802 matches
-
exprimă un genius loci care însuflețește pământul moștenit de români. În acest sens, dacii sunt descriși ca fiind "o nație foarte puternică, iubitoare de resboiu și neatârnare, încât mai cu bucurie primeau moartea, de cât să poarte jugul unei domnii streine" (Albineț, 1845, p. 2). Datorită acestor calități războinice, "Dacii prein curagiu sî vertute nu o data au facutu se trèmure Rom' a" (Moldovan, 1866, p. 6). În acord deplin cu etatismul politic și provincialismul istoric despre care am văzut că formează
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
dimensiune a străinismului o constituie proprietatea funciară non-românească (străinism funciar). Misia națională pe care învățătorii rurali au datoria de a o împlini presupune și convingerea țăranilor să nu își vândă pământurile străinilor. Daca însă pământurile vor încape cumva în mâna streinilor, ele nu se vor maĭ putea rescumpăra în veciĭ vecilor de românĭ, și atuncĭ, finis Romaniæ" (Melidon, 1874, p. 130). Sfârșitul României, apocalipsa românismului, vin prin alterarea spiritualității ortodoxe, prin coruperea purității etnice, și se desăvârșește prin înstrăinarea pământului strămoșesc
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
se vedea poziția discursului în orizontul constituirii locului-de-deschidere a Dasein-ului (Heidegger, Ființă și timp, § 32-§ 34) și în orizontul ontologic al limbii (Gadamer, Adevăr și metodă, Partea a treia). 10 Cf. Dimitrie Cantemir, Istoria ieroglifică, "Scară a numerelor și cuvintelor streine tâlcuitoare", pp. 11-32. 11 Lucian Blaga, Despre viitorul filosofiei românești, p., 14. 12 M. Merleau Ponty, Phénoménologie de la perception, p. XVI. 13 Parmenides, Despre natură, "Fragmente", 1, în D.M. Pippidi, Presocraticii. Fragmentele eleaților, p. 117. Gh. Vlăduțescu, Filosofia în Grecia
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
îl pune". Cuvântul lui Cantemir numește mai bine decât alte variante pornind de la "prezent" (prezentizare, prezentificare, prezentuizare etc.) faptul timporizării prin prezent și al înfățișării celui "prezentuit" (de la a prezentui). Cf. Dimitrie Cantemir, Istoria ieroglifică; Scara a numerelor și cuvintelor streine tâlcuitoare", p. 24. 201 A se vedea: Husserl, Sur la résolution du schème contenu d'appréhension appréhension. 202 "Ființarea conștientă", cea constituită prin timporizare (fiind, întâi, timpul propriu) și care îl constituie pe Celălalt tot prin timporizare, dar în așa
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
spune Miron Barnovschi la 17 ian.1626 (7134): „Scriem și mărturisim cu scrisoarea domnii mele pentru rândul acestor călugărași care au fost...la mănăstirea lui Aron Vodă...Radul vodă i-a scos de acolo și au pus alți călugări, oameni streini din Tara Grecească...Văzându pe acei săraci călugărași (moldoveni) umblând din mănăstire în mănăstire...le-am dat mănăstirea Zotei, de la Hlincea...și văzându că acea mănăstire s-au pustiit și au rămas săracă...și neavându hotar unde se hrăni...am
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
carte a domnii meli dumneavoastră boieri și slujitori carii viți îmbla cu slujbili domniii meli la ținutul Ieșului că, fiind mănăstire săracă am făcut danie mea osăbită milă cu dânsa, să găsească egumenul păr-la 30 de oameni, să fie oameni streini, ca să fie poslușnici de slujba mănăstirii... Insă pără a strânge și pără a-și face casă, acei oameni să fie în pace și odihnă...cu nimic să nu fie supărați, iar după ce li s-a împlini sorocul cărții domnii mele
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
