538 matches
-
muntele Dealul Mare, sub vârful Tulișa, deasupra localității Uricani. Acolo rămâneau ciobani la „stâne" și împreună cu unii membri ai familiilor proprietare ale animalelor. Ciobanii plătiți sau proprietarii, care făceau de serviciu cu rândul, păzeau oile care se adunau în 3-4 „strungi" (turme) între 100-200 de capete. Proprietarii de oi participau la operațiile de adunat a laptelui și la prepararea („facerii") brânzei telemea, oile fiind mulse de 2-3 ori pe zi. Această telemea din lapte de la oile care pășteau iarba de munte
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
pentru numărul mare de oi și vite mari. Stânele erau constituite dintr-un număr mare de oi, între 500-1200 de oi și erau deservite de un baci, un păcurar șef, doi sau trei ciobani, un băiat care dădea oile la strungă numit și strungaș. Stânașul era acela care avea cele mai multe oi cu lapte asigurând totodată vasele la stână și ocupându-se de asigurarea pășunii peste vară, planificarea celor care își iau brânza, sare pentru oi și plata ciobanilor [sâmbria]. Gavrilă, Drăgan
Poienile Zagrei, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300887_a_302216]
-
prelucrare a brânzei și a cașului și un compartiment de păstrare. Acesta din urmă se sapă la 50 cm pentru a se asigura o temperatură mai scăzută. Animalele se țin pe timpul nopții în coșare și se mulg în țarcul numit strungă, format din coșare de brad și comarnic. Acesta din urmă este format din scândură de brad și o platformă de scândură. Oile se mulg în găleți de lemn de trei ori pe zi. Laptele se fierbe în cazane de alamă
Tărlungeni, Brașov () [Corola-website/Science/300972_a_302301]
-
prelucrare a brânzei și a cașului și un compartiment de păstrare. Acesta din urmă se sapă la 50 cm pentru a se asigura o temperatură mai scăzută. Animalele se țin pe timpul nopții în coșare și se mulg în țarcul numit strungă, format din coșare de brad și comarnic. Acesta din urmă este format din scândură de brad și o platformă de scândură. Oile se mulg în găleți de lemn de trei ori pe zi. Laptele se fierbe în cazane de alamă
Zizin, Brașov () [Corola-website/Science/300985_a_302314]
-
Jovanke”) și „Die Lerche” („Ciocârlia”). Piesa „Der Gallier”, o prelucrare instrumentală a melodiei „Norocul Inorogului”, apare pe albumele „Traumzeit” și „Ich Fühle”, iar Balada se găsește pe albumele „Farfarello und Freunde Live 98” și „Farfarello Classics”, pe ultimul împreună cu „Sylvanna” („Strunga”). „Walpurgisnacht” de pe albumul „Ich Fühle” reprezintă solo-ul pe care Mani îl prestează cu succes în concerte, în timpul piesei „Negru Vodă”. De asemenea, pe aproape toate albumele Farfarello se regăsesc teme din compoziții Phoenix, existând de altfel două piese care
Phoenix (formație) () [Corola-website/Science/299249_a_300578]
-
întoarcă împotriva ei, îi destituie pe cei trei principi la începutul lui 1658. În locul lui îl pune pe Gheorghe Ghica. Încearcă să-și reia tronul, ajutat de aliații săi Constantin Șerban Basarab al Munteniei și Rakoczy, dar e învins la Strunga. În scurt timp e scos din alianță și înlocuit cu Mihnea al III-lea al Munteniei și pribegește prin Polonia și Austria (1662), Brandenburg, Moscova și Suedia (1665), dar fără rezultat. Toți îl părăsesc, și lipsa de mijloace îi aduce
Gheorghe Ștefan () [Corola-website/Science/299334_a_300663]
-
