955 matches
-
mai zic. Nici măcar prin crăticioare nu dibuiești cărnuri, sosuri, rântașuri, de care zici tu, ci bineînțeles, bă, tot gândaci. Nici măcar crăticioare cumsecade pentru haleala obișnuită nu-s. Dai din cot și poți trânti pe jos doar acvarii pentru mormoloci, străchini cu pământ, mai negru decât crema de ghete, pentru râme, căldărușe în care se aruncă o găină vie, iar peste ea, ca s-o ție tânără și fragedă, se presară și câte o provizie de lipitori. Pentru că - vezi tu, Chiose
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
gagica Stăpânului. Oborul era pustiu. Felinarele mărunte ardeau spre Mandravela și numai câinii lătrau în câmpul părăsit. Gheorghe î! căra în spinare pe Nicu-Piele, care se afanisise. II înjura și-l smucea: - Mă, scoal', mă, trezește-te! Lunganul călca în străchini, dus de subsuori. Paraschiv îi veni bătrânului în ajutor. În frunte, mergea chiuind, cu o mână la spate și una deasupra capului, Bozoncea. Juca în drumul noroios și striga: Cardește-mi, cardește-mi, Mitică, Cardește-mi, de nu mă uita... Era vesel pezevenghiul
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
sine Sandu. Au răscolit vreun ceas magazinul să-i găsească pantofi. Când au terminat, pungașii s-au uitat într-o oglindă. Arătau ca niște fanți și călcau stingheriți. - Îndreaptă cocoașa! strigă Paraschiv la ăl bătrân. Gheorghe parcă ar fi pisat străchini. Pe ucenic îl încurcau cravata strânsă pe gât și nasturii cămășii de olandă. Făcea ce făcea, se mai potrivea cu degetele. Șutul îl zgornea: - Mă, lasă laba jos. Fă-te așa, ca și când de când ești tot în haine de-astea ai
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
de la-nceput pân-la sfârșit și pin toate episoadele, ar fi foarte interesantă... Uite la Irimie: un pepelea a fost tată-său, un pepelea străbu [nu]- său, e același Pepelea care nainte c-o mie de ani făcea glose asupra unei strachine cu linte; uite la Veniamin: un năuc în vecii vecilor, și cu același năuc ne-om întîlni peste o mie de ani poate-n locul unde a stat odată această cafenea... va fi un lac aici și noi vom [fi
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
Giurcă abia se mai vedea și ea, Ziceai că plutește, el o pusese în mijlocul văii, pe un Dâmbuleț și fie toamna, fie primăvara se pomenea Cu așternutul ud. „Uitați-vă, parcă e corabia lui Tata Noe, Iar o să-și caute străchinile pe sub pod, Că dacă nu vrea să se tragă și el în rând cu lumea, Acum să-i dăm cu sâc.” Giurcă fuma pe acoperiș și tot arunca boabe la gâște, Să le momească, să stea pe lângă casă, să-noate
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
o clipă voi deveni ca fierul și ca piatra, un simplu material ce se poate cântări, nimic mai mult. Dacă din acea clipă înainte cineva va spune către trupul meu "Tudorel", e totuna cum aș striga eu "Mihai Viteazul" la strachina în care mi-a fost adus borșul. Absurditățile existenței mă copleșesc de la o vreme. Nu pricep nici ce înseamnă aceea "a muri"... E o idee mai imposibilă decât oricare alta. Nu-i cu putință să mori, pentru că nu știi că
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Repertoriul tipologic este și el divers, întâlnindu-se vasele tronconice, cu gura cilindrică sau ușor evazată, bitronconice cu profil puternic carenat și cu proeminențe conice, vase având corpul sferoidal și gâtul în formă cilindrică, cupe cu picior și fără picior, străchini tronconice, cu gura profilată, capace cu butoni în formă cilindrică sau de calotă semisferică, vase-strecurători cu perforații mai mari și mai mărunte, pahare, linguri, polonice etc. Numeroase vase au fost prevăzute cu protuberanțe ori torți obținute din pasta recipientului și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
i-am știut să fi practicat așa ceva. Tot de la comercianți ambulanți se aprovizionau locuitorii în acest timp cu gaz lampant și păcură pentru uns căruțele, cu cartofi, care la Umbrărești nu se cultivau, pește sărat adus de lipoveni, oale și străchini care se dădeau pe cereale, cofe, șiștare (la noi se pronunța șitare), linguri din lemn, fuse pentru tors etc. Schimburile de mărfuri esențiale ca valoare (cereale, animale) se realizau însă direct între sat și oraș, în cadrul târgurilor organizate săptămânal și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
