995 matches
-
tânără) conferă un risc mai crescut femeilor, comparativ cu istoricul pozitiv pe linie paternă [10]. Factorii psihosociali Există evidențe clare că factorii psihologici sunt implicați în apariția bolii cardiovasculare [9]. Statusul economic inferior, stresul legat de locul de muncă (sarcini stresante, lipsa recunoașterii meritelor), ostilitatea, mânia, depresia cresc riscul de boală cardiovasculară și de înrăutățire a prognosticului [9]. Totodată, studiul INTERHEART a arătat că existența unei combinații de factori psihosociali la femei, respectiv depresia, stresul la locul de muncă, dar și
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
grup social. Comportamentul agresiv este un proces complex determinat de: factori biologici (diverse formațiuni nervoase, influențe hormonale sau biochimice); factori psihosociali (structura de personalitate, nivelul de maturizare afectiva sau socială, precum și capacitatea de adaptare a individului la situațiile noi și stresante); factori culturali (atitudinea grupului de referință și a societății față de comportamentele agresive); factori economici - (posibilitatea asigurării unui nivel de trai decent). S-a constatat prin numeroase studii experimentale și cercetări de teren, că persoanele dependente la diferite substanțe reacționează agresiv
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ilona Troiceanu, Alexandru Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1466]
-
potențial de conflict. Bergeret menționează evitarea doar ca apărare accesorie și subordonată refulării. 20) A face pe bufonul, a lua în derâdere (V.): utilizare excesivă sau frecventă a unor cuvinte de duh în vederea reducerii anxietății, care este rezultatul unor situații stresante sau al unor gânduri și afecte perturbatoare. 21) A fluiera pe întuneric (V.): mecanism conținând elemente de conduită contrafobică, de refuz și de formațiune reacțională și implicând identificarea cu o persoană care nu cunoaște teama (ceea ce ar putea constitui o
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
tolerării exigențelor interne și externe care amenință sau depășesc resursele unui individ. În dicționarul elaborat de Bloch et al. (1991) coping-ul este definit drept procesul activ prin care individul, grație autoaprecierii propriilor activități, a motivațiilor sale, face față unei situații stresante și reușește să o controleze. Literatura de specialitate pe tema coping-ului (vezi Paulhan și Bourgeois, 1995) menționează mai multe tipuri posibile: - coping centrat pe emoție, care vizează reglarea tulburării emoționale; - coping centrat pe problemă, care vizează gestionarea problemei aflate la
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
situației, fuga-evitare, reprimarea cognitivă (distanțare sau minimalizarea amenințărilor), recurgerea la gândirea magică, autoacuzarea, exprimarea afectelor, reprimarea afectelor, spiritul combativ sau acceptarea confruntării, stăpânirea de sine etc. Conceput ca o trăsătură stabilă de personalitate sau ca un răspuns la anumite situații stresante specifice, coping-ul este studiat din ce în ce mai mult într-o perspectivă integrativă, care ține cont deopotrivă de abordarea tip „dispoziție” și de abordarea tip „context” (Holahan et al., 1996). 4. Premisele unei abordări integrativetc "4. Premisele unei abordări integrative" Menninger este probabil
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
război (Rivolier, 1992), văduve sau femei divorțate (Moser, 1994), tinere mame care doresc să-și alăpteze copilul, persoane care trăiesc stări conflictuale precum depresia, angina pectorală, tulburări cardiovasculare, nevroză, alcoolism, șomaj, doliu, pensionare (Amiel-Lebigre și Gognalons-Nicolet, 1993), cancer, situație profesională stresantă (Bruchon-Schweitzer și Dantzer, 1994). Toate aceste studii, majoritatea efectuate în SUA, au demonstrat efectul favorabil pe care-l are o bună susținere socială asupra evoluției persoanelor studiate. Lucru și mai uimitor: un studiu făcut pe șoareci a dovedit că o
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
și Dantzer, 1994). Toate aceste studii, majoritatea efectuate în SUA, au demonstrat efectul favorabil pe care-l are o bună susținere socială asupra evoluției persoanelor studiate. Lucru și mai uimitor: un studiu făcut pe șoareci a dovedit că o situație stresantă nu avea efecte negative dacă șoarecii care crescuseră împreună erau puși la un loc, pe câtă vreme la animalele străine unele de altele se înregistra inevitabil o creștere a tensiunii arteriale (Bruchon-Schweitzer și Dantzer, 1994). Studiul lui Berman și Syme (1979), citat
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
dar deocamdată este departe de a corespunde nevoilor (vezi Hanus, 1994). În cele ce urmează vom descrie afilierea într-un grup de sprijin. De câțiva ani încoace, a devenit ceva frecvent ca persoanele care au trăit sau trăiesc o situație stresantă să dorească să împărtășească din experiența lor altor persoane, aflate în circumstanțe similare. Există grupuri în care se adună persoane cu probleme de obezitate, indivizi aflați într-o situație socială dificilă (șomaj, divorț, doliu, dependență de alcool, de jocurile de
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
