1,185 matches
-
asupra scenelor impetuoase și grandioase grindini de poeme și melodii. N-a fost niciodată până atunci, și nu se va mai repeta așa un fenomenal spectacol cum a fost cel aprins din flacără spirituală de către romanticul poet cu frâie de strune în mâinile sale, Adrian Păunescu, cel rămas prag abstractiv între legendă și istorie culturală ale unui timp, ale unui curent, ale unei fascinații. Avânt în iureș, neodihnă și jertfă pe iubire, mișcare și revoluție elevată, culturală, aceasta a fost „Flacăra
VASILE ŞEICARU. A FOST CÂNDVA, „FLACĂRA”... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357770_a_359099]
-
cald, prin palme mă strecor în tine, să mă îmbăt la umbra ta, când cerul nu mă poate ține. atâtea flori sunt pe pământ, dar numai una înflorește, că nu mai poate să îndure bobocii să-i mai țină-n strune... Referință Bibliografică: atâtea flori sunt pe pământ / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 500, Anul II, 14 mai 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 George Safir : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
ATÂTEA FLORI SUNT PE PĂMÂNT de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 500 din 14 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357890_a_359219]
-
benefice. Dincolo de unele stângăcii stilistice și nedelicateți de limbaj, așa înțelege Olga Alexandra să-și cânte, să-și strige, să-și trăiască iubirea-n Cuvânt, sperând în felul acesta să o înveșnicească. O poetă care-și încearcă lira pe două strune: Dumnezeu și iubirea. De fapt, pe una singură, pentru că Dumnezeu este Iubire. Iubirea care iluminează, înalță, susține aripile, cheamă, zidește, apără, mântuiește. O astfel de iubire, eliberată de patimi și de voluptăți, așează pe frunte o aură distinctă, și aici
CRONICĂ LITERARĂ LA CARTEA OLGĂI ALEXANDRA DIACONU ZBOR DE DRAGOSTE TÂRZIE. SCRISORI ÎNFLORITE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 453 din 28 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357945_a_359274]
-
unei nopți de vară, în care iubirea se întâlnește cu ea însăși. Rezonantele unor astfel de versuri amintesc de glosele eminesciene, de firea înaripata de dragoste a iubitei, de culorile ochilor împrumutați din infinitul cerului albastru: „Din cântec lin, pe strune de vioară/ Să torc spre tine-n taină tandre șoapte/ De Sus să curgă dintr-o călimara/ Praful iubirii peste noi în noapte.” (Aș vrea). Într-o împletire suava a clipei prezente cu cea viitoare (sperata), conștientizând - în fiecare clipă
GEORGETA MINODORA RESTEMAN -„DESCĂTUŞĂRI – FĂRÂME DE AZIMĂ” (VERSURI VECHI ŞI NOI)-EDITURA ARMONII CULTURALE de MIHAI MARIN în ediţia nr. 524 din 07 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358280_a_359609]
-
PALIDUL ÎN POEZIA BACOVIANĂ Ștefan Lucian MUREȘANU Motto: "În poezie m-a obsedat întotdeauna un subiect de culoare. Pictura cuvintelor sau audiție colorată.[...] Îmi place mult vioara. Melodiile au avut pentru mine influența colorată. Întâi am făcut muzica și după strunele vioarei am scris versuri. Fie după note, fie după urechea sufletului, acest instrument m-a însoțit cu credința până azi. Am făcut și compoziție pentru mine. Pictorul întrebuințează în meșteșugul său culorile: alb, roșu, violet. Le vezi cu ochii. Eu
NEGRUL ŞI PALIDUL ÎN POEZIA BACOVIANĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 526 din 09 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358289_a_359618]
-
am săturat, Că tot veneau și mi-o furau străinii, De munca mea eu nu m-am bucurat. La școală m-a mințit învățătoarea, Că-n lume limbă mai frumoasă nu-i, Dar, cum înșelătoare este marea, Îi cântă-n strună azi englezului... Și m-a mințit, la coasă, bietul tata, Bătătura-n palmă este sfântă Și parcă îl aud înjurând soarta, Că-n pustiu nici greierii nu cântă... Pufnește chiar și popa, întru Domnul, Citind din Evanghelie pe nas: Doar