Târgu Frumos. Diviziile 1 și 4 române erau dispuse pe linia întărită. Alte două noi divizii au fost trimise în acoperirea frontului Corpului 5: Divizia 6 la est de Pașcani și Divizia de Gardă la vest de Târgu Frumos (zona Strunga). Sectorul din fața Iașului era comandat de generalul Nicolae Stoenescu și avea 2-3 divizii. S-a remarcat, de această dată, aviația română care, alături de cea germană, a reușit să distrugă numeroase tancuri. Dintre așii aviației, au participat la câteva acțiuni pe
Bătălia de la Târgu Frumos () [Corola-website/Science/306822_a_308151]
-
și plante rare (crucea voinicului, obsiga bârsană) protejate la nivel european. Sextil Pușcariu și-a pus problema etimologiei cuvântului astfel: "„cum se face însă că românii, care au de obicei pentru munții lor denumiri atât de plastice, ca Omul, Babele, Strunga și alte nume ce se întâlnesc în Bucegii apropiați, să fi dat în cazul acesta numele atât de nepotrivit ce amintește de cuvintele «tâmp» și «tâmpit»?”". El preia explicația lui N. Drăganu, potrivit căreia sensul original al Tâmpei e cel
Tâmpa () [Corola-website/Science/303239_a_304568]
-
geleta" „găleată” (de lemn folosită la mulsul oilor), "pirt’a" „cărare” (a oilor) (vezi „pârtie”), "kurnota" „oaie cu coarne” (vezi „cornută”), "košár" „coșar”, "murgaňa"/"murgaša" „oaie cu lână de culoare închisă” (vezi „murg”), "putira"/"putyra" „putină” (cu rotacismul „n” > „r”), "strunga"/"strunka" „strungă” sau "žinčica" „jintiță”. Începuturile acestei „Vlahíi” sunt discutate : ipoteza protocronistă afirmă că prezența Vlahilor în Moravia și în sudul Poloniei încă din sec. al X-lea ar fi dovedită de cronicile lui Ioan Skilițes, care menționează un schimb
Vlahi () [Corola-website/Science/311317_a_312646]
-
de lemn folosită la mulsul oilor), "pirt’a" „cărare” (a oilor) (vezi „pârtie”), "kurnota" „oaie cu coarne” (vezi „cornută”), "košár" „coșar”, "murgaňa"/"murgaša" „oaie cu lână de culoare închisă” (vezi „murg”), "putira"/"putyra" „putină” (cu rotacismul „n” > „r”), "strunga"/"strunka" „strungă” sau "žinčica" „jintiță”. Începuturile acestei „Vlahíi” sunt discutate : ipoteza protocronistă afirmă că prezența Vlahilor în Moravia și în sudul Poloniei încă din sec. al X-lea ar fi dovedită de cronicile lui Ioan Skilițes, care menționează un schimb de populații
Vlahi () [Corola-website/Science/311317_a_312646]
-
propunerea inginerului de sunet Anușavan Salamanian, regizorul a fost de acord să fie folosite în film 3-4 melodii ale formației Phoenix cu un total de 20 de minute. În varianta finală, pe coloana sonoră a filmului pot fi auzite piesele „Strunga” (1974), „Mica Țiganiadă” (1973) - începutul, „Jocul timpului” (1972) - în varianta de pe disc și într-una reînregistrată, „Pseudo-Morgana” (1972) - reînregistrată, „Lasă, lasă!” (1974, aici o variantă cu intercalări), „Cocoșii Negri” (1972, needitată niciodată). În anul 1977, după plecarea în mod clandestin
Nemuritorii () [Corola-website/Science/311357_a_312686]
-
este susținută de stâlpi de lemn înfipți în pământ cu pereți din împletitură de nuiele între ei, un relict din epocile cele mai vechi ale acestor locuri. Biserica din Izvoarele, împreună cu cele similare din satele vecine Satu Nou (1863) și Strunga, formează un grup restrâns, cu totul aparte în arhitectura sacrală de lemn din România și din Europa. Biserica a fost ridicată anterior anului 1877 și a fost restaurată în anul 2001. Biserica se află pe lista nouă a monumentelor istorice
Biserica de lemn din Izvoarele () [Corola-website/Science/309318_a_310647]
-
