1,448 matches
-
10) puterea - caracterizează gradul în care grupul este important pentru membrii săi; 11) mărimea - definește numărul membrilor unui grup; 12) stabilitatea - arată măsura în care un grup persistă după o perioadă de timp având, în general, aceleași caracteristici structurale; 13) stratificarea - reprezintă nivelul la care un grup își ierarhizează membrii după statusuri; 14 ) coeziunea - definește măsura în care membrii unui grup funcționează ca o unitate. Importanța unui astfel de instrument este evidentă; astfel, încercați să vă gândiți pe rând la două
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
sociale, să-și regândească poziția și legăturile, să-și restructureze credințele și reprezentările. Nu era o operație dificilă. Exista o ideologie dominantă puternică, se conturase un curent relevant în gândirea socială, curent care justifica noul tip de ordine socială, noua stratificare și noua ierarhie, nu-ți rămânea decât să te înscrii în acest curent. Adeziunea și apoi militantismul defineau și întăreau noua identitate. Când este afirmată și încurajată o nouă identitate, strategia individuală cea mai convenabilă e această înscriere în curent
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
filtrează aruncând primii 10 -15 ml de filtrat. 50 ml filtrat trecuți într-o plâlnie de separare se tratează de 2-3 ori cu câte 25 ml alcool izoamilic, filtratul se agită cu alcoolul izoamilic timp de câte 2 minute, după stratificarea amestecului alcoolului se îndepărtează. Stratul apos care conține tiamina se supune oxidării. Pentru aceasta, într-o altă pâlnie de separare se introduc 2 ml NaOH 30 %, apoi pe pereții pâlniei soluția de K3Fe(CN)6, 2 %. Cantitatea de oxidant se
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
cu pipeta, se introduc repede 5 ml soluție de analizat și din nou se agită; Volumul amestecului din pâlnie se aduce la 10 ml apă, se introduc 10 ml alcool izoamilic și timp de 2 minute se agită intens. După stratificarea amestecului alcoolul etilic se îndepărtează și soluția de alcool izoamilic se spală cu 5 ml apă. Apa se îndepărtează, se introduc în pâlnia de separare 2 ml alcool etilic pentru limpezirea soluției, amestecul se agită și se determină fluorescența. În
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
influențează major prognosticul în aceste cazuri. Dimensiunea tumorii, nivelul AFP și evidențierea creșterii tumorale sunt parametri ce pot prezice progresia bolii la pacienții aflați pe lista de așteptare pentru transplant. Examenul anatomopatologic al piesei poate estima suplimentar riscul de recurență. Stratificarea pacienților înaintea transplantului hepatic după criteriile Milano (tumoră unică ≤ 5 cm sau 3 noduli ≤ 3 cm ce nu se pretează la rezecție) a permis scăderea mortalității postoperatorii la 5 ani sub 30% [44]. Modelele prognostice actuale la pacienții cu CHC
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Cristian Balahura () [Corola-publishinghouse/Science/92140_a_92635]
-
apoi în măduva spinării și trunchiul cerebral, în final apărând și în encefal. Organizarea funcțională a sistemului nervos central începe din săptămâna 24 de sarcină, continuă până la câțiva ani după naștere sau chiar mai mult și include alinierea, orientarea și stratificarea neuronilor corticali, elaborarea celulelor gliale și stabilirea de sinapse, astfel încât creierul își mărește volumul de aproximativ patru ori. De asemenea, apar proliferarea și diferențierea intensă a dendritelor (dentritogeneza), precum și moartea celulară selectivă și necesară (apoptoză) în procesul de diferențiere funcțională
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
fi luată în considerare doar în cazuri selecționate, cu risc chirurgical scăzut și tumoră unică; aceste cazuri sunt ulterior candidate la terapie adjuvantă. Este clar recunoscută importanța informației prognostice adusă de evaluarea ganglionilor prelevați cu ocazia rezecției, fiind esențială pentru stratificarea pacienților înscriși în studii clinice; însă nu același lucru se poate spune în ceea ce privește rolul terapeutic al limfadenectomiei [32]. Nu există un consens în a recomanda limfodisecția de rutină [11,22,28,32,87] sau prelevarea acelor ganglioni modificați macroscopic în
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Bogdan Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/92163_a_92658]
-
școlii capitalului social, este încrederea interpersonală. Contrar tezelor lui Putnam (1995), potrivit căruia participarea creează încredere, Stolle (1998) și Uslaner (2003) arată că membrii asociațiilor voluntare se recrutează mai ales dintre persoanele care au niveluri înalte ale încrederii. Poziția în stratificarea socială influențează și ea probabilitatea participării. Participarea este mai probabilă printre membrii clasei mijlocii. Teoretizări precum cele ale lui McClelland (1976) sau Bourdieu (1984) atribuie clasei mijlocii anumite înzestrări culturale care le stimulează participarea. Această observație introduce problematica resursele pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