EU AM CRESCUT DE MIC ÎN DORUL PÂINII de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 540 din 23 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358347_a_359676]
-
reproșuri. Îmi plec capul și din privirile sufletului meu desenez vise ... Văd un curcubeu de zâmbete ce stă deasupra unui lac format din toate jocurile copilăriei care îmi sunt prietenii. Și cei mai buni încă. Dulci amintiri ce fug pe strune de vioară, se adună că un mănunchi de nuferi în mâinile- i catifelate de copil. Cu pași mărunți, timizi, plutesc sfios spre Ea . Crampei de răi, o lume de vis unde mă legăn lung în mâinile senine ale mamei. Zâmbetul
CRISTIANA SORINA GHEORGHIU -CÂŞTIGĂTOAREA TROFEULUI CONCURSULUI NAŢIONAL DE CREAŢIE LITERARĂ BOGDANIA [Corola-blog/BlogPost/358352_a_359681]
-
Viorel Muha Publicat în: Ediția nr. 721 din 21 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului Fecioara s-a nascut din trup alb de iarnă! O soartă-ntoarsă deapănă secunde magice și ochiul ei se joacă-n, nostalgice amintiri. Prin văi cântă din strună, oglinzi de ape. Timpul unduiește-n șoapte, sunete de viață. Din iarna gândurilor, puternic soarele dezgheață, o primăvară-n mine, iar prin mici crestături de pământ și-n a lui scoarță, lăstare de viață răsar. Din aripa vântului, o pană
FECIOARA S-A NĂSCUT DIN TRUP ALB DE IARNĂ! de VIOREL MUHA în ediţia nr. 721 din 21 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358060_a_359389]
-
această gloată: Crucificați-L pe Iisus Căci gloria Lui astăzi a apus! Voiau și ei, voiam și eu Să-L omorâm pe Dumnezeu Izvorul cel de-viață-dătător De-atuncea plâng și mă-nfior! Mă tângui, Te caut întruna Inima-mi suspină precum struna Care-a rămas atâta: cu o coardă Tu Doamne ai iertat această hoardă! Dar am aflat de învierea-Ți sfântă Ca un cuțit ce lama și-o împlântă În carnea noastră plină de păcat Când toți rosteau: Iisus a înviat
LA VREME DE CALVAR de ION UNTARU în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358234_a_359563]
-
țuică. Era rost de chiuială. Luă o înghițitură și dădu sticla femeilor, îndemnându-le: - Ia luați, fa, colea, că n-o fi foc! Hai noroc și sănătate! Plimbară sticla de la una la alta, zicând: - Hai, noroc și sănătate! Treburile mergeau strună, în privința Anicăi și a Lenicăi. Tinere erau, sănătoase erau ... Chef de muncă de ce să nu aibă, dacă era vorba de petrecere? Puseră într-o oală carnea de găină, ca s-o facă ciorbă, iar în cealaltă oală puseră carnea de
JURĂMÂNTUL VĂDUVEI) de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357524_a_358853]
-
să te curprindă. Să simți cum crește-n tine, și flori, și fluturași, pe-a verdelui covor, s-avem aceiași pași. Dar nu-s nici vânt, nici soare, nici ploaie și nici lună; sunt pustnica-n lucarnă și-a gândurilor strună. 6 mai 2012 Referință Bibliografică: De-aș fi... / Elena Spiridon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 493, Anul II, 07 mai 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Elena Spiridon : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
DE-AŞ FI... de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358622_a_359951]
-
Autor: Leonid Iacob Publicat în: Ediția nr. 501 din 15 mai 2012 Toate Articolele Autorului îți voi cânta Îți voi cânta, îți voi cânta și-n astă seară un cântec vechi cântat, cântat de-atâtea ori, voi fi arcuș și strună de vioară ca să-ți aline noaptea până-n zori. Voi anina în glasul meu volute miresme-n armonii și de dor și vis, cu tine voi zbura spre neștiute minuni de frumuseți și paradis. Să lași corabia la țărmuri înstelate cu
ÎŢI VOI CÂNTA de LEONID IACOB în ediţia nr. 501 din 15 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358666_a_359995]
-