Acest material a fost piratat, înainte de a ieși pe piață oficial, piesele apărând întregi pe caseta audio „Pasărea Rock” (cca. 1995). În 1997, pe CD, s-a procedat la compilarea pieselor „Tamara” și „Would You Follow Me...?”, respectiv „Mica Țiganiadă”, „Strunga”, „Nunta” și „Running” în câte un singur track, pentru a nu oferi totuși un material similar cu SymPhoenix/Timișoara. Muzica: Nicolae Covaci (1, 2, 3, 9, 10, 13); Mircea Baniciu (4); Josef Kappl (6, 7, 8, 11, 12) Textele: Tom
Aniversare 35 () [Corola-website/Science/305057_a_306386]
-
(pseudonimul lui Neftalí Ricardo Reyes Basoalto) (n. 12 iulie 1904 - d. 23 septembrie 1973), poet și om politic chilian, consul în Spania, Japonia, China; ambasador la Paris, premiul ""Cununa de aur"" a Reuniunii Internaționale a Poeților din orașul iugoslav Strunga; Premiul Internațional Lenin " Pentru întărirea păcii între popoare", 1953; laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1971. ""pentru opera lui, care, cu sufletul unei forțe elementare, dă viață destinului și viselor unui întreg continent. "." La 12 iulie 1904 se
Pablo Neruda () [Corola-website/Science/306437_a_307766]
-
http://www.mdvstudio.ro/armenopolis-suflet-armenesc.aspx <nowiki>[4]</nowiki>] Noravank (2014) regia : Florin Kevorkian și Izabela Bostan Kevorkian Hagigadar - Regasirea Speranței (2015) regia : Florin Kevorkian și Izabela Bostan Kevorkian Booking My Last Dance (2015) regia : Vlad Genescu Piesa de teatru - Strunga dintre moarte și viața (2015) - regia Florin Kevorkian Începând din 1983, Dedeian este cooptat de formația Alexandru Wilmanyi, unde colaborează până după 1990. Alături de noul grup, participă la numeroase festivaluri de muzică ușoară (Festivalul Mamaia, Melodii) și imprimă în studio
Capriel Dedeian () [Corola-website/Science/306474_a_307803]
-
Opțiunea testamentară a păstorului pentru "îngroparea la stână" (“Numai eu când oi muri / Pă mine ca să mă-ngroape / Din strunguța oilor...” - Desești, 1920; vs. “Să spui lui vrâncean / Și lui ungurean / Ca să mă îngroape / Aice pe-aproape, / În strunga de oi / Să fiu tot cu voi...” - "varianta Alecsandri") definește spațiul consacrat din "Miorița-colind", Muntele și elementele sale adiacente (plaiul, platoul alpin, vârful și pădurea). "Versiunea-baladă", în incipitul căreia ciobanii coboară la vale, declanșează, din acest punct de vedere, un
Locul înhumării în „Miorița” () [Corola-website/Science/314216_a_315545]
-
nume Mihai, care a murit în munți - în circumstanțe neprecizate, dar avem toate motivele să credem că a fost vorba de un accident - lăsând în urmă o soție și patru copii. Conform cutumelor, păcurarul a fost îngropat de fârtați în “strunga oilor”, certificând astfel un obicei străvechi și nu o opțiune sau o dorință a familiei. Deși întristați, membrii comunității nu protestează față de decizia fârtaților de a-l înhuma la stână, departe de sat: “Vai de mine, măi Miha`, / Unde ți-
Locul înhumării în „Miorița” () [Corola-website/Science/314216_a_315545]
-
fiind o certitudine - nu suportă un plan virtual; aceasta reflectă cu fidelitate o realitate incontestabilă: îngroparea la stână. Secvența corespondentă din versiunea-baladă dă naștere, cu adevărat, unei anomalii, ieșind din tiparele autenticului; dorința lui testamentară de-a fi îngropat “în strunga de oi” generează implicit un conflict de interese. O altă speță notabilă este cuprinsă în "Horea lui Ion Berciu" (Amzulescu, 209), care s-a dezvoltat probabil tot dintr-un bocet, reflectând un eveniment real, deja petrecut. Balada a fost culeasă
Locul înhumării în „Miorița” () [Corola-website/Science/314216_a_315545]
-
