63,787 matches
-
dl Cristian Preda comentează admirabil actuala campanie din Franța pentru laicitatea școlii. Laicitate și națiune este un articol a cărui actualitate ne privește destul de direct și pe noi. Îl vor lăsa studenții repetent pe Mircea Beuran? Ce notă îi dau studenții “dascălului” Beuran? se întreabă Melania Mandas Vergu într-un editorial din ADEVĂRUL. După cum se știe, medicului Mircea Beuran i-a fost dat înapoi titlul academic de conferențiar universitar, ceea ce îi îngăduie ca după ce a fost dovedit ca plagiator să poată
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13179_a_14504]
-
Beuran? se întreabă Melania Mandas Vergu într-un editorial din ADEVĂRUL. După cum se știe, medicului Mircea Beuran i-a fost dat înapoi titlul academic de conferențiar universitar, ceea ce îi îngăduie ca după ce a fost dovedit ca plagiator să poată preda studenților de la Universitatea de Medicină și Farmacie din București. Iată ce părere are editorialista despre repunerea în drepturi a lui Mircea Beuran: “Multe sînt cu putință în România. Puține mîrșăvii de genul spălării de păcate a dr. Beuran sînt însă atît de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13179_a_14504]
-
construiește precedentul periculos al minciunii colective. Acesta este dr Beuran și aceasta este viața universitară românească. Există oare vreo notă care să evalueze acest mediu în care creștem, îi educăm pe specialiștii români?” Cum acest editorial pare scris pentru urechile studenților, rămîne să vedem cum vor reacționa aceștia după întoarcerea la catedră a conferențiarului Beuran. * Tot în Adevărul vedem, pe două pagini de ziar, un uriaș sondaj de opinie făcut de Institutul de Sociologie și Opinie Publică al Fundației “România de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13179_a_14504]
-
și pe Noica. Șase maladii... Această carte a apărut în 1997. Dar în 2002 a apărut admirabilul Jurnal de la Păltiniș, semnat de G. Liiceanu. Pe Noica și pe „paideea” lui am avut prilejul să-l prezint de două ori în fața studenților și-am simțit cu câtă emoție aflau ascultătorii despre celebrul „experiment de la Păltiniș“. Tinerii constatau că și în lumea de azi este loc pentru o reflecție serioasă asupra surselor culturii noastre, asupra muncii individuale, a fiecărei persoane dornice să se
Ireneusz Kania: “Cultura română - pasiunea mea” by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/13200_a_14525]
-
Castelul Pelișor, să vorbesc în limba română, pentru prima dată în viața mea. Am vorbit, atunci, despre emoțiile profunde pe care mi le-au provocat varietatea peisajului României, bogăția tradițiilor ei folclorice, frumusețea copiilor și a limbii. Eram, atunci, un student de 23 de ani, care abia începea să cunoască toate acestea și să le guste. Azi, după exact 40 de ani de cunoaștere și de muncă, ca traducător și exeget al operelor scriitorilor români, vreau să folosesc acest prilej pentru
Ireneusz Kania: “Cultura română - pasiunea mea” by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/13200_a_14525]
-
primește Premiul Nobel pentru Pace; - 1966, anul războiul din Vietnam, în câteva luni vor fi trimiși pe front peste 500.000 de soldați americani; - 9 oct. ’67, Che Guevara este ucis de CIA; - 6 mai ’68, Daniel Cohn-Bendit animează revolta studenților francezi; - 20 aug. ’68, tancurile sovietice intră în Praga; - 21 iul. ’69, Buzz Aldrin este fotografiat de Neil Armstrong făcând primul pas pe Lună; - 15-17 aug. ’69, 400.000 de hipioți iau parte la primul concert de la Woodstock; - 1969, Georges
Istorie în imagini - retrospectivă L’Express - by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13222_a_14547]
-
viață; - 24 sept. ’88, la Olimpiada de la Seul, Ben Johnson stabilește un nou record mondial la proba de 100 m viteză în fața lui Carl Lewis; după câteva ore este găsit dopat și i se retrage titlul; - 3 iun. ’89, revolta studenților din Piața Tienanmen (celebra fotografie a studentului pironit în fața șirului de tancuri îi aparține lui Stuart Franklin); - 11 nov. ’89, la Postdamenplatz, cade Zidul Rușinii; - 3 oct. ’90, are loc unificarea Germaniei; - 29 aug. ’91, are loc căderea Sovietelor, L
Istorie în imagini - retrospectivă L’Express - by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13222_a_14547]
-
Seul, Ben Johnson stabilește un nou record mondial la proba de 100 m viteză în fața lui Carl Lewis; după câteva ore este găsit dopat și i se retrage titlul; - 3 iun. ’89, revolta studenților din Piața Tienanmen (celebra fotografie a studentului pironit în fața șirului de tancuri îi aparține lui Stuart Franklin); - 11 nov. ’89, la Postdamenplatz, cade Zidul Rușinii; - 3 oct. ’90, are loc unificarea Germaniei; - 29 aug. ’91, are loc căderea Sovietelor, L’Express titrează „Un monde nouveau”; - 1991, Irak
Istorie în imagini - retrospectivă L’Express - by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13222_a_14547]
-
