885 matches
-
culturale din Orientul Ortodox, cum ar fi Constantinopol, Ierusalim și teritoriile grecești. Până la urcarea pe tron a domnitorului Constantin Brâncoveanu, psalții instruiți În astfel de centre, veneau la Mitropolie sau la Curtea Domnească și Învățau mai mulți ucenici, adunați la strană În jurul lor. Cântările bisericești se Învățau și În mănăstiri, după un program bine stabilit, compus din: rugăciuni, citire, cântare practică, pregătirea dascălilor și chiar a preoților. Activitatea didactică era concentrată În jurul Învățării pe cale orală a cântărilor cuprinse În Octoih
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liviu Botezatu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92312]
-
Învățau și În mănăstiri, după un program bine stabilit, compus din: rugăciuni, citire, cântare practică, pregătirea dascălilor și chiar a preoților. Activitatea didactică era concentrată În jurul Învățării pe cale orală a cântărilor cuprinse În Octoih și În celelalte cărți de strană, dascăli fiind probabil călugării mai bătrâni sau psalții de la bisericile principale, care luau pe lângă ei ucenici și cu metode simple Îi Învățau cântarea și rânduiala slujbelor, după ce o perioadă țineau isonul. După modelul Bisericii Domnești era organizat personalul cântăreților la
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liviu Botezatu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92312]
-
parte din clerul inferior, fiind hirotesiți, aveau pe lângă ei câte un număr de tineri aleși, numiți peveți (cântăreți), dintre care cei mai buni deveneau psalți la Curtea Domnească sau la alte biserici mai Însemnate. Schimbări importante În cântarea la strană Între evenimentele sau modificările ce au avut loc la cântarea la strană, cel mai important Îl reprezintă introducerea limbii române În Biserică. Era foarte greu, pentru un român, chiar dacă Învăța de mic, să cânte În slavonă sau greacă. La Începutul
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liviu Botezatu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92312]
-
număr de tineri aleși, numiți peveți (cântăreți), dintre care cei mai buni deveneau psalți la Curtea Domnească sau la alte biserici mai Însemnate. Schimbări importante În cântarea la strană Între evenimentele sau modificările ce au avut loc la cântarea la strană, cel mai important Îl reprezintă introducerea limbii române În Biserică. Era foarte greu, pentru un român, chiar dacă Învăța de mic, să cânte În slavonă sau greacă. La Începutul domniei lui Brâncoveanu, În românește se citeau doar Cazania, Apostolul și Evanghelia
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liviu Botezatu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92312]
-
Biserică. Era foarte greu, pentru un român, chiar dacă Învăța de mic, să cânte În slavonă sau greacă. La Începutul domniei lui Brâncoveanu, În românește se citeau doar Cazania, Apostolul și Evanghelia, dintre care numai Apostolul era citit de cei din strană. Creștinii nu Înțelegeau ce se cânta În biserică și poate același lucru se Întâmpla și În cazul psalților și al preoților. De procesul de introducere al limbii române În slujirea liturgică, beneficiază prima dată cărțile destinate preoților, pentru că era mult
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liviu Botezatu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92312]
-
târziu tipărește aceeași carte, dar de data aceasta „tălmăcit pre limba rumânească“, cu o prefață a protopsaltului Mitropoliei, Filotei Jipa, În care Îndeamnă pe toți să se bucure că au acum cărți pe limba și Înțelesul lor. Ultima carte pentru strană, Ceaslovul, este tipărită În românește, la un an de la moartea martirică a lui Brâncoveanu. Chiar dacă apariția cărților de cult În limba română se face așa târziu (după 1710), cântarea la strană În românește Începuse mai devreme de această dată. Existau
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liviu Botezatu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92312]
-
cărți pe limba și Înțelesul lor. Ultima carte pentru strană, Ceaslovul, este tipărită În românește, la un an de la moartea martirică a lui Brâncoveanu. Chiar dacă apariția cărților de cult În limba română se face așa târziu (după 1710), cântarea la strană În românește Începuse mai devreme de această dată. Existau manuscrise, În care unele cântări foarte cunoscute, erau notate În limba română. Din descrierile arhidiaconului Paul de Alep, Însoțitorul patriarhului Macarie prin țările române, În timpul lui Matei Basarab, reiese admirația
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liviu Botezatu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92312]
-
arhidiaconului Paul de Alep, Însoțitorul patriarhului Macarie prin țările române, În timpul lui Matei Basarab, reiese admirația acestuia pentru cântarea În românește și grecește: „acești cântăreți, fiind ai Beiului, servesc totdeauna, stau În Biserica Domnească sau În palatul său. La strana dreaptă ei cântară În grecește, la stânga În românește“. Tot din această perioadă datează și primele manuscrise psaltice În românește, caracterizate printr-un scris de mână frumos, caligrafic, Împodobit cu motive florale colorate. Un alt eveniment important pentru cântarea la strană
