2,072 matches
-
mamelor, se afla Nesta Wiggins, oferind ajutor și încurajări absolut inutile. Se simțea atrasă de această sală pentru că era un loc de întâlnire al femeilor. Micile țipete și exclamații, reverberate de cupola tavanului, se întrețeseau într-un soi de cacofonie stridentă, plăcută pentru urechile Nester ca ciripitul păsărilor. Nesta sperase să le îndoctrineze pe câteva dintre mămicile gânguritoare. Dar, în ciuda dezaprobării teoretice cu care privea căsătoria și procrearea în general, nu-și putea împiedica înaintarea pe care i-o provocau scenele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
din cap și continuă să se uite extaziată la filozof. Nu-i dădea prin minte să scoată vreo vorbă. În momentul acela Ruby auzi vocea lui Alex strigând-o peste întreg spațiul bazinului înecat în abur: „Uhuu, uhuu!“. Țipătul acesta strident era chemarea specială prin care Alex o striga pe Ruby, o chemare pe care o folosea oricând și oriunde, în orice situație, în centrele comerciale, la Băi, în parc, ca și în grădina Belmont. Ruby nu luă în seamă apelul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
senină, împăcată. Uneori, nu vorbea nimeni pe parcursul întregii reuniuni. Asemenea prilejuri îi plăceau cel mai mult lui Gabriel. După acest mare vid, vorbirea umană pare atât de meschină, negrăit de stupidă. Mai cu seamă când unii vorbesc cu glasuri exaltate, stridente. Astăzi, însă, propriile-i gânduri mărunte îi vâjâiau în urechi. Se gândea la un urcior crăpat pe care-l văzuse într-o prăvălie de vechituri din Biggins. Îi spusese lui Adam, care o însoțea: „Ce urcior frumos, păcat că-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
puternic se putea dovedi filozoful ăsta extravagant. Ajuns la ușa din Hare Lane nr. 16, apăsă nervos pe butonul soneriei, care scoase un mormăit slab. Apăsă încă o dată, mai lung și cu mai multă forță, și soneria emise un șuierat strident, impertinent. Ușa se deschise și întreg cadrul ei se umplu de silueta masivă, groasă, a filozofului. John Robert nu spuse nimic, dar se dădu îndărăt, cu stângăcie, în holul întunecos, pentru a-i face loc lui Tom, care păși, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
nici un fel de băutură alcoolică în casă. Hmm... la revedere. Ieși în ploaie. Pearl strigă după el, cu un soi de exasperare: — Sperăm să vă revedem în curând pe aici, domnule profesor Rozanov. Când voia, Pearl putea avea o voce stridentă și pătrunzătoare. John Robert se opri mirat, dar nu întoarse capul. Răspunse doar un „Da, da“ și își văzu înainte de drum, dar nu pe cărarea ce ducea la poarta din spate, ci prin iarba udă, în direcția casei Belmont. Pearl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
întreaga ființă. Mai târziu, trezindu-se dintr-o stare care nu fusese somn, își adună toate forțele ca să strige din nou, și scoase un răcnet extrem de puternic, care se reverberă în spațiul închis și făcu să vibreze și să clincăne strident întreaga rețea de metal invizibilă. Pe dată luminile se reaprinseră, un paznic furios deschise ușile de sus și coborî în goană pe scări. Când descoperi cine era intrusul, i se mai domoli furia. Tom a fost iertat, pe nedrept, așa cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
negru, din clepsidra de catran a nopții precedente. Numărau clipele rămase până la jalonul median de timp, borna de mijloc, care înjumătățea intervalul de parcurs, până la răsăritul soarelui. Cu o regularitate metronomică, fenomenul anticipat se produce: Un soi de râset ascuțit, strident și cu adevărat lugubru dar și vesel, simultan se propagă cu intermitențe sinistre, delirante, pe deasupra, vioi și viguros ca și o adiere rea a beznei înseși, printre firele rădăcinilor suspendate, din tavan. Asta-i Straja, Buha bătrână de la zarzărul trăznit
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
lemn de cedru, ferecat în aur și argint, având gravați pe capac, doi cruciați pe un singur cal, rostind: Prin autoritatea umană și divină, cu care eu însumi am fost investit, te numesc... Bursucul își înăbușă un suspin, rememorând bubuitul strident și rostogolirea ecourilor amplificate, din sala Citadelei. Apoi, odiseea micii escorte, de templieri și de hospitalieri, douăzeci și patru de oameni la număr și treizeci și cinci de cai, inclusiv cei de schimb, sub conducerea sa.... Drumul lung, înfiorător de lung, de greu și
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