pe care o regăsim în modelele ecologiste. Pentru o descriere a acestui model, autorii utilizează metafora keno capitalism, ale cărei principale caracteristici sunt lipsa unui centru sau, mai exact, un centru dominat de periferie, existența relațiilor globale alături de cele locale, stratificare socială fluidă, respectiv relocalizarea proceselor urbane. Toate acestea duc la o structură urbană fluidă și mai haotică decât afirmă membrii școlii din Chicago, numită de către Dear și Flutsy nonstructură. O descriere a orașului postmodern în comparație cu orașul modern rezultă din caracteristicile
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
dezvoltării sociale. Diversificarea generează nevoia de dezvoltare a unor mecanisme care să promoveze integrarea socială a grupurilor care nu au putere, grupurile minoritare. Aceasta se realizează pe mai multe căi: integrare economică; integrare în sistemul legal; integrare culturală; integrare prin stratificare și dominare; integrare familială extinsă prin relații de rudenie; integrare teritorială. Există însă grupuri care nu reușesc să se integreze social și tind să fie marginalizate. Un proces complex, coerent și uniform de dezvoltare socială nu poate lăsa în afara sistemului
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
slabe. Așa cum arată HYPERLINK \l "Bădescu" Bădescu (2006) expansiunea implică în mod necesar, o dezvoltare inegală și curiozitatea acestui sistem este că însăși coeziunea lui presupune, se bazează, în ultimă instanță, pe acest fenomen de dezvoltare inegală, adică pe o stratificare a economiei mondiale în centre, semiperiferii și periferii; în interiorul ariei centrale, pe o diferențiere între state, în cadrul statelor, între regiuni, iar în cadrul regiunilor, între oraș și zona rurală etc. Teoria sistemului mondial (ca și cea a dependenței din care derivă
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
la pluripartitism, alegeri libere și stat de drept. În plan economic, a fost abandonat modelul etatist de economie centralizată în favoarea modelului capitalist al economiei de piață. Schimbările din economie au antrenat și un alt pattern, mult mai complex: cel al stratificării sociale. În planul valorilor, a fost abandonată ideologia oficială de tip comunist în favoarea valorilor de tip occidental. Tranziția a devenit posibilă datorită dezagregării blocului de state socialiste, format din URSS și aliații săi. Ca organizare, acest bloc avea structuri asemănătoare
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
ar fi una în care distribuția indivizilor în ierarhia socială se realizează în conformitate cu meritele lor. Conceptul de merit are în abordarea sociologică funcționalistă o poziție deosebit de importantă, fiind considerat principalul criteriu pe baza căruia se realizează selecția școlară și, ulterior, stratificarea socială. Conceptul de merit corespunde unor cerințe de eficiență socială, dar și de justiție socială. Considerarea meritului ca unic criteriu de selecție ar eficientiza societatea, deoarece, prin această modalitate, indivizii cu cele mai înalte competențe ar fi plasați în cele
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
alte cuvinte, inegalitățile educaționale și cele sociale se datorează unor diferențe în privința coeficientului de inteligență și a gradului diferit de efort depus de indivizi, și nu unor diferențe datorate originii sociale. Societățile meritocratice ar fi acelea în care în realizarea stratificării sociale prevalează abilitățile individuale dobândite (achieved), și nu cele datorate nașterii și moștenirii (ascriptive). Contrar teoriilor funcționaliste, studiile empirice din anii ’60 și ’70 au arătat că legătura dintre merit (în accepțiunea restrânsă de coeficient de inteligență) și nivelul școlar
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
oportunităților europene descrește de-a lungul timpului, inegalitatea oportunităților sociale are tendința de a rămâne constantă. Altfel spus, structurile sociale au un grad ridicat de stabilitate, iar schimbarea sistemelor educaționale în sensul creșterii oportunităților educaționale nu modifică în manieră sesizabilă stratificarea socială. Ca reprezentant al noii sociologii a educației, Boudon adoptă o poziție pesimistă în ceea ce privește considerarea sistemului școlar ca principal mijloc de realizare a unei politici de egalitate socială. El crede că școala trebuie să continue politica de egalizare a șanselor
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
mijloc de realizare a unei politici de egalitate socială. El crede că școala trebuie să continue politica de egalizare a șanselor școlare, deși se îndoiește că o astfel de politică poate avea rezultate notabile în egalizarea șanselor sociale. Deoarece efectul stratificării asupra poziției sociale pe care indivizii reușesc să o dobândească este unul exponențial, în timp ce efectul școlarizării este unul modest, Boudon consideră că promovarea unei politici de egalitate socială se poate realiza cu succes doar în condițiile în care se acționează
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
poziției sociale pe care indivizii reușesc să o dobândească este unul exponențial, în timp ce efectul școlarizării este unul modest, Boudon consideră că promovarea unei politici de egalitate socială se poate realiza cu succes doar în condițiile în care se acționează asupra stratificării sociale. Mai concret, o reducere chiar modestă a decalajelor economice dintre diversele grupuri sociale ar putea avea ca efect, deopotrivă, o descreștere substanțială a inegalității oportunităților educaționale, cât și a inegalității oportunităților sociale. Teoria inegalităților educaționale pe care o propune
