802 matches
-
sau fără măcar mențiunea că e o lecțiune incertă. Dar, altă dată, Florica Ichim are dreptate, după cum rezultă și din context, să citească numele lui Vl. Streinu (p. 79 în ediția 2003), pus în relație cu Șerban Cioculescu, și nu Streinul, lecțiune care trimite greșit la bucovineanul Mircea Streinul (p. 111 în ediția Zaciu). Mai sunt și alte diferențe de detaliu (date diferite pentru unele însemnări sau locuri diferite ale unor fragmente răzlețe), dar nu acestea merită insistențe. Importante sunt fragmentele
Un confesiv paradoxal by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12493_a_13818]
-
incertă. Dar, altă dată, Florica Ichim are dreptate, după cum rezultă și din context, să citească numele lui Vl. Streinu (p. 79 în ediția 2003), pus în relație cu Șerban Cioculescu, și nu Streinul, lecțiune care trimite greșit la bucovineanul Mircea Streinul (p. 111 în ediția Zaciu). Mai sunt și alte diferențe de detaliu (date diferite pentru unele însemnări sau locuri diferite ale unor fragmente răzlețe), dar nu acestea merită insistențe. Importante sunt fragmentele introduse acum în premieră, care fuseseră scoase de
Un confesiv paradoxal by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12493_a_13818]
-
Autoarea studiului se referă pe larg la destinul postum al Albatrosului, mai precis la cel al principalilor săi colaboratori care s-au risipit în direcții divergente. Geo Dumitrescu și Virgil Ierunca, Mihnea Gheorghiu și Dinu Pillat, Dimitrie Stelaru și Mircea Streinul. Ce ar fi devenit, în condiții de minimă normalitate acești autori și alții pe lîngă ei, ce ar fi fost literatura română dacă majoritatea scriitorilor născuți între 1920 și 1930 ar fi debutat la timp și nu spre 40 sau
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6490_a_7815]
-
-și cu sânge rece adversarii, până când pieri și el, otrăvit... Cum arăta el? Neculce l-a văzut și l-a prins în această frază grea: Om mare la stat cu ochi ca de bou, harnic, darnic, milă mare făcč la streini, la slujitori. Cheltuič mult, să-ș facă nume, iar nu să strângă. Un generos în aparență, mânuind cu iscusință arma vremii, corupția. (A vremii, numai?...) Dincolo, Cantemir analfabetul. Un viveur sigur pe el. Intelectualii, Miron Costin, căruia i-a tăiat capul
Cantemireștii, Cantacuzinii, dușmănie mare by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9055_a_10380]
-
nivelul cugetării abstracte. Cărturarul pare foarte mîndru de inovația lui, anunțată încă din titlu: Istoriia ieroglifică, în doaîsprădzece părți îpărțită, așijderea cu 760 de sentenții frumos împodobită, la începătură cu scară a numerelor dezvălitoare, iară la sfîrșit cu a numerelor streine tîlcuitoare. Iată artificialitatea proclamată oficial. Titlul cărții, neobișnuit de lung, afișează două procedee ale sofisticării expresiei, anume cadențarea ritmică a frazei, agrementată de rime interioare, ca și existența numeroaselor sentenții parazitare. Cititorul nu se poate plînge că nu a fost
Barocul pe malul Bosforului: DIMITRIE CANTEMIR by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4073_a_5398]
-
franceză), pe care, din păcate, nu am citit-o, pentru a verifica opinia entuziastă a memorialistului care o consideră "o creație europeană", scrisă astfel încît o face intraductibilă. Mai sînt de reținut și alte portrete evocatoare, cele ale lui Mircea Streinul, Iulian Vesper, Sandu Tudor, conducătorul gazetelor Floare de Foc și Credința, devenit, prin trecerea la monahism, părintele Daniil și mort în închisoare, în anii șaizeci. Figuri în filigran ale dlui Pericle Martinescu se citesc cu interes. Îl recomandăm tuturor, și
Filigranul amintirii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17177_a_18502]
-
are cea mai largă apertură culturală, era de așteptat ca pericolele care-o pândesc să fie direct proporționale cu intenția. Nu mai e vorba, aici, de temele regionale - bucovinene sau nu - din studii cum sunt Poezia de la "Gândirea" (1997), Mircea Streinul. Viața și opera (1998) sau Mișcarea "Iconar". Literatură și politică în Bucovina anilor '30 (1999). Nici despre investigații pe terenul când accidentat al poeziei post-moderne, când gata cimentat al interpretării operei lui Ion Creangă. Față de toate aceste demersuri duse onest
