îngăduitoare la adresa poftelor trupești ce nu pot fi stăvilite. Mănăstirea se transformă într-un
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
535 Ibidem, vol. II, p. 355. 536 Ibidem. 146 bărbatului. Limbajul stareței, deși neredat în mod direct, nu este nici pe departe adecvat poziției pe care o ocupă: „se apucă să ocărască pe fată cu sudălmi cumplite”, „însoțea sudălmile cu strașnice amenințări”537. Fata, descoperind izmenele, îi rostește o replică ironică și cu substrat superioarei, toate călugărițele descoperind adevărul. Stareța își schimbă discursul, transformând injuriile în cuvinte îngăduitoare la adresa poftelor trupești ce nu pot fi stăvilite. Mănăstirea se transformă într-un
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
datată 14 noiembrie 1607 scrie: „Doresc și ordon ca Delfinul să fie pedepsit Întotdeauna când este Încăpățânat sau se face vinovat de rea purtare; din proprie experiență știu că nimic nu Îi prinde mai bine unui copil ca o bătaie strașnică”. Nimeni nu poate nega că menținerea unui comportament a cărui inutilitate a fost dovedită e În mod vădit stupidă, dar aceasta nu garantează că toate comportamentele eficiente sunt inteligente. În Teoria inteligenței creatoare (Teoría de la inteligencia creadora) am criticat definiția
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
spune lucruri de‐a dreptul: Îndrăgit sunt și de vorbe Și de chipul dumitale Dar prea mult vânezi, măi frate, Situații și ... parale. I. Prundu semnează niște tachiste: Sunt oameni vrednici, lucru mare, Când dau bugetului asalt Și dinți au strașnici, că‐ s în stare Să roadă piatră și asfalt. Iar A. Flavio - Cugetarea: „Sunt două lucruri în lume care 135 nu îngăduie mediocritate: versurile și iubirea. ” Duelul epigramistic în vremea aceea avea loc nu numai în ziare. Propaganda conservatoare din
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
cuvintele lui I. V. Stalin către I. B. Tito, la Moscova, în aprilie 1945. De altfel, în condițiile concrete create, nu a fost de mirare că majoritatea complotiștilor de la 23 august 1944 aveau să-și găsească sfârșitul în cele mai strașnice condiții (unii asasinați, în închisorile și lagărele comuniste), alții fiind nevoiți să se expatrieze și numai foarte puțini (Ioan de Mocsonyi-Styrcea, de exemplu) reușind, după ani grei de detenție, să ajungă în Vest. Sub acest aspect trebuie înțeleasă mărturisirea de
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
vaci, de credeai că-i sfârșitul lumii, nu altceva. Turcii, văzând una ca asta, se buimăcesc de tot; nu știau încotro să deie și ce să facă. Dar când văzură pilcurile de oaste că se apropie, îi cuprinse o spaimă strașnică și, de frica celor ce se petreceau, gândeau că tot ce aud și văd îi oaste de-a lui Ștefan. Păgânii încep a alerga în toate părțile. O învălmășeală mare se iscă iar Ștefan se răpede ca un trăsnet, cu
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
cute zi a cunoaște „Istoria expansionistă a Rusieiʺ? „Istoria statului rusʺ - Istoria gosudarstva Rossiskogo - scrisă la începutul secolului al XIX lea de N.M. Karamzin - care afirmă: „nici sarmații, nici goții, nici chia r hu nii nu erau pentru imperiu mai strașnici decât slaviiʺ, că „noi suntem obișnuiți a lua pământuri și nu a le ceda pe ale noastre dușm anului. Așa va fi de acum înainte, cât va exista pe lume războiul și paloșulʺ firește, respectiva Istorie conține și erori, inexactități
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
guvernări abuzive și mitocănești, practic, totul: alianțe politice, liste de candidați, control pe resurse, execuția opozanților, contracte cu statul, băgarea pumnului în gura celor guralivi etc... Nu spusese marinarul că are de gând să modernizeze statul român? O modernizare mai strașnică a statului, nici că se putea! Rămâne ca în tren... Ce Critică a rațiunii pure? Sau Politika lui Aristotel? Noi avem pe cineva mai ceva ca Kant (cacofonie? In guvernare asta, e permisă!), mai ceva ca Aristotel, Platon și Socrates
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