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liviu Botezatu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92312]
-
strana dreaptă ei cântară În grecește, la stânga În românește“. Tot din această perioadă datează și primele manuscrise psaltice În românește, caracterizate printr-un scris de mână frumos, caligrafic, Împodobit cu motive florale colorate. Un alt eveniment important pentru cântarea la strană, Îl reprezintă apariția „monumentalei“ lucrări Psaltichia românească, a lui Filotei sin Agăi Jipei, În 1713, protopsaltul Mitropoliei Ungrovlahiei, reprezentantul de seamă al școlii brâncovenești, care atestă Începutul cântării În românește, dar și existența unei școli de muzică În limba română
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liviu Botezatu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92312]
-
și a celor trei Liturghii, Te-Deum pentru domnitor și mitropolit, Gramatică psaltică veche, Anastasimatar, voscresne, Antologhion, Penticostar, iar pe lângă acestea rugăciunea lui Filotei pentru Constantin Brâncoveanu, două doxologii și patru tropare pentru ucenici. Prin această lucrare În românește, se asigura stranei necesarul pentru tot anul. În anii următori, toți psalții se vor folosi de ea, la strană sau În școlile de muzică, copiind-o Întreagă sau pe porțiuni, În funcție de nevoie și priceperea lor, cunoscând o mare răspândire din Transilvania și până În
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liviu Botezatu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92312]
-
Penticostar, iar pe lângă acestea rugăciunea lui Filotei pentru Constantin Brâncoveanu, două doxologii și patru tropare pentru ucenici. Prin această lucrare În românește, se asigura stranei necesarul pentru tot anul. În anii următori, toți psalții se vor folosi de ea, la strană sau În școlile de muzică, copiind-o Întreagă sau pe porțiuni, În funcție de nevoie și priceperea lor, cunoscând o mare răspândire din Transilvania și până În vetrele muzicale moldovenești. Manuscrisul nu este numai cel dintâi document muzical „pre glasul rumănesc“, dar se
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liviu Botezatu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92312]
-
-o Întreagă sau pe porțiuni, În funcție de nevoie și priceperea lor, cunoscând o mare răspândire din Transilvania și până În vetrele muzicale moldovenești. Manuscrisul nu este numai cel dintâi document muzical „pre glasul rumănesc“, dar se impune și prin mărimea sa, Înzestrând strana românească cu tot ce-i era necesar. După ce am consemnat cele două evenimente care au marcat cântarea la strana românească, ne vom ocupa de psalții din acea perioadă, de felul cum cântau ei și de unde cântau. Ultimul aspect este foarte
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liviu Botezatu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92312]
-
muzicale moldovenești. Manuscrisul nu este numai cel dintâi document muzical „pre glasul rumănesc“, dar se impune și prin mărimea sa, Înzestrând strana românească cu tot ce-i era necesar. După ce am consemnat cele două evenimente care au marcat cântarea la strana românească, ne vom ocupa de psalții din acea perioadă, de felul cum cântau ei și de unde cântau. Ultimul aspect este foarte simplu de urmărit, pentru că nu exista nici o carte tipărită la acea vreme, care să conțină notații ale muzicii psaltice
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liviu Botezatu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92312]
-
aceste cântări s-a păstrat și În țările române muzica bizantină, care a suferit unele modificări ce constau În adaptări sau Înfrumusețări din partea psalților locali, fără a știrbi Însă spiritul și esența psaltichiei originale. Școli de muzică În afară de cântarea la strană, În biserică, muzica psaltică se mai Învăța și În școli. În secolele XVI și XVII se Înființează câteva școli În care cântarea bisericească era la loc de cinste alături de greacă, slavonă, citit și scris, dar Învățământul se reducea la o
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liviu Botezatu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92312]
-
capete“ de către Mitropolitul Antim Ivireanul, În 1713. În capitolul 4, Pentru călugări, ctitorul acestui locaș rânduiește ca „În mănăstire În curtea cea dintâi să se afle lăcuitori cu șăzământul pentru slujba besericii, egumenul, doi ieromonaș greci carii să fie În strana cea mare să cânte slujba grecește... un cântăreț de va fi călugăr, au și mirean neînsurat“. În capitolul 5, Pentru preoți, rânduiește ca „Doi preoți de mir voim să fie la beserică În strana cea mică, să cânte slujba rumânește
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liviu Botezatu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92312]
-
ieromonaș greci carii să fie În strana cea mare să cânte slujba grecește... un cântăreț de va fi călugăr, au și mirean neînsurat“. În capitolul 5, Pentru preoți, rânduiește ca „Doi preoți de mir voim să fie la beserică În strana cea mică, să cânte slujba rumânește...“, iar În capitolul 6, Pentru Învățătura copiilor, scrie: „La trei copii săraci ce vor să Învețe carte să li se dea cîte șase bani de zi de mâncare și la Paști cîte o dulamă
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liviu Botezatu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92312]