Cui i-e frică de critica literară? by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8206_a_9531]
-
și a fost popularizată de numeroase glosare și dicționare de neologisme din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. În M. Seche, Schiță de istorie a lexicografiei române, apar titluri grăitoare: Nou dicționaru portativu de toate zicerile radicale și streine reintroduse și introduse în limbă... (1862); Nou dicționaru portativu de toate zicerile nuoi (radicale) reintreoduse și introduse în limba română... (1870); alte dicționare vorbesc de “vorbe radicale și vulgare” (1864), “cele mai necesare cuvinte radicale” (1868) etc. Cuvîntul radical pare
Radicale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14332_a_15657]
-
sont inhabituelles. Romulus Vulpescu, écrivain roumain, peut etre considéré comme l^un des représentants de cette littérature qui cherche va voie hors des conformismes officiels." Mai limpede nici că se putea. * Cele mai multe rele nu vin de pe afară,/ Nu le aduc streinii, ci ni le face toate/ Un pămîntean d-ai noștri, o rudă sau un frate." (Gr. Alexandrescu, Toporul și pădurea) Cele mai multe rele pentru prozatorul Vulpescu, ca și pentru poetul și dramaturgul cu același nume, vin din partea traducătorului Vulpescu, ale cărui
La o reeditare by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/8708_a_10033]
-
anunțat de pe prima pagină: Ștefan Baciu, Mihai Beniuc, Ovid Caledoniu, M. Camilucci, Virgil Carianopol, Mihail Chirnoagă, Paul Constantinescu, Vintilă Horia, Ion Aurel Manolescu, Aurel Marin, Pericle Martinescu, I. Mirea, Horia Nițulescu, Grigore Popa, Rudd. Rybiczka, Teodor Scarlat, Ștefan Stănescu, Mircea Streinul, Miron Suru, Ion Șiugariu, Octav Șuluțiu. Sunt foarte multe nume care au rămas fără glorie, în zona literaturii minore. Ideologic, ne poate surprinde să întâlnim pe aceeași listă un poet de extremă stângă, cum este și va rămâne Mihai Beniuc
Depășirea respectuoasă a gândirismului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12111_a_13436]
-
nume care au rămas fără glorie, în zona literaturii minore. Ideologic, ne poate surprinde să întâlnim pe aceeași listă un poet de extremă stângă, cum este și va rămâne Mihai Beniuc, cu un scriitor simpatizant al legionarilor, cum e Mircea Streinul. E de observat că, alături de mulți poeți modești, gruparea se diversifică în sensul preocupării pentru muzică (prin compozitorul Paul Constantinescu), pentru artă (prin Ioan I. Mirea, care scrie despre Ștefan Luchian), pentru teoria estetică (prin italianul Marcello Camilucci), pentru filosofie
Depășirea respectuoasă a gândirismului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12111_a_13436]
-
Horia propune "o nouă înțelegere a fantasticului" (așa se intitulează un articol din 1939): concentrarea într-un simbol, evadarea din realitate - tendințe ce pot fi sintetizate în noțiunea de "fantastimbolism" (p. 176-177). Revista se susține în acest program prin Mircea Streinul și V. Beneș, dar îi invocă drept exemplu și pe Victor Papilian și Pavel Dan. Altă dată, Vintilă Horia numește destul de impropriu și confuz această poetică antirealistă ca "estetică a nonexistenței" (p. 217), prin care trebuie să înțelegem "victoria fantasticului
Depășirea respectuoasă a gândirismului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12111_a_13436]
-
Facultatea de Litere și Științe ale Comunicării a Universității din Suceava, Mircea A. Diaconu (n. 1963, Orțești, Neamț) și-a dat doctoratul în 1998 cu "Mișcarea Literară Iconar". Expert în viața și opera unor scriitori bucovineni și moldoveni tip Mircea Streinul, Creangă, Hogaș, dovadă monografiile dedicate acestora, criticul și istoricul literar sucevean a citit toată literatura interbelică și încă ceva pe deasupra. Știe tot despre poezia română modernă (vezi monografia dedicată lui Cezar Baltag, Aula 2000), dar și despre cea postmodernă. A