și din castronele (Ruszniewski, 1995). Observațiile lui Dufour-Gompers sunt confirmate de studiul lui Volicier et al. (1975) (în Paulhan și Bourgeois, 1995). Scala de evaluare a stresului în spital elaborată de aceștia detectează, printre cele zece situații medicale cele mai stresante, trei care sunt legate de lipsa de comunicare cu personalul spitalicesc: - lipsa de informare în legătură cu diagnosticul; - necunoașterea rezultatelor sau motivelor tratamentului administrat; - neprimirea unor răspunsuri la întrebările puse personalului medical. Această lipsă de comunicare nu dăunează numai confortului moral al
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
în esență, turismul slow înseamnă „parcurgerea unei distanțe mai scurte Și îmbogățirea experienței, atât pe drum, cât Și la destinație.” Turismul slow se bazează pe decelerare în dauna vitezei, astfel încât călătoria să devină un moment de relaxare, nu un interludiu stresant impus între casă Și destinație (Gardner, 2009: 10-11). Turismul slow poate fi considerat Și o întoarcere în trecut la pelerinaje Și Marele Tur, care respectau în mare măsură principiile acestei forme de turism (Dickinson et al., 2011: 282). Activitățile din
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
zi răcoroasă, cu aer înțepător și nori mânați de vânt, pe cerul albastru. Pornim spre Plaza, iar Robyn îmi zâmbește larg. — Te înțeleg perfect, dacă te simți cam încordată. Organizarea unei nunți la New York poate să fie un lucru destul de stresant. Multe dintre clientele mele se... ambalează destul de tare, să zicem. Dar eu nu vreau să organizez nici o nuntă la New York! îmi vine să-i spun. Eu vreau o nuntă în Oxshott! În loc de asta, însă, zâmbesc și-i spun: — E foarte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
vine să-i spun. Eu vreau o nuntă în Oxshott! În loc de asta, însă, zâmbesc și-i spun: — E foarte de înțeles. — Am, de pildă, o clientă foarte foarte pretențioasă... Robyn expiră adânc. Dar, cum am zis, e o afacere destul de stresantă... A! Am ajuns! Arată destul de impresionant, nu crezi? Ridic privirea spre fațada opulentă a Hotelului Plaza și trebuie să recunosc, fără prea mare chef, că nu arată rău deloc. Se întinde deasupra Plaza Square, ca un tort de mireasă, iar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
TRATAMENTUL BALNEOCLIMATERIC ÎN DIABETUL ZAHARAT În afara efectului reconfortant nespecific pe care orice cură balneară îl presupune, prin scoaterea individului din mediul stresant în care se află, balneoterapia are și efecte specifice la pacienții cu diabet zaharat. Este vorba de acțiunea discret hipoglicemiantă a unor ape minerale, precum și de consecințe favorabile ale diverselor metode balneoterapice în tratamentul unor complicații cronice ale diabetului zaharat
Tratat de diabet Paulescu by Lavinia Şoavă, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92212_a_92707]
-
temporare sau cronice (depresii, nevroze situaționale, tulburări de lactație, imaturitate emoțională, schizofrenie și altele) poate omiteasigurarea condițiilor de creștere adecvate nevoilor și vârstei copilului. Neglijarea copilului de către adultul în grija căruia se află se poate datora unor reacții la factorii stresanți din mediu psihosocial. În cazul mamelor asemenea atitudine s-ar putea dator unor factori multipli: însingurarea mamei prin părăsirea familiei de către soț sau prin dezinteresul acestuia, nepregătirea psihologică a mamei pentru îndatoririle ei, adesea din cauza vârstei prea tinere, sau în urma
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
de risc deschiși sunt: boala cronică a mamei, anxietatea maternă, perspectiva mamei asupra dezvoltării copilului, interacțiunile materiale spontane ale mamei în perioada sugară a copilului, locul de muncă al capului de familie, educația mamei, statutul de minoritar, rețeaua familială, efecte stresante de viață, numărul membrilor familiei (Sameroff și Fiese, 1990, pag. 121). În studiile efectuate de Sameroff și colaboratorii săi s-au găsit diferențe semnificative ale coeficienților de competență socio emoțională și cognitivă între grupurile de copii cu scoruri multiple la
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
de oameni. Rezultatele sale arată că în perioada ciclului elementar, copiii descoperă în mod gradat că un comportament al unei persoane nu reflectă neapărat sentimentele ei. De asemenea, ei încep să înțeleagă faptul că reacția unei persoane, într-o situație stresantă, poate avea mai multe fațete. Către sfârșitul claselor elementare Ă și în special în adolescență Ă copiii devin capabili de a adopta o optică oarecum detașată și analitică a propriului comportament, la fel și în privința comportamentului celorlalți. Selman consideră că
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Precizări terminologicetc "1. Preciz\ri terminologice" O discuție asupra devierilor comportamentale la elevi pretinde realizarea mai întâi, a unor considerații asupra termenilor conecși de „adaptare”-„dezadaptare”. Adaptarea reprezintă, se știe, însăși condiția vieții. Ori de câte ori organismul este supus acțiunii unor agenți stresanți (de exemplu intoxicație, infecție microbiană, o emoție puternică etc.), el își mobilizează mecanismele de apărare spre a face față acestor agenți stresanți. Există adaptare, spune J. Piaget (1965), atunci când organismul se transformă în funcție de mediu, iar această transformare are ca efect