și de disperată, că nu va mai vedea niciodată Venus și misterele sale neștiute. Și apoi moartea veni să-l ia. 6 Un ciudat sunet grav îi atrase atenția lui Gosseyn. Părea că vine de sus. Sunetul deveni rapid mai strident și se transformă într-un zgomot continuu, asemănător sforăitului mai multor mașini la ralanti. Gosseyn deschise ochii. Era întins pe jos, în obscuritate, lângă trunchiul unui arbore gigantic. În apropiere se mai întrezăreau doi alți arbori, dar talia lor era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
spălă făcând mult zgomot, fluierând tare și fals. Trăia o experiență cu adevărat neobișnuită. Trebuia să-și facă cunoscută prezența, astfel încât gazda să nu fie luată prin surprindere și să cedeze impulsului să-l doboare pe loc. Continuă să fluiere strident și când trecu în bucătărie. Și nu fu mai puțin zgomotos când cotrobăi prin sortare și dulapuri. Zdrăngăni tigăile și farfuriile. Inspectă frigiderul bine garnisit, deschizându-l și trântindu-i sertarele și porțile containerelor. Își luă o ceașcă și ceainicul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
le pare totuși cunoscut: BUONOCORE. Agentul principal speră să nu fie acel Buonocore. E unul de treabă, unul dintre noi. Altfel, e un nume comun. Deși ușa de sticlă e Închisă, apasă unul după altul toate butoanele interfonului. Aude țârâitul strident răsunând În liniștea apartamentelor. Clădirea e În curs de restaurare, partea inferioară a fațadei e acoperită de schele mascate de o pânză imensă, pe care un fotbalist faimos apără o lovitură de pedeapsă, proiectând mingea Înspre transversala porții și zburând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
chiar și carnea, sau plăcinta cu mere, chiar și frigăruile din pui. Apoi izbucni incendiul. Zero alergă cu sufletul la gură spre camionetă, urmărit de câinele care lătra fericit, ca la o sărbătoare. Sirenele antifurt Începură să urle toate deodată, stridente, Înnebunitoare și totodată inutile. O mână Îl ajută să urce În camionetă, iar Zero se Întinse pe podeaua acesteia, În timp ce Ago accelera. Prinse portiera voind să o Închidă, dar nu reuși, căci prietenul său demarase În trombă. Mabuse Îi linse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
Îmbrățișat și salvat. O, dac-ar fi toată ziua așa - acest mod de a fi transportat, dus, protejat, și apărat - apropiați, strâns, strâns, noi doi. Un țigan Începu să cerșească apăsând cu furie tastele unui acordeon, Începu apoi o Cucaracha stridentă pe care călătorii o primiră cu repulsie. — E o adevărată invazie, spuse celălalt bărbat, atârnat de bara orizontală, prins Între scaune, ai cărui genunchi atingeau periculos ceafa Emmei. Cerșetori, ologi, orbi, Roma pare Calcutta, Înainte nu era așa, ar trebui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
În rucsacul fiicei. Camilla, educată ca Întotdeauna, se opri, așteptând-o. O fetiță ca un Îngeraș, plină de atenție față de oricine, dar mai ales față de mama ei. Adevărată fericire, neașteptată, de prea scurtă durată, Însă. Brusc, spună Îndelung un claxon strident al unei furgonete - „Da’ uită-te pe unde mergi, tâmpito!“. Femeia nu-i acordă nesimțitului nici măcar o privire. Mergea țâfnoasă, legănându-se pe picioarele lungi, cu părul răvășit În vânt, cu eșarfa de pene portocalii fâlfâind În urma ei, ca un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
de confirmare, pe când ea, nu. Trebuiau neapărat să-i reînnoiască contractul. Era singurul venit fix pe care putea conta. Celelalte slujbe erau mult prea precare - abia reușea să plătească pentru cărțile de școală al Valentinei. Telefonul sună. Binecuvântă sunetul acela strident și cacofonic - căci Îi permitea să-și crească veniturile. — Bună, sunt Emma, ciripi aproape bucuroasă, ce pot face pentru dumneavoastră? Poți face multe, Îi răspunse bărbatul. Deși vocea lui venea de departe, bruiată și acoperită de zgomotul traficului, Îl recunoscu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
poșeta În căutarea cheilor. Scoase din ea o legătură voluminoasă, ce părea să cântărească măcar un kilogram, se concentră căutând cheia potrivită, pe care o introduse apoi În broasca ușii blindate, uitând să Întrerupă alarma antifurt care Începu să urle strident. În holul cel mare de la intrare era un cufăr de lemn Încrustat, un vas chinezesc alb cu albastru și un sac de piele plin cu bețe de golf. Holul ăsta era mai mare decât tot apartamentul bunicii Olimpia. În ascensorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