și strănepoții în care se vor reîncarna când le vor veni rândul. Pentru ei s-au chinuit toți străbunii, pândiți permanent de pericole și nenorociri, au trecut prin necazuri de neimaginat. Viața lor a fost o continuă luptă: cu vântul strașnic care nu se astâmpără până nu ia cât mai multe vieți, în special din rândul copiilor, al bătrânilor, în general, din rândul celor slabi sau fără adăpost trainic și călduros; cu gerul cumplit; cu perioadele lungi de foame și de
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
plimbânduse [...] și că acum nul mai cheamă Huțu, ci Mihail Budulea, ca pe taicăsău cel cu cimpoile. [...] iară de aici înainte, mergând la școală, el trecea totdeauna și mă lua și pe mine. Pus fiind astfel sub ocrotirea celui mai strașnic dintre „cenzorii“ din școală, nu mă mai temeam de nimeni și de nimic. Știam, afară de aceasta, că și eu trebuie să mă fac odată ca Huțu, și pentru aceasta îi prindeam apucăturile și, înainte de toate, din copil neastâmpărat ce eram
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
de zi îi scrie Slavici lui Iacob Negruzzi, la 14 decembrie 1877 este rezerva -, astfel încât fiecare cuvânt se cumpănește de trei ori și cel mai bun articol este, în care nu se zice nimic. În curând vom începe o campanie strașnică."76 Vârful de lance al acestei "campanii strașnice" va fi, desigur, Eminescu. Abia sosit la ziarul conservator, el va încălca directivele de partid, alarmându-l deja pe I.A. Cantacuzino, care-l acuză că se străduia să facă din ziar
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
la 14 decembrie 1877 este rezerva -, astfel încât fiecare cuvânt se cumpănește de trei ori și cel mai bun articol este, în care nu se zice nimic. În curând vom începe o campanie strașnică."76 Vârful de lance al acestei "campanii strașnice" va fi, desigur, Eminescu. Abia sosit la ziarul conservator, el va încălca directivele de partid, alarmându-l deja pe I.A. Cantacuzino, care-l acuză că se străduia să facă din ziar "un organ personal de presă". În realitate, poetul
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
mâna-n foc: Tu n-ai fost cal arab, ci porc! Din păcate nici un geniu ca Dostoievski n-a reușit să iasă din prostituția ideologică a șovinismului rusesc. Prozatorul basarabean Ion Iachim scria dezamăgit în cartea citată: "Șovinismul este o strașnică maladie în măduva intelectualilor ruși, o iarbă rea ce-a slobozit rădăcini adânci în inimile lor. Cu excepția a câtorva minți lucide (de exemplu filosoful Piotr Ceaadaev, scriitorul și filosoful Alexandr Herțen, care a susținut moral răscoala polonezilor de la 1863-1864, poetul
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
din centrul satului unde se organiza hora, și urmăreau cu emoții băieții care au pus ochii pe fiicele lor. Surorile mele primeau permisiunea să meargă la joc (așa era numită la noi în sat petrecerea pentru tineri), dar cu porunca strașnică să se întoarcă acasă înainte de asfințirea soarelui. Dacă se întâmpla, cumva, să întârzie chiar și numai câteva minute, mama o lua pe vinovată în primire de la poartă, cu același băț despre care am vorbit mai sus. Cu gândul la ceea ce
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
acoperă podișurile, dealurile și câmpiile e plămădit din aluatul munților. Oriunde umblăm pe cuprinsul țării, picioarele noastre calcă pe trupul Carpaților. Nașterea înseamnă bucuria trăirii unui miracol. Prin venele sale, munții pulsează viață, izvorând râuri care depun sedimente... Sunt rămășițele strașnicelor frământări din eroziuni, fragmentări și nivelări necontenite pe care le îndură munții noștri. Astfel, într-un efort de creație perpetuă, prin curgerea râurilor în trepte, urmându-și cursul spre mare, sedimentele aduse din munți modelează, pentru noi, podișuri, dealuri și
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
dureroasă (2); febră (2); frică (2); grav (2); HIV (2); incurabil (2); injecție (2); luptă (2); moare (2); murdar (2); neagră (2); nu (2); om (2); pedeapsă (2); probleme (2); rară (2); răutate (2); slăbit (2); speranță (2); stare (2); strașnică (2); teamă (2); trecătoare (2); -; aer; afecțiune; alb; amărăciune; amețeală; analize; aparență; băgare; bătrînă; beteag; bube; bucurie; cap; catastrofă; chin; chinuitor; chinuri; ciumă; clinică; cola; copil; coșmar; crîncenă; cumplită; despărțire; devreme; diagnostic; diagnoză; disconfort; doamne ferește; doare; dulce; dură; farmacie
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