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
conecși de „adaptare”-„dezadaptare”. Adaptarea reprezintă, se știe, însăși condiția vieții. Ori de câte ori organismul este supus acțiunii unor agenți stresanți (de exemplu intoxicație, infecție microbiană, o emoție puternică etc.), el își mobilizează mecanismele de apărare spre a face față acestor agenți stresanți. Există adaptare, spune J. Piaget (1965), atunci când organismul se transformă în funcție de mediu, iar această transformare are ca efect un echilibru al schimburilor între mediu și el, favorabil conservării sale. Potrivit concepției lui J. Piaget, cu viața psihică se petrece un
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
al demonstrației, dar decodificat mai rapid, cum s-a precizat anterior. Rolul afectivității nu trebuie neglijat și din alt considerent. S-a demonstrat experimental că informațiile recepționate pe un fond afectiv pozitiv sunt mai bine reținute, în timp ce un climat afectiv stresant (frică, neplăcere, efort excesiv etc.) facilitează uitarea; c. O comunicare complexă (CV, PV și NV) convergentă ușurează realizarea unor sarcini diferite Ă impuse de diversele roluri didactice Ă prin realizarea lor concomitentă, dar prin mijloace diferite (exemplu: verbal se oferă
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
la fel de tentante pentru ei le provoacă o tensiune interioară puternică, care este gata de a se exterioriza. Funcțiile cognitive se vor resimți de pe urma acestei supratensionări, neliniști și nesiguranțe a persoanei. Când conflictul devine insolubil, el acționează ca un puternic agent stresant, creând condițiile apariției tulburărilor nevrotice. Dar un conflict nerezolvat este foarte periculos și pentru faptul că poate genera puternice sentimente de frustrare. Astfel, se știe că situației de conflict îi este proprie intrarea în competiție a două cerințe sau tendințe
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
sacrificată. Cu cât aceste tendințe sau aspirații intrate în competiție sunt mai greu de conciliat, cu atât sentimentul de frustrare va fi mai puternic. Un sentiment de frustrare, la rândul său, dacă persistă, se poate transforma ușor într-un factor stresant sau poate deveni sursă de conflict cu cei din jur. Astfel, privarea de blândețea maternă, convingerea puternică a unui elev că este persecutat de către un profesor sunt situații care produc modificări importante de caracter sau de atitudine la copil: aceasta
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
evident că utilizarea computerului dezvoltă gândirea analitică și abstractă a copilului, dar este oricum prea devreme pentru aceasta. Computerul este cea mai sofisticată unealtă creată pâna acum, dar a fost conceput pentru adulți. Chiar și pentru aceștia folosirea intensivă este stresantă, iar copiii sunt mult mai vulnerabili la stres decât adulții. Televizorul are deasemenea partea lui de nocivitate. Într-o familie care își petrece mult timp în fața televizorului sau computerului, problemele de dezvoltare și/sau de sănătate ale copilului pot fi
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
1981), Sollicitudo rei socialis (1987), Centesimus annus (1991) și de acțiunea unui papă al cărui mesaj se potrivește, în multe privințe (democrație, drepturile omului), cu acela al partidelor. Provocările la care democrația creștină trebuie să facă față sînt numeroase și stresante: de la național-popularism la ideologia simplificatoare, atît de activă în țările eliberate de sub comunism, dar și în Europa Occidentală; criza Statului-providență, a sărăciei și a șomajului, problemele ridicate de făurirea unei Europe din ce în ce mai complexe, de descoperirile genetice, de riscurile manipulării speciei
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
să reapară la pacienții supuși la o prea mare tensiune psihică în mediul familial (comportînd un nivel foarte mare al emoției exprimate), sau social (evenimente existențiale). Este curent acceptată ideea potrivit căreia schizofrenia și simptomatologia sa este influiențată de evenimentele stresante de viață. (Zubin & Spring, 1977; Boker et al, 1989; Nicholson & Neufeld, 1989; Ciompi, 1994). Este în general admis faptul că stresul încercat de un individ, ca răspuns la un set dat de circumstanțe, este în mare măsură influiențat de contextul
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
încearcă să explice interacțiunea dintre predispoziția individuală pentru schizofrenie și factorii din mediul înconjurător utilizează în general stresul ca pe un concept sub care trăsăturile patogenice ale mediului pot fi subsumate. în cazul uni individ cu o vulnerabilitate ridicată, experiența stresantă nici nu are nevoie să fie prea ridicată pentru a putea declanșa un răspuns patologic. Eaton et al, 1980 descriu stresul ca fiind produs de efectele randomizate ale circumstanțelor și incluzând în egală măsură evenimentele de viață și confluiențe ale
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]