pe lângă pereți. Plutea În salon un miros de flori și de medicamente. Era acolo și mama ei, o damă În taior, cu nasul cioplit de un chirurg estetician și cu pielea nefiresc de Întinsă pe pomeții obrajilor. Cu o voce stridentă, spunea fiecărui nou-venit că nu avea să permită niciodată micuței să-i spună bunică, deoarece era o surpriză cam amăruie să fie deja bunică la patruzeci și cinci de ani (avea aproape șaizeci). Era acolo și tatăl ei, un slăbănog
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
capul spre spate, așa încât îi vedeam gâtul lung și alb și cele două găurele întunecate ale nărilor. Și Sue râdea. E o femeie masivă și veselia are un efect mai degrabă dizgrațios asupra ei. Împreună, scoteau un zgomot suficient de strident ca să penetreze ferestrele clasei mele. Ha, ha, ha. După câteva momente, m-am temut să nu mă prindă că le spionez și am tras perdeaua. De felul meu nu sunt o alarmistă și am avut grijă să nu trag cine știe ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
era cazul s-o supraveghez mai îndeaproape, am însoțit-o pe Sheba în a doua ei escapadă la biserică. O notiță pe anunțul din vestibulul bisericii anunța slujba de dimineață ca „the God Lord AM“. I-am semnalat acest americanism strident Shebei, dar ea abia a schițat un zâmbet. Mai târziu, când pastorul Des i-a chemat pe credincioși în față pentru „cina cea de taină“, am rămas trăsnită s-o văd ridicându-se. La început am crezut că nu știe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
Într-o cîrciumă să bei o bere. Centrul e amenințător, Împovărat de o liniște stranie, abia dacă sînt cîțiva oameni pe străzi. Și apoi toate aceste detalii care ar trebui să aibă o aparență pașnică, banală, dar care au ceva strident, tăios... Niște liceeni trec Încovrigați, trei siluete negre animate timid de o minge de baschet, o mercerie În a cărei vitrină un manechin de plastic e drapat Într-o pînză ieftină albastră, o bătrînă cu o sacoșă flască se zgîiește
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
pe genunchi, amintind timidități, neîndemânări de elevă, nepotrivite anilor ei. Se vedea clar că vizita o stânjenea, dar după puțin timp intră în normal, recăpătându-și libertatea gesticulației și a vorbirii. Avea părul vopsit în negru, dar grija cosmetică era stridentă, încercare inabilă de a salva o vârstă intrată în neînșelare. Vocea însă își păstra voiciunea pe care i-o știam. - Domnule judecător, începu, anii au trecut și m-am gândit să fac la mormânt o cruce de marmură, cu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
infernal, iar dacă nu se sparge, se rostogolește zornăind pe pardoseala bucătăriei. Vic vine Într-un tîrziu și spune cu voce calmă, clocotind de nervi: și doar te-am rugat să faci mai puțin zgomot! CÎteva minute mai tîrziu, sunetul strident al soneriei de la intrare o va face să tresară din nou. Doctorul Thomas considera de la sine Înțeles faptul că poate veni oricînd În vizită, fără să se anunțe. Doar venea la vecinul și colegul său cel mai apropiat. De cele mai multe
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
strigătele intermitente ale mulțimii, când Marele Scufundător se mai arunca o dată. —Au ăștia jocuri mecanice? Întrebă Sam. Mor după jocurile mecanice. Speram c-o să-ntrebi. Hai după mine. Și-au cheltuit mărunțișul pe jetoane și se lăsară ghidați de luminițele stridente și sunetele cu iz marțian. Majoritatea aparatelor fuseseră ocupate deja de adolescenți zgubilitici În treninguri cu glugi. La vreo două erau bărbați cu ochi goi, injectați, și cu geci vulgare de piele. — Am o metodă de a câștiga la jocurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
mașina lui Sam. —La dracu’, Încearcă să intre În noi, strigă Sam, smucind puternic de volan pentru a evita ciocnirea. Da, spuse ea Întinzându-se ca să-și ia mobilul. Ce faci? Ce crezi că fac? spuse ea cu o voce stridentă, aproape isterică. Sun la poliție. Tipul ăsta e nebun de legat. Ar putea să ne omoare! Apoi, când se apropiau de Poarta Roehampton, mașina Îi depăși, ieși În trombă din parc și se făcu nevăzută. —La dracu’, spuse Ruby, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
aș face așa ceva? Nu știu, spuse Hardacre. Poate ca să ne șantajezi? De ce aș vrea să vă șantajez? Atunci un hamal tânăr se apropie de ei Împingând un cărucior gol. Își ținea capul plecat și se prefăcea că nu auzea vocile stridente. Cei trei reacționară la asta făcând liniște. Ruby se uita cum Hardacre bagă hârtia În buzunarul din spatele pantalonilor. Era clar că i se părea că luase Înapoi dovezile incriminatoare. Desigur că nu le avea. Ruby ținea originalul În geantă. — Da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]