acestor plante se utilizau, alături de cele de dovleac și de nuc, la prepararea uleiurilor vegetale. În vederea extragerii uleiului, semințele se pisau până se transformau întrun fel de turtă. După separarea uleiului, amestecul rămas se încălzea la foc, într-o strachină mare, adăugându-se și puțină apă fierbinte, amestecându-se continuu. După ce se înmuiau semințele presate, se umplea strachina cu apă călduță, rezultând un fel de lapte ce se strecura printr-o sită pentru înlăturarea reziduurilor. Laptele acesta, numit uneori „lapte
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
uleiului, semințele se pisau până se transformau întrun fel de turtă. După separarea uleiului, amestecul rămas se încălzea la foc, într-o strachină mare, adăugându-se și puțină apă fierbinte, amestecându-se continuu. După ce se înmuiau semințele presate, se umplea strachina cu apă călduță, rezultând un fel de lapte ce se strecura printr-o sită pentru înlăturarea reziduurilor. Laptele acesta, numit uneori „lapte de bou”, se fierbea în oală până când se îngroșa. Sărată, pasta respectivă se consuma unsă pe pâine, pe
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
sau de a proteja oamenii de „teama de rău”; dacă se înconjura casa cu el de trei ori, nimeni nu se mai putea apropia. La fel, a existat obiceiul de a i se da miresei un fuior răsfirat, pe o strachină cu făină, pentru ca primul ei prunc să aibă un păr frumos. La terminarea torsului, femeile obișnuiau să lase în vârful furcii câteva fire de cânepă, cu credința că, în acest fel, bărbații lor vor fi păziți, la pădure, împotriva accidentelor
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
îmbrăcat în straie de mire, respectiv de mireasă, iar alaiul era însoțit de brazi și lăutari. Cultul morților se practică și astăzi cu ocazia „moșilor” de vară și de toamnă, de iarnă și din post. Atunci se dau de pomană străchini cu mâncare caldă, ulcele cu vin, colaci și lumânări aprinse, de sufletul celor morți. Exista credința conform căreia lumina și aburul mâncării calde ajung la sufletul celui decedat. Înainte de a se împlini un an de la înmormântare, se face praznicul cu
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și pun pe ea câte un obiect: un inel, un ban de argint, o oglindă, un pieptene, un fus, un cărbune, un cuțitaș, o pietricică și o floare (în total 9 obiecte). Fiecare dintre obiecte se acoperă cu câte o strachină de către una din fete, fără ca celelalte să vadă. Apoi, fiecare fată alege câte o strachină și scoate obiectul de dedesubt ei, pe care-l prezintă. Se spune că cea care a nimerit inelul se va logodi curând și va avea
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
un pieptene, un fus, un cărbune, un cuțitaș, o pietricică și o floare (în total 9 obiecte). Fiecare dintre obiecte se acoperă cu câte o strachină de către una din fete, fără ca celelalte să vadă. Apoi, fiecare fată alege câte o strachină și scoate obiectul de dedesubt ei, pe care-l prezintă. Se spune că cea care a nimerit inelul se va logodi curând și va avea parte de un băiat chipeș, pe când cea care a găsit banul de argint se va
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
-l prezintă. Se spune că cea care a nimerit inelul se va logodi curând și va avea parte de un băiat chipeș, pe când cea care a găsit banul de argint se va mărita cu un bărbat bogat. Cărbunele tras de sub strachină de către o altă fată simbolizează că ursitul ei va fi negru la față și la inimă. La fel va fi și soarta fetei care a scos pieptenele: va avea parte de un bărbat urât. Cea care a nimerit fusul va
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
gheață, în jurul căreia se desfășoară slujba. Agheasma este luată pe stomacul gol, dimineața după rugăciune, pentru a aduce sănătate și noroc tot timpul anului. Cu ea se mai stropește locuința, prin gospodărie precum și animalele. SEMNE În graiul popular, oala și strachina de pământ sunt termeni obișnuiți de comparație pentru trupul și sufletul omului. Oala are gură, buză, gât, burtă, toartă, mănușă, mână, picior, când e bine arsă are glas frumos, iar când e ciobită sună răgușit. Fecioara este asemănată cu oala
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
lăsat’’. În anii când se înmulțeau excesiv șobolanii, localnicii foloseau mijloace specifice pentru combaterea acestora. La miezul nopții sau dimineața, cu noaptea în cap, persoana care dorea să scape de gurlani, dezbrăcată în pielea goală, călărea pe o traglă, cu strachina cu cenușă în mână, ieșea pe poartă, spunând: „Înainte să vă duceți,/ Înapoi să nu vă mai întoarceți’’. În timp ce mergea pe traglă, presăra cenușă pe drum până într-un fund de râpă sau la marginea satului. Exista credința potrivit căreia