Luha mai sus de sat” și a fost găsit mort în aval de Luha. Datorită împrejurărilor în care a survenit decesul, trupul lui Berciu e îngropat, în mod necesar, în locația fatală: nici în cimitirul din sat, dar nici în strunga oilor: “Coale la Sfântă Mărie / Vreme-i oilor să vie / Și Ion Berciu să rămâie” Ritualul funerar impus în această situație suferă o alterare față de cel clasic (creștin) și se recurge la un soi de ritual arhaic, precreștin, reminiscent-inițiatic. În
Locul înhumării în „Miorița” () [Corola-website/Science/314216_a_315545]
-
suporta orice locație, perimetrele consacrate fiind bine delimitate. Reperul principal rămâne totuși stâna, dar nu interiorul ei, ci proximitatea ei, după cum rezultă din text, dar și din cercetările de teren efectuate de V. Latiș în Munții Maramureșului: “Se înmormânteză în strunga oilor (Fața Zâmbroslavului, Prelucile Curnadeilor - informatorul a auzit și ar dori să fie el însuși astfel înmormântat, dacă i s-ar întâmpla moartea); se înmormânta în plaiul muntelui (Jupanea Bălăsânii); se înmormântează în locul în care a murit (Munceii Albi); se
Locul înhumării în „Miorița” () [Corola-website/Science/314216_a_315545]
-
dori să fie el însuși astfel înmormântat, dacă i s-ar întâmpla moartea); se înmormânta în plaiul muntelui (Jupanea Bălăsânii); se înmormântează în locul în care a murit (Munceii Albi); se înmormântează nu departe de stână, fără altă precizare a locului (Strungi, Nădad, Munceluș)”
Locul înhumării în „Miorița” () [Corola-website/Science/314216_a_315545]
-
tilloide, blocuri de calcare și șisturi marno-argiloase cu inserții de calcit; cu bogate depozite de faună și floră fosilă), Turbăria Lăptici (mlaștină oligotrofă cu o suprafață de 14,90 ha, aflată în lunca stângă a pârâului Scândurarilor), Locul fosilifer Vama Strunga (10 ha), Peștera - Cocora (Valea Horoabei - Cocora) (307 ha), Abruptul prahovean Bucegi (3.478 ha), Munții Colții lui Barbeș (1.513 ha), Peștera - Cocora (Valea Horoabei - Cocora) (307 ha) și Peștera Răteiului (1,50 ha). Geologic, munții Bucegi sunt alcătuiți
Parcul Natural Bucegi () [Corola-website/Science/313455_a_314784]
-
dârste) și reflectă ocupațiile străvechi ale localnicilor (prelucrarea lemnului, cultura plantelor și creșterea animalelor) Parcul Natural Bucegi ce include mai multe rezervații naturale, dintre care: Abruptul prahovean Bucegi, Peștera - Cocora (Valea Horoabei - Cocora), Munții Colții lui Barbeș, Locul fosilifer Vama Strunga Parcul Național Piatra Craiului cu ariile protejate: Cheile Zărneștiului - Cheile Vlădușca, Peștera Liliecilor, Peștera Stanciului, Avenul din Grind, Peștera nr. 15, Peștera Uluce, Peștera Dâmbovicioara, Zona carstică Dâmbovicioara - Brusturet, Peștera Dobreștilor
Bucegi (Abruptul Bucșoiu, Mălăești, Gaura) () [Corola-website/Science/323954_a_325283]
-
Ștefan, i se acordă domnia Moldovei. Încercând să-și reia tronul, Gheorghe Ștefan, aliatul împotriva turcilor al lui Constantin Șerban, fost domn al Țării Românești, și al lui Gheorghe Rakoczi al II-lea din Transilvania, este învins de Ghica la Strunga. În decembrie 1658 ia și el parte alături de armatele turco-tătare la jefuirea Transilvaniei. Dar, în anul următor, Constantin Șerban, însoțit acum de Mihnea al III-lea Radu al Țării Românești, îl lovește pe Ghica la Jijia și-l alunga spre
Gheorghe Ghica () [Corola-website/Science/297381_a_298710]
-
(n. 17 februarie 1941, Strunga, județul Iași - d. 10 martie 2004, Iași) a fost un poet și traducător român. În anii '60, a fost închis pentru încercarea de a trece înot Dunărea lângă Porțile de Fier. Până în 1981, când a emigrat în SUA, nu a
Mihai Ursachi () [Corola-website/Science/297601_a_298930]