6,018 matches
-
celor dragi sunt scrise cu litere mari). Ciclul stepe (mânuța cu răni, coțofana, cu mestecenii albiți în tinerețe) are drept leitmotiv versul "rozioare buze moi am tot iubit cât a fost să mă mai țină vlaga", cu care începe fiecare strofă de mijloc. Tema rătăcirii, a risipirii se conturează prin "sângele din vene ca viori cu strune plânse..." și, pentru a o ilustra, voi cita în întregime unul din poemele emblematice ale volumului: "o să-mi fie teamă să-mi aduc în
Elegiile risipirii by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7087_a_8412]
-
-not pentru trup"; în focuri (scânteia, flacăra, cenușa), leitmotivul "mi-o fi dor" duce la "arderea de tot". Voi exemplifica cu poemele din acest ultim ciclu (deși aș fi putut s-o fac cu oricare din ciclurile deja amintite) cum strofa de la mijlocul poemului constituie nucleul, în asemenea măsură, încât citind strofa a doua din fiecare poem, la rând, se conturează un fel de al patrulea poem - "poemul esențial" al grupajului. Iată cum se constituie acest al patrulea poem: "Mi-o
Elegiile risipirii by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7087_a_8412]
-
fi dor" duce la "arderea de tot". Voi exemplifica cu poemele din acest ultim ciclu (deși aș fi putut s-o fac cu oricare din ciclurile deja amintite) cum strofa de la mijlocul poemului constituie nucleul, în asemenea măsură, încât citind strofa a doua din fiecare poem, la rând, se conturează un fel de al patrulea poem - "poemul esențial" al grupajului. Iată cum se constituie acest al patrulea poem: "Mi-o fi dor sau poate numai jalea mă cuprinde-n trup ca
Elegiile risipirii by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7087_a_8412]
-
se naște ca mine. Eu sunt chiar nașterea cea/ minunată. Sunt o pescuire în zori. O călărire amânată. O deșălare/ deșănțată. A cuvintelor. A tuturor cuvintelor" (Mă nasc. Acum. Din fiecare rază). Sub tonul rezolut și forma sacadat-ostentativă a acestor strofe se remarcă, pe lângă agresivitatea obișnuită, în registrul imaginarului, a personajului expansiv, deficiențele reale ale unei poezii ce trece cu ușurință de la plasticitate la stridență și la vulgaritate în toată puterea cuvântului. În unele cazuri (Fragment de jurnal..., Icoanele nu se
Naștere ușoară by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7336_a_8661]
-
era nici îngăduit și nici posibil. Se cunosc, desigur, cazurile unor poeți întemnițați, precum Nichifor Crainic, Radu Gyr, Gabriel }epelea ș.a., care încredințau memoriei celorlalți deținuți versurile lor compuse mental. Dar acestea erau texte scurte, nedepășind un mic număr de strofe. Reușita lui Valeriu Anania se ridică la cu totul alți parametri: "Am lucrat ș...ț cu regularitate și îndărătnicie, zi de zi, vreme de șase ani, oriunde m-am aflat, și am ieșit din închisoare purtînd în memorie două piese
„Ce straniu poate fi destinul unui om!“ by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7617_a_8942]
-
lapidare exclud muzicalitatea mai multor măsuri. Iată Noaptea furtunoasă povestită în două rânduri, de zece ori mai puține decât aparatul critic care se străvede printre ele: Acțiunea piesei se precipită în aceeași noapte. Veta se pregătește de culcare, fredonând o strofă din Sion. (Ar trebui comparată cu poezia pe care Rică i-o dedică Ziței ca să se vadă cum pașoptismul celei dintâi se metamorfozează, în cea de-a doua, într-un minulescianism avant la lettre. Și încă, în aceeași ordine de
Câteva constatări by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7470_a_8795]
-
un foarte curios proces involutiv" (Ș. C.)/ "un fantastic și straniu fenomen" (I. N.). Ce ar mai fi de adăugat? Istorie contrafactuală n-are rost să facem. Dar este, oricum, imposibil să ne imaginăm un Eminescu încredințînd Convorbirilor cele 217 strofe ale poemului Memento mori sau bucăți precum Demonism, Miradoniz, Odin și Poetul, Povestea magului călător în stele, Mureșanu, Codru și salon, Diamantul Nordului, Sarmis, Gemenii etc. în conștiința poetului, intuirea orizontului de așteptare al contemporanilor avea partea ei în adoptarea