24); urît (23); împielițat (16); satana (14); frică (12); păcat (10); dușman (5); întuneric (5); copil (4); infern (4); ispită (4); mort (4); necuratul (4); rac (4); satană (4); cu coarne (3); malefic (3); mare (3); Michiduță (3); sfînt (3); strașnic (3); (2); afurisit (2); basm (2); chin (2); coadă (2); cruce (2); de copil (2); durere (2); eu (2); foc (2); neastîmpărat (2); nebun (2); necredință (2); nimic (2); nu (2); om (2); spurcat (2); șarpe (2); teamă (2); ură
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
paradox; păcătoasă; părinții; a pieri; plecare; plictiseală; plîns; plînset; prăbușire; prematură; prunc; putrefacție; Rai sau Iad; răceală; război; regret; rost; satana; sau; fără scăpare; scîrbă; seducătoare; sentință; sfîrșitul lumii; sfîrșitul vieții; sigur; sinistru; sînge; somn de veci; spaimă; speriat; spirit; strașnică; subită; sumbru; supărare; tata; terminat; the end; tragică; transformare; traur; trăi; uitare; urîtă; văleu; vechi; viața de apoi; viață de dincolo; viață nouă; viață veșnică; vii; viitor; vin; violență; viu (1); 801/247/96/151/0 mormînt: moarte(81); tristețe
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
dur (2); dușman (2); furie (2); inutil (2); măcel (2); militar (2); militari (2); nedorit (2); negru (2); neînțelegere (2); neînțelegeri (2); și pace (2); panică (2); pradă (2); puternic (2); răzbunare (2); țesut (2); Ucraina (2); veteran (2); act strașnic; adrenalină; Afganistan; agitație; agitații; agresivitate; alb-negru; altercații; amar; amic; amintire; amuzament; apocalipsă; artă; arunc; ață; bani; bate; bărbați; bătălii; bombă; brigadă; bunici; cadavru; cîștig; conflict armat; conflicte de interese; crud; cruzime; cumplit; cutremur; Dacia; decădere; Decebal; degradare; departe; depopulare; depresie
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
nu plouă; ofilire; ogor; Oltenia; omizi; oribil; paguba; pagubă; panică; pateu; păcat; pedeapsă; pește; a pierde; plantă; plîngere; plîns; poker; potop; fără praf; prăpăd; probleme; puternică; rece; recolte; religie; fără roade; rouă; Sahara; savană; sărac; secretă; semn divin; sfîrșit; stepă; strașnică; suferință; supărare; știre; teamă; tornadă; tragedie; trecătoare; la țară; a ucis; umezeală; umiditate; urcat; urît; URSS; de vară; fără venituri; viață; vie; vreme (1); 837/187/57/130/0 secret: taină (129); discret (70); ascuns (63); mister (36); încredere (29
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
lumină; mentă; a mînca; mîncare; neajuns; nebăut; nebună; necesar; nemaipomenită; neplăcere; neputință; nerăbdare; numai; oaie; obosit; ochi; plante; ploaie; podea; poftă; poftă de a bea; portocale; prismă; puternic; răzbunare; rea; respect; reușită; rezistență; Saharna; senzații; de sete; soare; sport; stinsă; strașnică; stres; suc rece; suferință; tequila; ud; urît; de vin; a vrea; сушняк (1); 806/144/49/95/0 sînge: roșu (300); durere (67); viață (50); rană (27); moarte (14); rece (13); spital (13); lichid (12); război (12); boală (9); inimă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
nocturnă; noutate; obsesie; oribil; păianjen; de păianjen; de a pierde; de pierdere; plictiseală; podul unei case; preconceput; premier; primejdie; probleme; rar; răspuns; de rău; reacție; restanțe; retrăire; rîs; rușine; sare; sănătate; scrisă; sfios; simț; de singurătate; slab; speria; sperietură; stare; strașnică; strategie; școală; șoareci; terifia; terminat; teroare; tigru; timiditate; trac; tunet; țipăt; umbră; vara; vechi; viitor; violență; vulnerabilitate; xerox (1); 808/198/51/147/0 temelie: casă (262); bază (162); fundație (35); început (27); piatră (23); fundament (22); zid (16); familie
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
furtună (54); sunet (41); trăsnet (19); teamă (16); puternic (15); spaimă (13); lumină (11); fenomen (9); gălăgie (9); tare (9); cer (8); întuneric (8); putere (8); natură (5); sperietură (5); groază (4); neliniște (4); vreme (4); înfricoșător (3); scînteie (3); strașnic (3); alb (2); bubuitură (2); Dumnezeu (2); frumos (2); furie (2); grozav (2); înspăimîntător (2); mare (2); noapte (2); nor (2); pește (2); răsună (2); speriat (2); vara (2); zgomotos (2); afară; ascuns; așteptare; aur; bate; bine; bum-bum!; bum!; cal
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]