pe cum au alte mănăstiri...Intru aceea...am făcut milă...cu aședzarea pentru poslușnici, ca să aibă a ținea fieștecându pururi cu număr de 20 de oameni...dzece oameni la satul Bârlești...sau aiurea...și dzece oameni ce ș-or afla streini să aibă a ține lângă mănăstirea Copoul.” Nu știu cum, dar mi se pare că prea țineau cuvioșii călugări bucata de pâine în mână și țipau după alta. - De ce spui, asta dragule? Nu cumva îi judeci prea aspru pe acei oameni, care
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
cindzăci oi...doodzăci și cinci de vite: vaci, boi, cai, iepe. Așijdere și la vremea vădrăritului să aibă a scuti trei sute vedri vin, și la vreme pogonăritului să aibă a scuti patru pogoane de vie...Așijdere, și pentru zece oameni streini ce ș-or găsi fără bir...să fie scutiți...ce să fie numai pentru poslușnia sfintei mănăstiri...Si pentru a gusta mila ce am făcut...cu aceasta sfântă mănăstire dator să fie și igumenul care va fi dupe vremi a
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
1702 (7211): „Adecă domniia mea dăm și întărim sfintei mănăstiri...Ioan Zlataust...cu vinăriciul (dare pe vin) de la Buciumi și cu o bucată de loc din hotarul târgului Iașii...Așijdere, am miluit...ca să aibă a țâne șesesprezece liudi poslușnici, oameni streini, la Buciumi la Metoh sau și într-alt loc...și i-am iertat de toate angheriile.” Dacă îmi dai voie, mărite Spirit, aș adăuga faptul că pivnițele metohului din Bucium mai sunt și astăzi la locul lor. Mai la deal
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
U Iu, U iu iu ! Mă duc satule din tine, La dușmani le pare bine. Numai mie-mi pare rău Că mă duc din satul meu ! U iu, U iu iu ! Nici în sat, nici în vecini, Numa, numa-ntre streini ! Cin’ nu știe ce-s streinii, Strângă-n brațe mărăcinii, U iu, U iu iu ! Ale mirelui schimbă vorba : Dea Dumnezeu lucru bun, Dac-am vint atâta drum. Să dea Dumnezeu noroc, Dac-am vint atâta loc ! U iu, U
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
duc satule din tine, La dușmani le pare bine. Numai mie-mi pare rău Că mă duc din satul meu ! U iu, U iu iu ! Nici în sat, nici în vecini, Numa, numa-ntre streini ! Cin’ nu știe ce-s streinii, Strângă-n brațe mărăcinii, U iu, U iu iu ! Ale mirelui schimbă vorba : Dea Dumnezeu lucru bun, Dac-am vint atâta drum. Să dea Dumnezeu noroc, Dac-am vint atâta loc ! U iu, U iu iu ! Aveți grijă măi nuntași
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
în miez de noapte să-l arunce la marginea satului. Dacă pe drum întâlnea om din sat, se va mărita cu fecior din sat, dacă ajungea la marginea satului și nu întâlnea pe nimeni, atunci sigur se va mărita în streini. În seara de Anul Nou, se tăia o ceapă în două și se alegeau 12 găoci, fiecăreia dându-i-se numele unei luni. Se punea în fiecare un strop de sare. Funcție de cantitate de apă ce se acumula în găoacea
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Caballă mare8. Mai mult decât atât, retrasul Eminescu destăinuie unui prieten grijile sale: Nu am prejudiții, și cu toate acestea mi-ar părea rău dacă țerâna aceea, unde zace ce-am avut mai scump în lume, ar încăpe pe mâini streine. Iartă că devin sentimental e o nerozie, dar n-am ce-i face, fiecare om își are pe ale sale9. Ipoteștii înseamnă pentru Eminescu, înainte de toate, pământ sacru și rădăcini, rădăcini care dau viață și care o întrețin. În viziunea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