Eminescu contra Eminescu by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7513_a_8838]
-
dă-te-n dragostea". Acum e OK", a afirmat Connect-R. Acesta și-ar dori ca un anume cuvânt din cântec să-i mobilizeze pe tineri să caute "cea mai frumoasă definiție a dragostei". "Mă bucur că am reușit ca pe strofa trei să pun cuvântul Corinteni. Măcar dacă se vor întreba puștii ce-i cu cuvântul acela, eu am câștigat ceva. Dacă vor verifica, la Corinteni 1:13 este cea mai frumoasă definiție a dragostei. Aș vrea ca măcar puștii să
Connect-R vrea ca puștii să caute definiția dragostei în Biblie by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/72344_a_73669]
-
ea cu biblice ecouri: "Strălucitor în moarte, sub fibre iată-un os/ Din care se'ntregește acest schelet de om,/ Îndepărtat din ceruri - îl leagă tot mai jos/ Păcatul îndărătnic și vipera din pom!" (Îngerul, în Ritual, o cvintă de strofe cu titluri separate). Zenitul, așadar, e punctul imposibilei întoarceri. În fine, în cîteva poezii, care se aleg de restul, Virgil Huzum găsește un culoar spre ceea ce, fără să mai fie - veche obișnuință! - ecoul nimănui, vocea lui are de zis: În
Sus pe cer by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7235_a_8560]
-
cu o simplă irizare" (p. 69). Unele poeme par scrise în tehnică pointilistă. Sunt structurate ca o succesiune de haiku-uri pe temă dată din care au fost eliminate absolut toate cuvintele parazitare. Mesajul este esențializat, versurile au concentrarea cristalului, strofele pică precum picăturile de ploaie. Niciun cuvânt nu este inutil: "pisică pe coama/ zidului de cărămidă/ în plin soare// ridici gheara în aer după/ o muscă nevăzută/ rămâi nemișcată așa// ghem alb și negru/ nepăsător la pândă/ viață eternă căreia
Vernisaj liric by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7269_a_8594]
-
se numesc Al. Sihleanu și Al. Depărățeanu, dar și Radu Ionescu, H. Gr. Grandea, N. Cretzianu ori N. Nicoleanu. Din toți aceștia noul poet ia cîte ceva - le imită byronismul și mussetianismul de mîna a doua, le copiază ritmurile și strofele, îi pastișează în poeziile de iubire și în lirica patriotardă: "Grăbit-am în lume din cupa plăcerei Să gust, dar acum în prada durerei Suspin ne-ncetat. E trist-a mea viață și corpul meu zace, Amorul, orgia de mult nu
Rivalul lui Eminescu by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7133_a_8458]
-
trist-a mea viață și corpul meu zace, Amorul, orgia de mult nu-mi mai place, Căci prea m-a-ncîntat". (Prea de timpuriu) Cam la acest nivel se prezenta poetul în volumul său de debut, Prima verba. în doar o singură strofă, îi regăsim pe Musset și pe Byron trecuți prin filtrul Sihleanu-Cretzianu și ajunși la cea mai banală expresie cu putință. Nici în volumele următoare situația nu se schimbă radical. Un singur legat postpașoptist va fi preluat de Macedonski cu oarecare
Rivalul lui Eminescu by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7133_a_8458]
-
dimineață și visul ce șoptea, Și norii albi - și crinii suavi - și balta clară, Și sufletul - curatul argint de-odinioară. Oh! sufletul! - curatul argint de-odinioară. (Pe balta clară) Aliterațiilor și coloristicii simbolice din Zori roze li se adaugă, în strofa de mai sus, contrastul sesizant dintre scurtimea neverosimilă a textului (doar 6 versuri, deoarece al șaptelea îl repetă pe cel dinaintea lui) și multitudinea efectelor stilistice, grupate însă în mod natural, fără nimic demonstrativ: șase versuri, formate fiecare din șase
Rivalul lui Eminescu by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7133_a_8458]
-