-
Aceste cărți au cunoscut o mare circulație prin multe retipăriri și copii manuscrise, În toate ținuturile românești. Și un număr mare de cântări din Psaltichia sa au circulat În toate cele trei provincii românești. În același timp cu Filotei, În strana stângă a Mitropoliei a activat grecul Stavrinos, despre care nu avem alte date. Despre Coman, „dascălul, protopsaltul Bisericii Domnești“, știm că era profesor de muzică psaltică la Școala Domnească, având În anul 1704, 50 de copii pe care Îi Învăța
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liviu Botezatu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92312]
-
peveț, În 1689, cântăreț, În 1699, grămătic, În 1714 și după 1720 protopsalt sau dascăl plin În locul tatălui său, Radu. El a tradus din grecește și a creat direct În limba română, luptând pentru introducerea limbii române În slujirea la strană. A fost și un interpret desăvârșit al muzicii bizantine și un mare talent, după cum ne relatează același Macarie, dar și un excepțional pedagog În lunga-i funcție de grămătic și mai ales de dascăl, formând un număr mare de cântăreți, dintre
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liviu Botezatu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92312]
-
s-au dezvoltat În condiții politicosociale diferite, În privința muzicii bisericești lucrurile sunt foarte clare: indiferent de cadrul politic sau de momentul istoric, românii de pretutindeni au fost moștenitori ai culturii și tradiției liturgice bizantine, implicit ai muzicii psaltice. Muzica de la strana românească a fost indisolubil legată de muzica bizantină cu care a conviețuit și s-a influențat reciproc de-a lungul Întregii perioade medievale. Muzica psaltică practicată În perioada domniei lui Constantin Brâncoveanu pe teritoriul țării noastre, reprezintă continuarea aceleiași muzici
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liviu Botezatu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92312]
-
cerințele graiului românesc. Psalții pe care i-am amintit au „tălmăcit“ din greacă și slavonă sau au compus direct În românește, fără a se abate de la melosul muzicii tradiționale bizantine. Cu toate eforturile acestora de a introduce și cântarea la strană În limba română, pentru a fi Înțeleasă de toți credincioșii, În epoca brâncovenească se mai păstrează la unele mănăstiri, catedrale sau la curțile domnești, cântarea bilingvă, la o strană În românește iar la cealaltă În grecește. Această „stare“ se va
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liviu Botezatu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92312]
-
bizantine. Cu toate eforturile acestora de a introduce și cântarea la strană În limba română, pentru a fi Înțeleasă de toți credincioșii, În epoca brâncovenească se mai păstrează la unele mănăstiri, catedrale sau la curțile domnești, cântarea bilingvă, la o strană În românește iar la cealaltă În grecește. Această „stare“ se va păstra și mai departe, În timpul domniilor fanariote și chiar până la Alexandru Ioan Cuza.
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liviu Botezatu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92312]
-
nimic altceva decât ochii îngroziți ai lui Hartley. Am intrat în biserică și i-am ținut deschisă ușa mare, masivă. Nu era nimeni înăuntru. Prin ferestrele înalte, din sticlă simplă, se cernea o lumină rece, strălucitoare. M-am așezat în strana cea mai apropiată, iar ea s-a așezat pe una din bănci, astfel încât trebuia să se întoarcă spre mine ca să mă vadă. În atmosfera umedă, stătută, îi simțeam parfumul pudrei și căldura trupului. Lăsase jos sacoșa și se agățase cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
ea s-a așezat pe una din bănci, astfel încât trebuia să se întoarcă spre mine ca să mă vadă. În atmosfera umedă, stătută, îi simțeam parfumul pudrei și căldura trupului. Lăsase jos sacoșa și se agățase cu amândouă mâinile de marginea stranei. Mâinile îi erau roșii și zbârcite și, după o clipă, și le-a ascuns din nou. A murmurat: „Îmi pare rău!“, și a închis ochii. Mi-am sprijinit fruntea pe suprafața netedă de lemn pe care-și lăsase mâinile și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
o avusese întotdeauna, cu o ușoară amprentă a accentului local, m-a făcut să-mi dau seama cât de mult se schimbase vocea mea. Am simțit dintr-o dată că-mi pierd respirația și mi-am lăsat ambele mâini pe balustrada stranei. Degetul meu mic i-a atins rochia, și din nou s-a îndepărtat ușor. Ceva sumbru, amenințător, părea să planeze peste creștetul meu, aproape. Fusese fericită în toți acești ani, da, de ce nu, și totuși refuzam să cred, nu puteam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
cu atenție toate lespezile memoriale. Am mirosit trandafirii. Am citit fragmente din noile cărți de rugăciuni (nu-i de mirare că bisericile sunt pustii). Am inspectat pernițele de închinăciune, brodate de femeile din sat. M-am cocoțat pe băncile din strane și am privit pe ferestre. M-am gândit la bietul „Mutulică“ zăcând acolo în cimitir, cu nimic mai amuțit decât fusese în viață. La zece și douăzeci am hotărât că trebuie să ies la aer. Fusese o greșeală din parte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]