1,462 matches
-
sau Boccaccio, în care afirma că femeile nu ar trebui să încerce să vorbească în public, să folosească procedee retorice, să-i citească pe scriitorii clasici, deoarece sunt incapabile să înțeleagă aceste subtilități.57 Aristotel făcea o adevărată teorie a stratificării claselor sociale în lucrarea sa Politica, accentuând prohibiția femeii de a se exprima public, așa cum reliefase și Sofocle - „Tăcerea este meritul, cinstea unei femei”, dar nu este și virtutea unui bărbat. Toma d’Aquino preia această formulă și o coroborează
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Problemele sau interesele specifice femeilor sunt legate de diviziunea muncii din sfera publică și privată, de gospodărie, de sexualitate, sarcină, nașterea și creșterea copiilor. În privința diviziunii muncii, xe "Sapiro"Sapiro face o paralelă între diviziunea de gen a muncii și stratificarea din viața privată și publică. Diviziunea nedreaptă a muncii din sfera privată, în condițiile în care aceasta este prestată preponderent, uneori exclusiv, de către femei, limitează sau împiedică participarea acestora la viața publică, înlesnind-o în schimb pe cea a bărbaților
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
de interdependențe reciproce și corelații între fenomene și procese, ceea ce a condus la apariția ideii de cauzalitate complexă în explicarea științifică a realității înconjurătoare, deci la conceptul de interdependență. Nicolai Hartmann (1882-1950), un celebru filozof german, dezvoltă o teorie a stratificării, bazată pe introducerea unor nivele ale realității, fiecare nivel fiind descris utilizând categorii comune, în timp ce între nivele există corelații (interdependențe) cauzale. În lucrarea sa „Construction of the Real World”, Hartmann formulează patru legi generale, pe care le denumește nivele ale
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
zi. Știu bine că acest ajutor este acordat pentru Încurajarea creșterii animalelor, dar compararea cifrelor este cel puțin Îngrijorătoare. Principiul ierarhiei contextelor mi se pare absolut necesar pentru a Înțelege comportamentul uman și a-l evalua just. Ne obligă la stratificarea judecăților. Ceea ce este acceptabil la un nivel poate să Înceteze a mai fi, dacă nivelul În sine este unul detestabil. Voi da două exemple de comportament excepțional extrem de curajos, dar manifestat În contexte inacceptabile. Primul este legendara șarjă a Brigăzii
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
muncii trebuie să fie determinat și prin stabilirea pragului de la care diviziunea socială a muncii produce o diviziune ocupațională ireversibilă a membrilor societății. Acest punct este deosebit de important Întrucât diviziunea socială a muncii prelungită la nivelul membrilor societății produce o stratificare a acestora și o repartizare inegală a posibilităților de actualizare și dezvoltare a potențialului uman În și prin procesul muncii. Problema nu este de a evita consecințele negative ale unei diviziuni exagerate a muncii (cazul lucrului În bandă) prin simpla
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
societății; 3. dezvoltarea unor sentimente de solidaritate umană; 4. progresul rapid al unor domenii foarte variate de activitate. Dezavantajele diviziunii sociale a muncii privesc: 1. o utilizare insuficientă a potențialului uman; 2. o dezvoltare unilaterală a acestuia; 3. apariția unor stratificări artificiale; 4. o stare de conflict potențial datorită dificultăților de echivalare a diferitelor munci. Gradul optim al diviziunii muncii presupune menținerea caracterului integral al muncii În toate dimensiunile acesteia pentru toți membrii societății: a. munca pentru sine - munca pentru societate
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
gestul marchează "articularea dintre individ și grupurile de apartenență și referință, personalul în colectiv și socialul în individual" ( G. Calbris & L Porcher, 1989:36). Gestualitatea este determinată și reglată de comportamente culturale, cum ar fi variabilele sociologice (vîrstă, sex, etnie, stratificare socială etc.), religia și chiar percepția timpului. Astfel în lumea musulmană a saluta sau a oferi un obiect cu mîna stîngă reprezintă o ofensă gravă, mîna stîngă fiind rezervată igienei intime. În celebra distincție între culturi policrone (de contact și
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
își propuneau reînnoirea studiului literaturii în Franța, în jurul anilor '60, printr-o "trezire a conștiinței și a activității teoretice". În fapt, printr-o detașare declarată, o ruptură de critica universitară, încă prea îndatorată istoriei literare, și noua percepție, "neoformalistă" asupra stratificării operei literare și a actului lecturii. Dar și în cadrul acestui grup diferențele de opinie și-au spus cuvântul, "unii evidențiind elementul ludic (Roland Barthes în ultima parte a carierei sale, Jacques Derrida în comentariile la Mallarmé, Joyce sau Celan), iar
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