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
pe care o propune Goldthorpe (2001b) este o dezvoltare a celei propuse de Boudon cu două decenii mai devreme. Teza principală pe care o susține Goldthorpe este aceea că diferențele de nivel școlar, ce se înregistrează pe diferite paliere ale stratificării sociale, sunt explicate de către deciziile individuale de mobilitate educațională. În aceste decizii educaționale (nivelul școlar urmărit), indivizii din diverse clase sociale se orientează după același principiu al maximizării interesului personal. În consecință, diferențele în nivelul de școlaritate dobândit între indivizii
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
sociale existente și să legitimeze ordinea socială existentă. Oricum, motivele pentru care cei doi autori consideră că meritocrația este departe de a fi un bun descriptor al sistemelor sociale occidentale sunt diferite. Astfel, Bourdieu consideră că actuala ordine socială și stratificarea socială ce o însoțește reprezintă rezultatul unei distribuții asimetrice a puterii în cadrul societății, distribuție care, prin intermediul sistemului școlar, se perpetuează, se reproduce. În concepția lui Bourdieu, meritul este o cuantificare a habitus-ului claselor dominante, o obiectivare a acestuia prin
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
în constrângerile diferite asociate pozițiilor de status. Dacă, în ceea ce privește controversa asupra cauzelor inegalităților școlare, diferențele de perspectivă par ireconciliabile, pozițiile celor doi autori în ceea ce privește inegalitățile sociale au multe puncte de convergență. Atât Boudon, cât și Bourdieu consideră că sistemele de stratificare socială existente au tendința de a se perpetua, de a rămâne neschimbate pentru perioade lungi de timp. Structura socială a țărilor vestice a rămas practic neschimbată, afirmă Boudon analizând tabele de mobilitate socială din mai multe țări occidentale. Ambii autori
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
Heart Association), troponina T și troponina I reprezintă markerii biochimici de preferat în detectarea lezării miocardice și în diagnosticul infarctului miocardic acut. Nivelurile serice ale troponinei T pot fi utilizate nu numai în diagnosticul evenimentelor coronariene majore, dar și în stratificarea riscului pentru acestea. Astfel, un studiu prospectiv efectuat pe un număr relativ mare (258) de pacienți asimptomatici a evidențiat că nivelurile serice predialitice ale troponinei T (și ale CPK-MB) s-au corelat semnificativ cu supraviețuirea la 2 ani. Nivelurile serice
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
sub această limită. Mai mult, pacienții cu valori ridicate ale troponinei T au prezentat un risc mai mare de a necesita inițierea terapiei dialitice pe parcursul perioadei de urmărire, reflectând probabil paralelismul afectării cardiovasculare severe cu degradarea accelerată a funcției renale. Stratificarea riscului cardiovascular în funcție de nivelurile serice ale troponinei T (și în mai mică măsură ale troponinei I) la pacienții dializați asimptomatici ar putea duce la o cuantificare mai exactă a riscului operator asociat transplantului renal, prin detectarea lezării miocardice subclinice, dar
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
terapie hipolipemiantă intensivă) cu intervențiile intracoronariene directe. Un studiu ideal ar trebui să randomizeze pacienți uremici diabetici și non-diabetici într-un braț medicamentos față de unul cu stentare imediată versus by-pass (urmate de terapie medicamentoasă identică) și, acolo unde este posibil, stratificarea adecvată a unor grupuri la intrarea în studiu, în funcție de numărul vaselor implicate, gradul stenozelor și al calcificărilor [i performanța ventriculului stâng. Diferite grupuri de studiu au elaborat indicații anestezice și nefrologice, inclusiv pentru cazurile în care hemodializa este necesară în
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
profesorul Thomas J. Scheff a organizat la adunarea de la Sân Francisco a Asociației Americane de Sociologie prima conferință pe tema emoțiilor; în același an, Randall Collins a demonstrat în lucrarea Conflict Sociology că emoțiile au un loc central în microdinamica stratificării sociale. Au apărut apoi, într-un interval scurt, lucrările A Social Interactional Theory of Emotion (Kemper, 1978Ă și Chatarsis în Healing. Ritual and Dramă (Scheff, 1979Ă. După două decenii s-au publicat volumele de sinteză Emotion, Social Theory, and Social
[Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
sau Boccaccio, în care afirma că femeile nu ar trebui să încerce să vorbească în public, să folosească procedee retorice, să-i citească pe scriitorii clasici, deoarece sunt incapabile să înțeleagă aceste subtilități.57 Aristotel făcea o adevărată teorie a stratificării claselor sociale în lucrarea sa Politica, accentuând prohibiția femeii de a se exprima public, așa cum reliefase și Sofocle - „Tăcerea este meritul, cinstea unei femei”, dar nu este și virtutea unui bărbat. Toma d’Aquino preia această formulă și o coroborează
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]