p. 209 19 propoziție mai răspicată. Vladimir Streinu manifestă o fermitate principială greu de contrazis. Comentând volumul al doilea din Însemnările unui belfer de Ioachim Botez, criticul notează sarcastic: „Iar dacă totuși am fost aduși să punem în discuție chestiuni streine de obiectul cronicei noastre, e semn că vina nu este atât a noastră, cât a autorului care nu ne-a înălțat deasupra materialului jurnalistic al cărții sale. Și întradevăr, puținele pagini frumoase, câte încă se găsesc în noua culegere, sunt
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
limbile Evropii, încă și ale acelor nații ce trăiesc subt apărarea și ocrotirea altor legi, și foarte trist era pentru noi, iubiților rumâni, cînd el încă pînă acum nu cunoștea limba noastră, și noi vestirile lui le primeam în limbi streine, în vreme ce ne aflăm în pământul nostru și trăim supt legile și cîrmuirea noastră. Acuma însă aceeași putere ce pînă acum părintește ne-au apărat încît să ne bucurăm de aceste drepturi ale pământului nostru, aceeași însuși ne face să simțim
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
naționale și pentru evitarea imitației operelor străine, în mod nerațional și exclusivist, prin respectarea tradiției strămoșești: "Cultura și fericirea unui popor nu stă în schimbarea portului, în mania de a se lepăda de învechime și de a lua orice lucru strein și nou, ci în respectul cuvenit aducerii aminte a strămoșilor, păstrarea averii și a limbei, a driturilor și a numilor ce ne-au lăsat". (Omul literat, 1829, nr. 12, p. 45). Oferind o soluție judicioasă uneia dintre problemele capitale ale
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
și critica asupra lor întru a ceea ce privește spre păzirea regulelor scrisului, a gustului și în scopul cel moral aplicat după obiceiurile pămîntului nostru; va coprinde încă bucățile dramatice ce se vor reprezenta în teatrul național cît și în cel strein; Critica actorilor rumâni în rolele lor. Afară de aceasta, cînd articulele mai sus arătate nu vor fi îndestule a umplea colonele aceștii foi; atunci se vor culege materii și din alte gazete de teatru ale Europii întru a ceea ce privește spre
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
nu este altfeliu cu putință decît prin însuși lucrarea și îmbogățirea limbei și a literaturei sale. La aceste să ne dea zbor nempedecat, și noi sîntem scăpați de întunerecime. Toate alte mijloace sînt nesigure și înșălătoare. Negreșit că o limbă streină, o maștehă oricare, rău ne va hrăni. Și aici ar fi locul a vorbi acum aplecat la o Foaie politică în limba națională ce folosuri poate aceasta să aducă, ca cu atîta mai luminat să se cunoască facerea de bine
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
au folosit la toate neamurile, aceeași ne va folosi și nouă - oh, ba mai mult! Nici de aceia nu cred să fie mulți între români carii să zică: tocma novele politicești poci să cetesc cu mult mai bune în limbi streine - oh, nu; căci fieștecare știe cum că acele nu sînt scrise în interesul și amăsurat trebuințelor românului, - fieștecare trage foc la oala sa, vorbă românească. Un strein nu scrie în limba românească, cu atîta mai puțin în duhul românesc; un
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
zică: tocma novele politicești poci să cetesc cu mult mai bune în limbi streine - oh, nu; căci fieștecare știe cum că acele nu sînt scrise în interesul și amăsurat trebuințelor românului, - fieștecare trage foc la oala sa, vorbă românească. Un strein nu scrie în limba românească, cu atîta mai puțin în duhul românesc; un strein, de ar fi înțeleptul înțelepților, cosmopolitul cosmopoliților, nu cunoaște scăderile noastre, nu le simte pe acele, prin urmare nici nu știe prescrie mijloace ajutătoare. Adevărat cum