contemporani autorului, cât și de gradul de complexitate al universului construit de Rabelais prin continuări succesive în marja unei versiuni populare, ea însăși o istorisire cu pretenția de a fi continuat narația de acolo de unde o lăsaseră romanele cavalerești medievale. Stratificarea tematică de excepție a operei face și ea dificilă referirea exclusiv la sfera parodiei. Nici registrele stilistice nu le ușurează sarcina celor interesați, fiind obligatorie, pentru înțelegerea parodiei stilistice, o exemplificare uzând de originalul în limba franceză. Vom încerca să
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
subt-pământă" a prozaicei familii Stamate. Îndeosebi nemulțumit de convenționalitatea personajelor realiste (tipologii facil de conturat), naratorul le atribuie trăsături care țin când de fantastic, când de grotesc, dar care au, toate, un corespondent cât se poate de palpabil în logica stratificării sociale. De altfel, la Urmuz ne întîlnim mereu cu un suprapersonaj, nenumit, dar care le înglobează pe toate celelalte și a cărui prezență mai degrabă se ghicește: autoritatea ia aici chipul ierarhiei sociale tiranice, așa cum la Kafka legea își face
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
îl creează, lexiile contribuie la demonstrarea pluralității de texte (macrotextul) care se (ascund) lasă dezvăluite în fiecare text parodic (microtext). Ele nu sunt altceva decât suma unor sensuri deja concepute, pe care le înglobează îndatorându-și cititorul să le recunoască stratificarea; volumul semantic e "ordonat ca un bloc de sensuri posibile (dar reglate, atestate printr-o lectură sistematică) sub fluxul discursului"327. Se modifică, implicit, atât conștiința creatorului de text, cel ce realizează că nu poate crea decât în interiorul textelor care
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
trebuie fructificat. Protestantismul încurajează această atitudine. Economismul se răspândește. Este o concepție în care ocupațiile și slujbele cele mai demne de stimă în societate sunt cele care aduc cel mai mult profit. Productivitatea economică este criteriul cel mai important al stratificării sociale. Oamenii care au talent și ambiție urmează o carieră care duce la pozițiile cele mai înalte. Acestea sunt în cadrul economiei. Astfel, spiritul întreprinzător insuflă Europei dinamismul ei, o îndrumă către expansiune, îi asigură superioritatea materială. Astăzi, vedem că țările
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
latura epistemologică, subiectivă a cunoașterii, cât și pe cea ontologică, intranzitivă (vezi și Archer, 2002). Printre avantajele pe care Sharp vezi Archer et al. (1999:12) consideră că le oferă realismul critic (social) cercetării empirice se numără: ideea de triplă stratificare a ontologiei (nivelul empiric al experiențelor; nivelul evenimentelor; nivelul realității, al structurilor), ideea că actorii și structurile se află în relații de putere cauzale și că sarcina științelor sociale este tocmai explorarea lor (explicația trebuie să aibă în vedere atât
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
sau grup ele au o solidă consistență internă și se prezintă de fapt ca dimensiuni. 16 Vezi ca modele paralele Blaga (orizonturi inconștiente, personanță, stil) sau Bădescu (planul darurilor, trăirile și planul intereselor lumești) în capitolul 4 -, dar și tripla stratificare a ontologiei în realismul critic (Bhaskar, 1997:4-17). La cel din urmă e vorba de distincția între: a) empiric (nivelul experiențelor); b) actual (nivelul evenimentelor); și c) real (nivelul structurilor) (Bhaskar, 1998, și Archer et al. 1999:12). 17 La
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
spirit, au fost cei care s-au considerat pe sine și acțiunile lor drept bune, de prim ordin, în opoziție cu tot ceea ce era josnic, meschin, vulgar și grosolan". Acest "patos al distanțării", cum îl numește Nietzsche, este ancorat în stratificarea socială și își găsește întemeierea chiar în etimologia cuvântului bun19 (lat. bonus, -a, -um), care înseamnă nu doar de bună calitate, ci și "bogat", "de neam nobil" sau "frumos". Această calitate de distincție se regăsește în structurile discursive ideologice prin
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
etichetei din timpul mesei (nivelul meta-metaformei). Când am menționat nivelul macrosemiotic al semnificantului /ardeiul roșu/, am ajuns la următoarea interpretare despre izotopia bucătăriei românești, unde borșul și ardeiul iute sunt ingrediente esențiale: cadrul informal al ritualului mesei și lipsa unei stratificări sociale. Aceste două implicații conceptuale se transferă și către Traian Băsescu. Fost căpitan de marină, cunoscut pentru carismă să nerafinata, Traian Băsescu este gata oricând să se adapteze oricărui context social: să-și atace contracandidații folosind un limbaj informal, să
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
dintre el e. * Autorul își evocă nu numai copilăria, ci și a dole scența și maturitatea întâmplată la Bârlad, oraș căruia îi dăruiește tot ceea ce poate ca șef de clasă, de promoție, ca exemplu de corectitudine morală. Este o profundă stratificare, în ordinea păturilor sociale, din vremea când Școala Normală din Bârlad însemna un drum pentru copiii satelor (unul d intr e acestea este Priponești - Bârlad, locul natal al lui Alexa ndru Mânăstireanu). Dacă am gândi și întreaga «biografie» sub raportul
