969 matches
-
o strachină din pastă fină, cenușie, lucrată la roată, cu buza ușor răsfrântă, fundul inelar, nu prea pronunțat, decorată pe umăr cu o linie în zigzag, realizată prin lustruire. D = 2,5 cm; Î = 5,7 cm. Vasul 2 = o strachină bitronconică, cu buza evazată, fundul inelar, din pastă fină, cenușie, lucrată la roată. D = 19 cm; Î = 10,4 cm. Vasul 3 = vas borcan, din pastă zgrunțuroasă, cenușie, lucrat la roată, corpul bombat, buza ușor evazată și îngroșată, fundul drept
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
vase. Unul, care s-a putut întregi -124/3, este un vas borcan din pastă cenușie, lucrat la roată, fundul inelar, corpul bombat, gâtul scurt, marcat de o nervură în relief, orizontală, buza ușor răsfrântă și rotunjită. Un fragment de strachină, cărămizie, cu gâtul cilindric și buza ușor îngroșată dreaptă. Partea inferioară nu s-a păstrat (Pl. 124/3,4; 183/3-6). Mormântul nr. 34. Înhumat, în poziție întinsă, capul sfărâmat de presiunea solului, aplecat spre stânga, mâna dreaptă depărtată de
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
nu este prea mare. Are un diametru de 0,40 m și o adâncime de 0,50 m, în care s-au descoperit destul de puține oase calcinate. Capacul urnei era format din câteva fragmente ceramice, care provin, probabil, de la o strachină cenușie, lucrată la roată. Nu a avut nici un alt inventar. Groapa se afla la 0,60 m adâncime, de la suprafața actuală a solului (Pl. 126/1-3; 186/1-2). Mormântul nr. 38. Incinerat în urnă, descoperit la adâncimea de 0,60
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
cu pământ. Urna, un vas borcan, lucrat la roată, din pastă zgrunțuroasă, a fost restaurată. Are fundul plat, buza ușor îngroșată și evazată, corpul bombat. Drept capac s-au folosit două fragmente ceramice din pastă roșiatică care aparțin la două străchini, una cu buza dreaptă, ușor evazată și îngroșată la exterior, cealaltă, cu umărul pronunțat și buza evazată. Nu a avut nici un alt inventar (Pl. 128/1,2; 189/1-5). Mormântul nr. 42. Înhumat, în poziție întinsă, cu mâinile pe lângă corp
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
o altă nervură în relief, fundul inelar, nu prea pronunțat, toarta în bandă, cu șa; vas-borcan, din pastă zgrunțuroasă, cenușie, lucrat la roată, corpul ușor alungit, buza răsfrântă și fundul plat, pe mijloc, orizontal, are o canelură realizată la roată; strachină, fundul inelar, din pastă cenușie, fină, la roată, buza ușor evazată, pe gât o nervură în relief, orizontală; castron, cu trei torți, cenușiu-închis, lucrat la roată, din pastă fină, fundul inelar, buza evazată în ambele părți, cu nervură pentru capac
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
cu nervură pentru capac. Pe umăr are trei nervuri orizontale în relief. Torțile, în bandă, pornesc de pe buză până pe umăr, echidistant, au câte patru caneluri verticale. În interiorul acestui vas au fost descoperite opt pietricele - patru albe și patru negre, nefinisate; strachină cenușie, lucrată la roată, pastă fină, fundul inelar, buza evazată. În afară de aceste vase care au putut fi reconstituite s-au mai descoperit câteva fragmente ceramice, probabil antrenate de săpăturile efectuate pentru amenajarea gropii inițiale sau a celei pentru reînhumare, care
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
pentru amenajarea gropii inițiale sau a celei pentru reînhumare, care provin de la două vase eneolitice; un vas borcan lucrat la mână și o cană lucrată la roată din sec. II-III d. Chr., precum și mai multe fragmente care provin de la o strachină cenușie, fină, lucrată la roată și un vas borcan din pastă cenușie-ciment din sec. IV d.Chr. Toate vasele care se aflau în partea de vest a gropii mici și cele două din groapa inițială, precum și oasele piciorului rămase în
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
borcan, lucrat la mână, din pastă zgrunțuroasă, fundul drept, buza ușor răsfrântă și îngroșată, destul de neglijent, de culoare cărămizie. Cel de al doilea vas, de aceeași factură nu se păstrează decât fragmentar, doar partea inferioară. Al treilea vas este o strachină, de culoare cărămizie, lucrată la roată, cu buza dreaptă și îngroșată la exterior. Umărul marcat printr-o linie orizontală, adâncită, realizată la roată, fundul ușor marcat - drept. Nu a avut alt inventar (Pl. 131/4-6; 132/1; 193/5; 194
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
mai descoperit câteva fragmente ceramice care provin de la mai multe tipuri de vase: un castron roșu cu buza evazată în ambele părți, umărul pronunțat; o cană roșie, bitronconică, cu fundul inelar; un vas urnă roșu, lucrat la roată și o strachină roșie, de asemenea lucrată la roată, cu buza îngroșată. Foarte puține oase calcinate între aceste fragmente ceramice (Pl. 132/2-4; 195/1-8). Mormântul nr. 48. Înhumat, în poziție întinsă, cu mâinile pe lângă corp. A fost descoperit la adâncimea de 3
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
1,2). Mormântul nr. 50. Incinerat în urnă. Descoperit la adâncimea de 0,60 m. Groapa, de formă ovală, avea diametrul maxim de 0,55 m și adâncimea de 0,48 m. Drept urnă au fost folosite două recipiente - o strachină cărămizie, lucrată la roată, din pastă fină, cu fundul inelar, umărul bine marcat, buza răsfrântă în afară, oblic și rotunjită. Al doilea recipient era un vas borcan, cărămiziu, din pastă zgrunțuroasă, lucrat la roată, cu fundul drept, corpul bombat, gâtul
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
4; 199/1-4). Mormântul nr. 51. Incinerat în urnă, descoperit la doar 0,40 m adâncime. Groapa ovală, avea diametrul maxim de 0,45 m și o adâncime de 0,50 m. Ca urnă au fost folosite două recipiente. O strachină cenușie sfărâmată, care nu a putut fi restaurată, folosită, probabil drept capac și un bol cenușiu, cu buza dreaptă, umărul pronunțat și fundul drept. În interior, un număr restrâns de oase calcinate (Pl. 135/1,3; 200/1-3). Mormântul nr.