succesiunii evenimentelor, modificarea finalului, introducerea unor personaje etc. alcătuirea unor enunţuri orale şi/ sau crearea de poveşti orale pornind de la idei/ imagini date sau desene create de copii jocuri de tipul: „Spune mai departe”, „Cine este personajul?”, „Continuă versul/ strofa”, crearea unor povestiri în grup, scrise apoi cu ajutorul adultului şi ilustrate de copii crearea propriilor, poveşti, poezii, jocuri, cântece şi prezentarea acestora utilizarea limbajului verbal şi nonverbal corespunzător, în vederea asigurării/ menţinerii atenţiei interlocutorului (contact vizual, expresie facială, claritate
ANEXE din 23 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260326]
-
trenurilor, manuale de utilizare, pliante) Texte continue şi discontinue (hărţi simple, reprezentări grafice) Citirea, înţelegerea şi analizarea textelor: Legătura dintre titlu şi întregul text Cuvinte cheie, evidenţierea esenţei Înţelegerea legăturilor logice, temporale, spaţiale Recunoaşterea, gruparea, caracterizarea personajelor Caracteristicile de formă (strofă, vers, ritm, rimă) ale textelor în versuri Atmosfera textelor lirice Cartea ca produs cultural Diferite tipuri de texte (literare, ştiinţifice, de informare şi funcţionale) cu extinderea treptată a lungimii textelor la minimum 400 cuvinte Texte iconice simple (hărţi, diagrame simple
ANEXE din 23 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260326]
-
în texte multimodale: text și imagine – banda desenată); textul descriptiv (literar – în proză, în versuri; nonliterar); textul dialogat (dialogul în textul literar; dialogul în textul scris și în spectacol; dialogul în textul nonliterar – interviul); textul explicativ; textul argumentativ. Versificație: rima, strofa, măsura versurilor, ritmul (intuitiv). Tipuri de texte: textul epic, textul liric (exprimarea emoțiilor și a sentimentelor), textul dramatic și arta spectacolului (autor, personaj dramatic; rolul indicațiilor scenice; rolul dialogului; actori, decor, costume, lumini, muzică). Texte care combină diverse structuri textuale
ANEXE din 18 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259400]
-
monolog. Discursul liric și textul versificat: text liric/text versificat; relația conținut – formă (discurs liric/discurs narativ în versuri – narativ literar în versuri); autor/voce lirică; versificație (măsură, tipuri de rimă; figuri de stil: epitetul, metafora); aplicativ: construcția textului liric – compoziția textului (părți, strofă, vers), imaginea poetică și tabloul, discursul liric și semnificațiile acestuia; versificație: versul liber. Aplicativ: discursul dramatic – rolul dialogului; personaj dramatic, indicații scenice; text dramatic și spectacol: arta spectacolului (actori, decor, costume, lumini, muzică); autorul/personajul ca enunțiator real/fictiv; discursul dramatic și
ANEXE din 18 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259400]
-
Neliterárny text s prvkami opisu Informačný/výkladový text Epika – text v próze Lyrika – text vo verši (vyjadrovanie emócií a pocitov) Dráma – text v prehovoroch (autor, postava , úloha scénických pokynov, úloha dialógu/ prehovorov, herci, kulisy, kostýmy, osvetlenie, hudba) Argumentačný text Verzifikácia: verš, strofa, rým, stopa, rytmus Percepčné stratégie textu: Dojmy z prečítaného textu, úvaha o jazykovej diverzite a štruktúre naratívnych, deskriptívnych, epických, lyrických a dramatických textov Interpretačné stratégie: Interpretácia umeleckých jazykových prostriedkov (personifikácia, prirovnanie, básnický prívlastok (epiteton), enumerácia, opakovanie, metafora, aliterácia, hyperbola, antitéza
ANEXE din 18 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259400]
-
lektire; Prepoznavanje razlike između usmene i pisane književnosti; Književni tekst; Neknjiževni tekst; Izrada književnog komentara; karakterizacija književnih likova; Poštovanje norma književnog jezika u pismenom i usmenom izražavanju; Epski tekst; Lirski tekst; Dramski tekst (autor, uloga didaskalija, dramski lik); Versifikacija: stih, strofa, rima; Stilske figure: epitet, metafora, usporedba, personifikacija. Književni tekstovi: Ribar Palunko i njegova žena , Ivana Brlić-Mažuranić; Orač Dragonja , Vladimir Nazor; Legenda o Veroniki Desnićkoj , narodna legenda; Ona i ja , Zlatko Krilić; Babina bilka, hrvatska narodna pripovjetka; Duga , Dinko Šimunović; Čarobno