anina în glasul meu volute miresme-n armonii și de dor și vis, cu tine voi zbura spre neștiute minuni de frumuseți și paradis. Să lași corabia la țărmuri înstelate cu plaje aurii pe mări corale vioara va cânta din strune tremurate iubirea care urcă-n porți astrale. Leonid IACOB Bunii și dragii mei prieteni cititori, Vă rogă să mă iertați că la ultimele voastre comentarii nu v-am răspuns așa cum se cuvine , datorită marei aglomerări de activități ce le am
ÎŢI VOI CÂNTA de LEONID IACOB în ediţia nr. 501 din 15 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358666_a_359995]
-
înserarea, când cerurile plouă; Nu-mi frânge jurământul din asfințitul sferic! E-acolo o legendă a inimilor noastre Încătușate-amarnic într-un apus timid; Ce sânge erau macii, ce amintiri albastre Descătușează somnul, încarcerat perfid... Și cântă peste mine-n atâtea strune, dorul Și te-aș mai strânge-odată, deși e lună nouă; Atinge-mă, iubite, să simt din nou fiorul O clipă, doar și-apoi mi-oi rupe visu-n două... Cu ploile pe umeri mă voi ascunde-n mine, Voi mângâia furtuna
SĂ NU M-ATINGI! de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 499 din 13 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358659_a_359988]
-
în zilele acestea, de târguieli la nivel „înalt”, în goana după scaune plușate și stipendii grase, lăcomia disperată a Puterii își dă poalele peste cap fără complexe de vreun fel, din sincer dor și drag de majoritate parlamentară, cântând în struna măscăriciului violet, care, brusc lovit de amnezie, cheamă „ciocoimea” - scuipată în cap, cu mânie proletară, până mai ieri, zice-se, până și din grădinile Vaticanului, ori de prin șanțurile umezind pinii din Roma - la o mândră și patriotică șezătoare anti-băsesciană
CÂT DE DISPERAT POŢI FI, CA SĂ TE ÎMBRACI ÎN VIOLET? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1250 din 03 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/344681_a_346010]
-
asta nu m-am gândit... -A fost o toană de-a ei... -Dar și tu i-ai făcut jocul.... -Până la un punct.... Ai văzut că atunci când mi-am dat seama că întrece măsura, nu i-am mai cântat în strună ! -Dar făceți o echipă pe cinste... -Păi...Atâta că mi-am dat seama că nu e momentul și nici cadrul adecvat... - Într-un fel a fost mai bine, că nu a mai pus alte întrebări Cocoș.... Poate scoteați vreun porumbel
BATE FIERUL CÂT E CALD (CONTINUARE) de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350726_a_352055]
-
-n tihnă, redă-le iar sclipirea Încarcerată-n țipăt de pescăruș, străină, Cu-eternul cifru magic dezleagă-le iubirea. Pribeag, printre ruine de suflet, visul zboară Se pierde-n zări, revine, se va-mplini odată În murmurul din umbre, pe strune de vioară O simfonie-a noastră-ntr-o lacrimă de fată. SĂRUTĂ MAREA-N DANS SĂLBATIC ȚĂRMUL Sărută marea-n dans sălbatic țărmul Cu spuma-i albă-n sidefiu de perle Iar falduri de albastru-și sapă drumul Spre-abis, în
VISÂND PE MALUL MĂRII PRIMĂVARA (POEME) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358839_a_360168]
-
Lipscani. • 15:00 - Prin târg... Ion Crețeanu și Taraful din Morunglav. • 16:00 - 17:00 Tândală la chitară (Daniel Făt). 17:00 - 18:00 - D'ale lui Păcală, cu actori ai Teatrului de pe Lipscani. 18:00 - 19:00 - Potpuriu pe strune de țambal - Marius Mihalache cânta împreună cu fiul său Lorin Mihalache. Referință Bibliografică: Ecaterina CÎMPEAN prezintă: PĂCALĂ LA MUZEUL SATULUI / Ecaterina Cîmpean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 504, Anul II, 18 mai 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ecaterina Cîmpean
PĂCALĂ LA MUZEUL SATULUI de ECATERINA CÎMPEAN în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358845_a_360174]
-