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
roată, din pastă cărămizie, zgrunțuroasă, fundul plat-140/7, corpul arcuit, gâtul scurt, buza rotunjită, evazată; strachină-140/9, lucrată la roată, fundul inelar, corpul bitronconic, gâtul scurt, marcat de o nervură adâncită, buza rotunjită și puțin evazată, de culoare cărămizie-140/8; strachină, de culoare cărămizie, fundul inelar, umărul marcat, gâtul scurt, buza evazată oblic și rotunjită. Este puțin deformată de dinainte de ardere; strachină lucrată la roată, din pastă cenușie, fundul inelar, corpul bitronconic-140/5, umărul rotunjit, gâtul scurt, buza rotunjită și evazată
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
inelar, corpul bitronconic, gâtul scurt, marcat de o nervură adâncită, buza rotunjită și puțin evazată, de culoare cărămizie-140/8; strachină, de culoare cărămizie, fundul inelar, umărul marcat, gâtul scurt, buza evazată oblic și rotunjită. Este puțin deformată de dinainte de ardere; strachină lucrată la roată, din pastă cenușie, fundul inelar, corpul bitronconic-140/5, umărul rotunjit, gâtul scurt, buza rotunjită și evazată oblic. Pe umăr are ca decor o linie în zigzag, lustruită. În interiorul acestei străchini s-a găsit un bol, nu prea
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
rotunjită. Este puțin deformată de dinainte de ardere; strachină lucrată la roată, din pastă cenușie, fundul inelar, corpul bitronconic-140/5, umărul rotunjit, gâtul scurt, buza rotunjită și evazată oblic. Pe umăr are ca decor o linie în zigzag, lustruită. În interiorul acestei străchini s-a găsit un bol, nu prea mare, cărămiziu-140/4, cu buza subțiată, ușor rotunjită și evazată oblic. În zona capului s-a descoperit un pieptene din os-208/4, cu mânerul rotunjit, plăcile prinse cu nituri de bronz. Orientat cu
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
34 au avut ceramică, 14 dintre ele fiind de incinerație în urnă și 2o de înhumație. Între aceste recipiente, întregi sau fragmentare, am putut deosebi următoarele forme: 1 pahar lucrat la roată, 12 căni, 4 castroane cu trei torți, 19 străchini, 2 amfore romane de import, 2 fructiere din sec. II-III d. Chr. 3 boluri, 1 vas cu două torți, 2 urcioare, 4 borcane din sec. II-III d. Chr. și 31 oale sau vase borcan, lucrate la roată, din pastă ciment
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
recipiente. La Săbăoani nu s-a descoperit niciun fragment de cățuie sau alt tip de vas dintr-o perioadă anterioară, deși necropola din sec. IV d. Chr. suprapune, în mică parte, marginea așezării dacilor liberi din sec. II-III d. Chr. Străchini Un alt recipient, destul de frecvent în necropola de la Săbăoani, este reprezentat de cele 19 străchini care, prin forma și dimensiunile lor le-am putut încadra în opt tipuri. Strachina, ca formă ceramică, are o origine foarte veche. Cele mai apropiate
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
vas dintr-o perioadă anterioară, deși necropola din sec. IV d. Chr. suprapune, în mică parte, marginea așezării dacilor liberi din sec. II-III d. Chr. Străchini Un alt recipient, destul de frecvent în necropola de la Săbăoani, este reprezentat de cele 19 străchini care, prin forma și dimensiunile lor le-am putut încadra în opt tipuri. Strachina, ca formă ceramică, are o origine foarte veche. Cele mai apropiate, însă, aparțin epocii geto-dacice din perioada clasică și mai apoi secolelor II-III d. Chr. ale
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
mică parte, marginea așezării dacilor liberi din sec. II-III d. Chr. Străchini Un alt recipient, destul de frecvent în necropola de la Săbăoani, este reprezentat de cele 19 străchini care, prin forma și dimensiunile lor le-am putut încadra în opt tipuri. Strachina, ca formă ceramică, are o origine foarte veche. Cele mai apropiate, însă, aparțin epocii geto-dacice din perioada clasică și mai apoi secolelor II-III d. Chr. ale dacilor liberi. Rămânem la concepția că recipientele de acest tip cuprind în denumirea de
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