ANEXE din 18 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259400]
-
şi de punctuaţie; redarea în scris a unor informaţii receptate prin lectură; cartea – obiect cultural: teoria literară, destinatarul mesajului, structura textului narativ; descrierea obiectivă şi subiectivă, dialogul, personajul (caracterizarea sumară – portret fizic şi portret moral); structura prozodică (rimă, ritm, vers, strofă, vers liber); figurile de stil: personificarea, comparaţia, enumerarea, repetiţia, epitetul, antiteza, metafora; sensul de bază, sensul auxiliar; sensul figurat; genuri şi specii (genurile epic, liric şi dramatic); textul: texte literare aparţinând diverselor genuri şi specii şi textul nonliterar utilitar; redactare
ANEXE din 18 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259400]
-
N.: Pot să adaug un poem care vă aparține, în final? Ș. F.: Bineînțeles. Care anume? L. N.: „O, știri angelice,-n albastru,/o lume-nconjurând în limb;/o, lumen conjurând, în Limb,/ oștiri angelice-n albastru...” Ș. F.: E o strofă din... stofă prerafaelită. L. N.: Vă mulțumesc... E ziua de 10/10/2010, iar eu mă rog să fie o colecție norocoasă de „zeci” pentru mine/pentru dv....
Șerban Foarță by Lucia Negoiță () [Corola-journal/Journalistic/5914_a_7239]
-
poeziilor din h grădină, alexandrinul românesc de 18 silabe, se lungește și mai mult, capătă dimensiuni aberante, abandonează rima și ia forma prozei poetice; în afară de rimă, Anghel nu renunță la mare lucru. Proza lui se grupează în paragrafe, asemenea unor strofe ample, conservă un ritm sensibil, mai variat și mai capricios decît în poezie, însă un ritm care se impune imediat cititorului. Prozatorul conservă de asemenea toate atributele convenționale ale versului, utilizînd fără reținere aliterațiile și asonanțele, repetițiile sub diferite forme
„À la recherche du temps perdu” avant la lettre by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/6149_a_7474]
-
în natură. „Pustia de nisipuri plină/ Precum e cerul de lumină" e, fără nume, o altă himeră a Bagdadului. Frumusețea ei, de vis, este impracticabilă în realitate, tocmai fiindcă societatea tentează mai mult decât natura. Iar iluzia, care hrănește o strofă bună, primind și nenorocirea, și surâsul sorții cu un soi de vervă sfârșită din, poate, Nopți în grădinile Spaniei, ale lui de Falla, alunecă în satiră. Iată înțelepciunea, unind, peste mări și țări, Orientul: „Acolo corpul mi l-aș duce
Bagdadii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6275_a_7600]
-
secolul XIX și cu interes științific de Tolkien (Boromir e Roland) în secolul XX. Nu se mai studiază la școală, deși e o adevărată bijuterie literară. L-am recitit într-o versiune modernă în proză, versiunea originară în versuri și strofe asonante fiind dificilă. În română a fost tradus, în proză cadențată, pentru prima oară, dacă nu greșesc, și tipărit la Sibiu în 1942 de Eugen Tănase, autor și al unei ediții bilingve în 1974, la Univers. Evenimentele relatate țin mai
De ce ar trebui să citim La Chanson de Roland by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4889_a_6214]
-
murit la Roncevaux, dar fără să fi jucat rolul pe care i-l atribuie Turoldus în nefericita campanie din 778 a lui Charlemagne din Spania. Ca toate miturile, și acesta, al lui Roland, a luat naștere târziu. Cele 241 de strofe spun următoarea poveste: victimă a trădării cavalerului Ganelon, Charlemagne ia de bună promisiunea sarazinilor că-i vor face jurământ de credință și se retrage din Spania cucerită, lăsând în ariergardă un mic corp de cavaleri, floarea cea vestită a oștirii
De ce ar trebui să citim La Chanson de Roland by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4889_a_6214]