„Gândirea“, fără prejudecăți by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/7648_a_8973]
-
nimic de escepționat să se tipărească în afară de «Biblioteca scriitorilor de la noi», așa cu editura proprie a mea, ne-am putea înțelege și fără Dl. Tăslăoanu, rămânând să stabilim suma onorarului. Dacă nu l-ai vândut cuiva încă și nu ești strein de gândul că le tipăresc eu, mai scrie-mi în chestia aceasta.” Când se ajunge în etapa stabilirii „onorarului”, omul de afaceri de 22 de ani se arată nemilos în negocieri: „Ieri am primit scrisoarea D-tale în care-mi
Cum se scrântesc intelectualii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4726_a_6051]
-
a activat necontenit în țară prin conferințe publice, articole, publicații de specialitate și de propagandă pentru clasicism (Milliarium), traduceri din mari poeți latini (Horațiu, Catul), iar în streinătate prin schimb de articole între revista românească clasică și marile reviste clasice streine, prin schimb de conferențiari streini aduși în București sau români plecați în streinătate, prin schimb de elevi între universități, prin participări la congresele de studii clasice, unde prof. Herescu reprezenta România (cum dovedește volumul Orazio, unde e tipărită conferință prof.
Din nou despre N.I. Herescu, când și de ce a plecat din țară? by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/7412_a_8737]
-
prin conferințe publice, articole, publicații de specialitate și de propagandă pentru clasicism (Milliarium), traduceri din mari poeți latini (Horațiu, Catul), iar în streinătate prin schimb de articole între revista românească clasică și marile reviste clasice streine, prin schimb de conferențiari streini aduși în București sau români plecați în streinătate, prin schimb de elevi între universități, prin participări la congresele de studii clasice, unde prof. Herescu reprezenta România (cum dovedește volumul Orazio, unde e tipărită conferință prof. Herescu la Romă în 1936
Din nou despre N.I. Herescu, când și de ce a plecat din țară? by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/7412_a_8737]
-
În primăvara anului 1944, prof. Herescu a primit o nouă invitație din partea Universităților iberice pentru o serie de prelegeri la Madrid și Lisabona. Tot atunci starea copilei sale Ioana cerea imperios un consult și tratament la una din marile clinici streine, cu specialiști recomandați de medicii români. Dar prof. Herescu nu putea pleca, nedîndu-i posibilitate nici cursurile ce preda la Universitate, dar mai ales situația lui financiară și situația politică a Europei (el se ducea întotdeauna pe propria-i socoteală). Atunci
Din nou despre N.I. Herescu, când și de ce a plecat din țară? by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/7412_a_8737]
-
ô, pentru /oa/, ç, pentru /š/ etc. Chiar în această trecere la grafia italo-latină, dubla notare a lui /î/ (prin ê și â) se menține. Bineînțeles, alături de formele sunt(em). În același timp, apariția, în 1847, a Vocabularului de vorbe streine... și trecerea la formele verbale sunt - suntem, precum și alte grafii etimologizante deschid calea către purismul românesc, artificial, dar... latino-italian! Această exclusivitate latinizantă cuprinde, treptat, cultura românească de dincolo și de dincoace de Carpați. August Treboniu Laurian, Aron Pumnul, I. C. Massim
Ortografia - o problemă de istorie a culturii românești by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14599_a_15924]
-
a fost modificată de Tudor Arghezi, pentru ediția Scrieri (vol. 1) și pentru ediția din 1966, astfel: Am ridicat lopata în semn de datorie/ Și m-am sculat din luntre, de jos, ca să-l salut,/ Ca-n fața unui rege strein, necunoscut". 3. în poezia închinăciune, versul 5 din ediția apărută în 1959: "Să-și oțărască solzii lor de tine", a fost "întors" la lecțiunea corectă din Cuvinte potrivite (1927): "Să-și oțelească solzii tăi de tine", iar versul 36, care