ca formă ceramică, are o origine foarte veche. Cele mai apropiate, însă, aparțin epocii geto-dacice din perioada clasică și mai apoi secolelor II-III d. Chr. ale dacilor liberi. Rămânem la concepția că recipientele de acest tip cuprind în denumirea de strachină toate formele care nu au torți, iar în cea de castroane doar cele care au două, trei sau patru torți, fără a mai folosi diminutivele - castronaș, castronel, străchinuță etc.. Toate exemplarele descoperite la Săbăoani au forma semiovală, tronconică, cu buza
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
formulate de către autorii celor mai importante monografii privind necropolele din sec. IV d. Chr., respectiv necropola de la Bârlad-Valea Seacă și Mihălășeni, unde s-a descoperit un număr foarte mare de asemenea vase, am realizat și noi o succintă clasificare a străchinilor descoperite la Săbăoani. Trebuie să precizăm că există diferențe în ceea ce privește denumirea acestui tip de vas. Astfel, în timp ce la Bârlad-Valea Seacă denumirea de strachină este folosită în clasificarea întocmită, la Mihălășeni, denumirea de strachină nu mai apare, străchinile fiind incluse în
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
a descoperit un număr foarte mare de asemenea vase, am realizat și noi o succintă clasificare a străchinilor descoperite la Săbăoani. Trebuie să precizăm că există diferențe în ceea ce privește denumirea acestui tip de vas. Astfel, în timp ce la Bârlad-Valea Seacă denumirea de strachină este folosită în clasificarea întocmită, la Mihălășeni, denumirea de strachină nu mai apare, străchinile fiind incluse în categoria castroane. Tipul 1. Strachini cu corpul ușor bitronconic, mijlocul bine marcat, umărul scurt, buza evazată. Au fost descoperite trei exemplare în două
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
realizat și noi o succintă clasificare a străchinilor descoperite la Săbăoani. Trebuie să precizăm că există diferențe în ceea ce privește denumirea acestui tip de vas. Astfel, în timp ce la Bârlad-Valea Seacă denumirea de strachină este folosită în clasificarea întocmită, la Mihălășeni, denumirea de strachină nu mai apare, străchinile fiind incluse în categoria castroane. Tipul 1. Strachini cu corpul ușor bitronconic, mijlocul bine marcat, umărul scurt, buza evazată. Au fost descoperite trei exemplare în două morminte - M. 7 și 11 (Pl. 112/3; 114/2
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
succintă clasificare a străchinilor descoperite la Săbăoani. Trebuie să precizăm că există diferențe în ceea ce privește denumirea acestui tip de vas. Astfel, în timp ce la Bârlad-Valea Seacă denumirea de strachină este folosită în clasificarea întocmită, la Mihălășeni, denumirea de strachină nu mai apare, străchinile fiind incluse în categoria castroane. Tipul 1. Strachini cu corpul ușor bitronconic, mijlocul bine marcat, umărul scurt, buza evazată. Au fost descoperite trei exemplare în două morminte - M. 7 și 11 (Pl. 112/3; 114/2,4). Exemplare asemănătoare au
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
trei exemplare în două morminte - M. 7 și 11 (Pl. 112/3; 114/2,4). Exemplare asemănătoare au fost descoperite la Mihălășeni, încadrate în tipul 3f și 4, precum și în necropola de la Bârlad-Valea Seacă, incluse în tipul 1. Tipul 2. Străchini bitronconice, cu mijlocul carenat, gâtul scurt, buza evazată, fundul drept și ușor bombat spre interior (umbo?). Partea inferioară este mai înaltă. A fost descoperit doar un singur exemplar în mormântul nr. 17 (Pl. 116/6). La Mihălășeni acest tip de
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
bitronconice, cu mijlocul carenat, gâtul scurt, buza evazată, fundul drept și ușor bombat spre interior (umbo?). Partea inferioară este mai înaltă. A fost descoperit doar un singur exemplar în mormântul nr. 17 (Pl. 116/6). La Mihălășeni acest tip de strachină este inclus în tipul 5c de castroane, iar la Bârlad-Valea Seacă, în același tip 1. Tipul 3. Străchini cu corpul rotunjit, bitronconice, gâtul scurt, marcat de o linie în relief, buza ușor evazată și îngroșată la exterior, fundul inelar, partea
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]