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
unde găsim, din punct de vedere electoral, toate voturile posibile, sau cazurile de absenteism. Dominații trebuie să ajungă, împotriva ideologiei dominante, la înțelegerea condiției lor sociale și a posibilității de a-și defini soluțiile sociale și politicile alternative. Principiile de stratificare socială în lucrările de cercetare și, în mod special, în instituțiile însărcinate cu stabilirea statisticilor cu caracter statal se inspiră, fără a conștientiza întotdeauna acest lucru, din aceste diferite curente, marxist, weberian, bourdieusian. În Franța, importanța tradiției marxiste în științele
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
special, în instituțiile însărcinate cu stabilirea statisticilor cu caracter statal se inspiră, fără a conștientiza întotdeauna acest lucru, din aceste diferite curente, marxist, weberian, bourdieusian. În Franța, importanța tradiției marxiste în științele sociale, până la o anumită dată, condusese la o stratificare în care locul ocupat în procesele de producție era esențial. Noțiunea de statut era determinantă, permițând diferențierea între salariați, angajatori și independenți în numeroase profesii. Aceste categorii nu descriu un continuu social în care frontierele dintre grupuri dispar. Ci o
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
la opoziții dihotomice și implică ideea de dificultate a trecerii de la un rang la altul. Dacă scara ierarhică este făcută pentru a fi urcată, structura socială este făcută pentru a fi reprodusă" [Duriez et al., 1991, p. 52]. Scările de stratificare sunt astfel mai apropiate, în concepția lor, de tezele despre egalitatea de șanse și despre societatea deschisă, permițând fiecăruia să se producă, decât de concepțiile despre exploatare și dominație. Nu este o întâmplare faptul că aceste teorii ale stratificării vorbesc
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
de stratificare sunt astfel mai apropiate, în concepția lor, de tezele despre egalitatea de șanse și despre societatea deschisă, permițând fiecăruia să se producă, decât de concepțiile despre exploatare și dominație. Nu este o întâmplare faptul că aceste teorii ale stratificării vorbesc mai degrabă despre elite, decât despre burghezie. Clasa burgheză astăzi Dacă în marxism clasele sociale fundamentale, burghezia și proletariatul, au putut exista în realitate prin chiar vitalitatea doctrinei marxiste, suficient de puternică în reprezentări pentru ca cei implicați să adopte
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
și societăți în sociologie, automat vorbim de sociologia acțiunii. Sociologia acțiunii se aplică fără nici un fel de deosebire tuturor categoriilor de fenomene. Îl regăsim astăzi reprezentat în cele mai diverse domenii: sociologia organizațiilor, a mișcărilor sociale, a acțiunii colective, sociologia stratificării și a mobilității, sociologia dezvoltării, sociologia cunoașterii, sociologia comunicării și, la modul general, în aproape toate capitolele sociologiei. "Numeroase studii, cum sunt cele ale lui A. Oberschall (1973) în domeniul mișcărilor sociale, ale lui A. Hirschmann (1980) sau H. Mendras
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
al dezvoltării, ale lui J. March și H. Simon (1958) sau M. Crozier (1964) în domeniul sociologiei organizațiilor, ale lui M. Olson (1965) în cel al acțiunii colective, ale lui R. Boudon (1973) și M. Cherkaoui (1982) în cel al stratificării și mobilității, ale lui R. Horton (1967) în cel al sociologiei religiei, ale lui T. Kuhn (1962) în domeniul sociologiei științei, toate se inspiră uneori fără să-și dea seama din principiile sociologiei acțiunii care constau în a vedea orice
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
o serie de adăugiri sau restructurări. Astfel, în timp ce în celelalte comunități virtuale distincția se face doar între membri și vizitatori sau membri care plătesc și cei care nu plătesc (cu drepturi limitate), în comunitățile virtuale religioase apare o formă de stratificare socială care include liderul religios, membrii de bază, membrii nou-veniți și vizitatorii ocazionali (Heather & Lee, 2006). O altă diferențiere apare între membrii care aderă la orientarea religioasă predominantă a comunității și cei care sunt doar interesați de aceasta, fără a
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
politico-ideologic (pseudo-modernizarea de tip sovietic amestec ineficient de modernizare leninist-fordistă forțată a economiei și de demodernizare violentă a societății e ilustrarea cea mai sumbră a acestui fenomen), ceea ce ne reamintește că în România, poate mai mult decât în alte țări, stratificarea socială și diversitatea etno-lingvistică-relgioasă se întrepătrund. Un detaliu care ar merita explorat este raportul majorității cu acele grupuri/comunități care nu intră în niciun fel sau intră foarte greu în fluxul modernizării: țiganii sunt în acest sens exemplul cel mai
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]