Ridicola obstinație by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/12377_a_13702]
-
Sînt, apoi, „anxioasele“ și „epigonele“ pietre (semi)prețioase (agatul, opalul, ametistul, malahitul și jadul), florile (azaleea, „orbita sexului“, agava, crinul, tuberozele), lexicul, fermecător în arhaicitatea sa, al unei limbi bogate, ca de pagină cronicărească (vergin, manuscript, cetește, subt, văzum, tîngă, strein), locuri, figuri si topos-uri mitice (Galileea, Valea Iosafat, Bethleem, Yerihon, Salomeea, „regina harpă vidră dansatoare“, gnomii Nordului, „nuntașul incaș”, „decima wallhală“, Kali, „grotă senzuală”, zeița „neagră“ din mitologia vedică), realul, în ironic citat („Yahoo. «Veniți privighetoarea cîntă/ și liliacul
Urmuz din Galaad by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/2743_a_4068]
-
istoric literar n-a mai explorat-o sistematic de la Dumitru Micu, Ov. S. Crohmălniceanu și Mircea Scarlat încoace. Sau în monografiile pe care le-a dedicat mișcării „Iconar” din anii ’30 - trăirismul bucovinean! - și vîrfului de lance al acesteia, Mircea Streinul. Evident, fără a uita studiile și edițiile din Traian Chelariu, Iulian Vesper sau Teofil Lianu. Apărute la finele deceniului zece, cărțile în cauză au fost comentate, prob, de cîțiva oameni de meserie, între care Z. Ornea, dar nu știu în ce măsură
Trăiriștii bucovineni by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4693_a_6018]
-
Petre Andrei” din Iași - a lucrărilor despre „iconari”, reunite într-un volum intitulat Studii bucovinene. E vorba de Mișcarea „Iconar”. Literatură și politică în Bucovina anilor ’30 (la origine, teza de doctorat a lui Mircea A. Diaconu), de monografia Mircea Streinul. Viața și opera (apărută la o editură regională obscură, Institutul Bucovina- Basarabia din Rădăuți, 1998) și, pe post de bonus, de un capitol cuprinzînd studiile însoțitoare la edițiile din Traian Chelariu, Mircea Streinul și Iulian Vesper. Putem regreta, eventual, că
Trăiriștii bucovineni by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4693_a_6018]
-
lui Mircea A. Diaconu), de monografia Mircea Streinul. Viața și opera (apărută la o editură regională obscură, Institutul Bucovina- Basarabia din Rădăuți, 1998) și, pe post de bonus, de un capitol cuprinzînd studiile însoțitoare la edițiile din Traian Chelariu, Mircea Streinul și Iulian Vesper. Putem regreta, eventual, că prezentului volum îi lipsește o prefață în care autorul să explice proveniența studiilor componente și mizele reeditării lor, după aproape un deceniu și jumătate. Fără îndoială, Bucovina literară înseamnă, între altele, și dinastia
Trăiriștii bucovineni by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4693_a_6018]
-
o moștenire istorico-ideologică gingașă, întro perioadă în care angajamentele ortodoxiste, pro-legionare ale intelectualilor români interbelici provocau, de regulă, atitudini vehemente din partea multor comentatori. Speculînd cu inteligență „nevoia revizuirilor drept argument”, atît cartea despre mișcarea „Iconar”, cît și cea despre Mircea Streinul se așază, firesc, în prelungirea demersului din Poezia de la Gîndirea, pledînd convingător pentru o mai dreaptă situare și o mai bună cunoaștere a neotradiționalismului (anti)modern dintre cele două războaie: „De ce să fie un Zaharia Stancu ori un Eugen Jebeleanu
Trăiriștii bucovineni by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4693_a_6018]
-
Sunt ei mai valoroși artistic? Și dacă ar fi valori apropiate, de ce unii să fie situați în primplan, iar alții ignorați cu totul?”. E drept că între timp lucrurile s-au schimbat întrucîtva... Că majoritatea „iconarilor”, în frunte cu Mircea Streinul, au fost stigmatizați în posteritate pentru angajamentele lor legionare și atitudinile antisemite, se știe, iar modul în care Mircea A. Diaconu analizează, din unghi cultural, tectonica politică a epocii - v. mai ales capitolul Ideologia iconaristă între deziderat și împlinire - aduce
Trăiriștii bucovineni by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4693_a_6018]