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
1955 - 1958 la Muzeul Vasile Pârvan - clădirea comună cu Teatrul, dar cu intrarea din strada opusă, vis a vis de Tribuna lul vechi - unde o făcea pe restauratorul. Selecta cioburile, le trata chimic, le asambla ca să iasă oala, ulciorul ori strachina cărora le stabilea data nașterii... Era un taciturn. Fusese, probabil, lovit de prea multe, ca să aibă încredere și să vorbească ori cui... * În fotografia de mai jos: La 22 ianuarie 1956 la predarea...‐ gestiunii Steagul roșu : de la stânga la dreapta
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
unei regiuni pînă atunci periferice. Acestor cazuri "de structură" le mai putem adăuga un element care apare în urma unor evenimente sau chiar accidental: este cazul Scoției, în strînsă legătură cu Anglia, care, în 1707, și-a vîndut independența pentru o strachină cu linte. Convergența Democratică din Catalania (CDC), a lui Jordi Pujol, reprezintă dinamismul noii burghezii catalane și a noilor pături în plină dezvoltare. Aliată Uniunii Democratice de factură creștin-democrată în cadrul Convergencia i Unió, CDC a devenit prima forță în cadrul Parlamentului
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
expuse propuneau reevaluarea tradiției ceramicii negre specifică zonelor Deleni, Tansa sau Marginea, printr-un limbaj modern al formelor. Punctul de pornire l-a reprezentat forma interpretată de olar pentru realizarea ancestralelor obiecte pe care le numim „oale”, „boluri”, „chiupuri”, „blide”, „străchini”. Ioan Antonică, preluând aceste forme, le-a investit cu noi valențe de expresivitate plastică, umanizându-le. El le-a transformat în personaje care semnifică tipologii ale vârstelor omenești și reprezentări ale unor caractere vii și accesibile percepției privitorului, cu umor
Ion Antonică (1937-2002) Ceramică - Sculptură by Elena – Ivona Aramă () [Corola-publishinghouse/Science/1244_a_2070]
-
și o delimitare netă în plan a mormântului și mai multe fragmente ceramice, constituind un fel de capac, dispus aproape pe întreaga suprafață a mormântului, cu precădere în zona de VSV. Acestea provin de la mai multe vase, printre care o strachină cenușie, fundul inelar, buza ușor îngroșată, cu o canelură sub buză, la exterior, întregită, inv. 8493 (Pl. 14/4) și un fragment de la o cană cenușie. Printre oase s-au descoperit și câteva fragmente de la un craniu de animal, care
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
de formă rotundă, este de 0,34 m și adâncimea de la nivelul la care a fost prinsă de 0,14 cm. Conținea foarte puține oase calcinate, cenușă fină și câteva fragmente ceramice care provin de la o cană cenușie și o strachină roșie (Pl. 29/6). Nu a avut inventar. Mormântul nr. 28 (Pl. 17/8; 30/ 2). Incinerat în urnă. Descoperit la adâncimea de 0,22 m. Groapa mormântului, circulară, avea diametrul de 0,43 m. Urna - un vas borcan - se
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
prins la adâncimea de 0,50 m. Groapa rotundă conținea destul de puține oase, cenușă și pământ ars. În interiorul gropii, care nu depășea 0,15 m adâncime de la nivelul la care a fost prinsă. S-a descoperit un fragment de capac - strachină lucrată la roată de culoare cenușie. Nu a avut nici un alt inventar. Mormântul nr. 44 (Pl. 19/4; 32/1-3). Înhumat în groapă, descoperit la adâncimea de 0,60 m de la suprafața actuală a solului. Este un schelet de matur
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
gropii era de 0,27 m și adâncimea păstrată de 0,20 m. În groapă s-au descoperit puține oase arse, cenușă și pământ ars. Pe fundul gropii s-au descoperit două fragmente ceramice de culoare cenușie, care aparțin unei străchini lucrată la roată. Mormântul nr. 56. Incinerat în urnă. Aparține epocii bronzului. Mormântul nr. 57 (Pl. 20/7; 35/2). Înhumat în groapă. Se păstrează doar câteva oase de la craniu. După mărimea lor aparțin unui schelet de copil. A fost
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
sus de fundul ei (Pl. 39/1,2.4.5). Groapa, puțin mai largă decât urna, ajungea la adâncimea de 0,14 m de la nivelul la care a fost descoperită. În interiorul urnei s-au mai descoperit fragmente ceramice de la o strachină cenușie, 20 de fragmente de la o amforă roșie, două fragmente de la un capac roșu, două fragmente de la un capac cenușiu, 6 fragmente de la o amforă, cărămizie, 5 fragmente de la un vas-borcan lucrat la mână, de culoare cărămizie, și două pietre
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]