-n tihnă, redă-le iar sclipirea Încarcerată-n țipăt de pescăruș, străină, Cu-eternul cifru magic dezleagă-le iubirea. * Pribeag, printre ruine de suflet, visul zboară Se pierde-n zări, revine, se va-mplini odată În murmurul din umbre, pe strune de vioară O simfonie-a noastră-ntr-o lacrimă de fată. SĂRUTĂ MAREA-N DANS SĂLBATIC ȚĂRMUL Sărută marea-n dans sălbatic țărmul Cu spuma-i albă-n sidefiu de perle Iar falduri de albastru-și sapă drumul Spre-abis, în
VISÂND PE MALUL MĂRII, PRIMĂVARA (POEME) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358837_a_360166]
-
-mi dă pace Și tot ea-mi cere recompensă Ca un impozit pe ofensă Cu care n-am nimic de-a face Exodul fluturilor întruna Se-ngroapă-n fiecare filă Precum un dor de clorofilă De care nu mai știe struna Și liniștea, de două feluri Nici înăuntru, nici afară Că toată starea mea precară S-a spânzurat de capiteluri Dărâm' buldozerele statuia Și n-o s-avem ce pune-n loc Un gol imens născut ad-hoc Și nimănui dintre noi, nu
SCUZE ŞI ACUZE de ION UNTARU în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358927_a_360256]
-
tot mai nesigur pare Aceeași strălucire e-n ochii mei căprui. Chiar dacă timpu-i dus și toaca încet sună Și văluri de tristețe azi trupul îmi îmbracă În numele iubirii ce am simțit o dată Să mai lăsăm să zburde fiorul vechi pe strună. Din ceruri stele ne-or veni aproape Pe margine de râu și ascultând povestea Vor duce peste tot prin ceruri vestea Ca să iubești o viață același om se poate. Și chiar de soarta ne poartă pe alt drum Iubirea ce-
CĂ MĂ IUBEŞTI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359320_a_360649]
-
Țigăneasca”, „Bătuta”, „Învârtita”, „Corcioșa”: „Drag mi-i mie a juca/ Când îi joc duminica./ Și mi-i drag să mă-nvârtesc/Cu badea care-l iubesc./ Ceterașul bine zice/Fetele gura i-o mânce/Nevestele buzele/ Că fain zici cu strunele./ Ceteraș, cetera ta/Rău mă tem că s-a strica/ S-a strica de capul tău/ Că nu zici pe placul meu/ Zi-i, ceteraș, mai cu foc/Ca să mă satur de joc./ După ce-oi îmbătrâni/ Nu m-oi
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
s-adune. Dacă nu te nășteai pe meleagurile noastre Oricum îl chemam pe Viteazul Mihai Și-l botezam Cuza în complicitate cu astre Să elberăm Țara pe nouă mai. Când vi prin preajmă vorbește poezie Și muza cântă diafan pe strună Să ne aducă prin veacuri frenezia Unirii veșnice în Patria Română. Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Când timpul cipolește statuia lui Cuza / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 388, Anul II, 23 ianuarie 2012. Drepturi de Autor
CÂND TIMPUL CIPOLEŞTE STATUIA LUI CUZA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360349_a_361678]
-
ce se substituie energiei creatoare, prilej de înălțare: „Cu fața-ntoarsă spre Tăcere, obosit de atâta viață netrăită, las capul pe piatră și-ndur, recrut fidel al pierderii, sfielnic, inima mea nevinovată, comite sperjur ... ” sau „Cerșetor de Tăcere, Cuvântul vorbește, pe struna sa eu pasăre mă fac, țărmuri de jasp inima-ndură, viața mă-mpinge din prepeleac ... ” Alteori, proprietățile chimice ale substanței devin conotații specifice ale aceluiași termen care dobândește valențe lirice: „De aceea vă conjur prieteni, îngropați-mă între sprâncenele Câmpiei
EVANGHELIA TACERII de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360347_a_361676]
-
grade (nu intru în alte detalii tehnice), dintre planul cosmic și planul uman, în contextul teoriei “bifurcației, nu rezistă! Și cu asta basta! Ce să-ți mai lungesc atâta Fantasmagoria ta nocturnă și diavolocentrică și să-ți mai cânt în strune, când tu ești mort și negru în cerul gurii și “Orbitor” pe portavionul tău cu aripile frânte în oceanul de morule, bastrule și gastrule împelițate și despelițate... Mergi cu Oarbă și cu “Orbitorul” tău de mână, până veți cădea amândoi
SCRISOARE DESCHISĂ ADRESATĂ GENERAŢIEI OPTZECISTE ŞI ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI (3) FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X [Corola-blog/BlogPost/360388_a_361717]