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
oh, nu; căci fieștecare știe cum că acele nu sînt scrise în interesul și amăsurat trebuințelor românului, - fieștecare trage foc la oala sa, vorbă românească. Un strein nu scrie în limba românească, cu atîta mai puțin în duhul românesc; un strein, de ar fi înțeleptul înțelepților, cosmopolitul cosmopoliților, nu cunoaște scăderile noastre, nu le simte pe acele, prin urmare nici nu știe prescrie mijloace ajutătoare. Adevărat cum că într-o parte de români gallo - într-alta germano - în cealaltă ungaromania orbește
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
generalizarea complementaritatea nu funcționează ca regulă; exemplul (97a) este de același tip ca exemplul (96a) - conține focus de veridicitate -, însă permite inversiunea verbului: (97) a. Și vădzindu și pre Ștefan vodă în turburări totdeauna și despre ai săi și despre streini, l-au mazilit, luându-lu în obédzi din Țara Muntenească, iară domniia, în locul lui, au datu Radului vodă, carile are nume în țară, de-i dzicu Radul vodă cel Mare. Și cu adevăratucade-i-să acestu nume în véci să aibă, precum vei
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
CM.1567: 238r) j. Vedzi vrăjmașii miei cămulțiră-să și cu urâtul nederept urâră-mă (CM.1567: 239r) k. Nerăii și derepții lipiră-se mie, cărăbdaiu-te, Doamne (CM.1567: 239v) l. Doamne, audzi rugăciunea mea, ia aminte rugăciunile rostului mieu, că streinii sculară-să spre mine și tarii cerură sufletul mieu (CM.1567: 240r) m. Și cu voie face-voiu jirtvă ție; ispovedescu-mă numelui tău, Doamne, că-i bine, că de toată grijea izbăvitu-m-ai și spre vrăjmașii miei caută ochii miei (CM
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
ani, și tot astfel din șese în șese ani. Spre încredințarea cărora plenipotențiarii respectivi au semnătu acesta Convențiune și au pusu pe dînsa sigiliulu armeloru loru. Făcutu la Bucuresci 25 Maiu/6 Iunie 1865. N. Rosetti Bălănescu. Ministru alu trebiloru Streine. [L. S.] Carol Baron d'Eder. Agentu și consul generale. [L. S.] Sub-semnatulu Ministru alu Casei Imperiale și alu afaceriloru Streine alu Maiestatei sale Imperiale și Regale Apostolice ratifica în numele guvernului Maiestatei sale coprinderea presentului Cartelu de estraditiune încheiatu între
CONVENŢIE din 27 iunie 1865 încheiată între guvernului Maiestatei Sale Imperiale şi Regale Apostolice, şi guvernului Altetei Sale Serinisime Principelui Domnitoru alu Principatelor-Unite, ratificată de ambele guverne şi preschimbata între dinsele la 9/21 Iuliu 1865. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128667_a_129996]
-
pe dînsa sigiliulu armeloru loru. Făcutu la Bucuresci 25 Maiu/6 Iunie 1865. N. Rosetti Bălănescu. Ministru alu trebiloru Streine. [L. S.] Carol Baron d'Eder. Agentu și consul generale. [L. S.] Sub-semnatulu Ministru alu Casei Imperiale și alu afaceriloru Streine alu Maiestatei sale Imperiale și Regale Apostolice ratifica în numele guvernului Maiestatei sale coprinderea presentului Cartelu de estraditiune încheiatu între plenipotențiarii respectivi alu guvernului Imperiale și Regale alu Austriei, si alu guvernului Alteței Sale Serinisime Principelui Domnitor alu Principateloru Unite Moldavia
CONVENŢIE din 27 iunie 1865 încheiată între guvernului Maiestatei Sale Imperiale şi Regale Apostolice, şi guvernului Altetei Sale Serinisime Principelui Domnitoru alu Principatelor-Unite, ratificată de ambele guverne şi preschimbata între dinsele la 9/21 Iuliu 1865. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128667_a_129996]