Barbu, ca și în „Luceafărul” protocronizat, putea fi întâlnită relativ frecvent semnătura unui critic, pe numele său Marian Popa. Ca universitar, publicase niște studii groase, iar folclorul îl descria drept un personaj de-un perfect cinism. Un coleg de generație, student la București, îmi povestea că trecând pe la avizierul facultății de litere se amuzase să citescă titlurile lucrărilor de licență propuse de lectorul M. Popa. Ele sunau cam așa (citez din memorie): „Imaginea clasei muncitoare în literatura din R.P. Bulgară”, „Imaginea
O partidă sado-maso cu Nenea Iancu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13230_a_14555]
-
surprizele pe care mi le rezervă mai tinerii colegi muzicieni sunt felurite și, una peste alta, mă determină să fiu optimistă acum, când se calculează inevitabil tot felul de bilanțuri. La sfârșitul anului trecut, inevitabilele teste la istoria muzicii pentru studenții mei din anul III nu m-au deprimat ca altă dată. Nu pentru că ar fi fost mai bune, în general, ci probabil pentru că am devenit mai puțin sensibilă sau indignată. Mă amuză mai detașat răspunsuri de tip “Moise și Arond
Spectacole de operă by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/13246_a_14571]
-
la Cluj. Până la evenimentul propriu-zis din 15 decembrie, impresionant a fost stagiul de pregătire, inițiat pe la începutul lui noiembrie. După ce compozitorii au terminat reducția operelor (voce-pian), un grup de tineri cântăreți asistați de pianiștii Alexandru Petrovici, Elena Popa, Smaranda Grigorian, studenți sau tinere cadre didactice, s-au strâns în jurul unei energice și talentate tinere regizoare, Simona Pop, lucrând în orice condiții și până la ore târzii, în funcție de programul individual al fiecăruia. Diverse incidente - înlocuiri de roluri, viroze preluate de la un solist la
Spectacole de operă by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/13246_a_14571]
-
nu oarecare. Ion Călugăru ia masa deseori cu directorul, dar suspicios din fire, crede că acesta nu-l poate suferi. Portretul pe care i-l desenează, așa cum observă Cornelia Ștefănescu, e unul destul de negativ, spre deosebire de al multor colaboratori sau foști studenți. În 1937, îi apărea plin de ambiție și vanitos. În 1949, revine mai pe larg: „... inteligent și sofist, logic și puțin nebun...” „Cu calități mari, dar dominat de pofte care îi strivesc calitățile. Nu el a creat antisemitismul din ultimii
Un istoric literar de vocație by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13238_a_14563]
-
neapărat, citat. (Am rămas, “în consecință”, cu un teanc de foi pe care mi-am extras “citatele obligatorii”!). Pentru “intelectualul român” încă recalcitrant la o anumită idee de altitudine culturală a cinematografului, cartea poate funcționa ca un șoc revelator. Pentru studenții la teatru, e o carte care ar trebui citită cu lupa; dacă talentul nu e molipsitor (deși cred că uneori e), poate e molipsitoare acea forță de a trage totul “în spatele colinei”, forța ca - după “o adolescență alcoolică și apolitică
Wonderful by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/13268_a_14593]
-
văzut Coelho; * cea mai frumoasă librărie am intanit-o pe Rue de Fouarre, lângă Notre-Dame, se chema Jules Verne și era exact cum mi-o închipuiam în copilărie; * Derrida ține ocazional conferințe la Sorbona în fața a nu mai mult de 15 studenți; * în Place de Tertre, piațeta pictorilor și a desenatorilor din Montmartre, unul dintre chipurile cel mai frecvent afișate pe pânze, ca mostră a meșteșugului fiecărui artist, era cel al lui Harry Potter; * de Crăciun, în fața Galeriilor LaFayette, rușii vindeau matrioști
Parisul by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13243_a_14568]
-
ar asigura un angajament permanent. Și aș pieri de lehamite dacă aș fi nevoit să predau într-unul dintre micile colegii din Vestul Mijlociu. Nu sunt în stare să stau și să citesc toată ziua ca un șoarece de bibliotecă. Studenții de acolo sunt mai copilăroși decât băiețașii noștri de la heider. Vorbesc numai despre fotbal, iar profesorii lor nu sunt cu mult mai luminați. America e o țară de copii. Newyorkezii sunt ceva mai copți la minte, dar nu foarte mult
Isaac Bashevis-Singer: Șoșa by Anton Celaru () [Corola-journal/Journalistic/13270_a_14595]
-
exemplu, cu numele familiei, la origine Cioran, din rusescul ciornâi-negru, strămoșii fiind ciobani, ajungând cu oile până în Ucraina. De asemeni, aș fi făcut o mențiune despre apelativele profesorului, Don Alejandro în Spania, Cio la Paris, în cercul profesorilor, cercetătorilor și studenților, care consultau opera lui monumentală Bibliografia literaturii franceze. Dar acestea sunt amănunte. cartea lui Mihai Gabriel Popescu și Ștefan Ion Ghilimescu se constituie ca o sursă documentară de tot folosul.
Amintiri fără memorie by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13304_a_14629]
-
dna Gabriela Gavril spre titlul editorialului său din Timpul ieșean pe noiembrie: Imaginea șifonată a revistelor culturale. Cît de șifonată, nu știm, fiindcă editorialul nu ne comunică procente, cifre, informații cuantificabile. Nici număr de respondenți (toți, tineri absolvenți ai universității, studenți și elevi). Poate, în numărul pe decembrie * În aceeași publicație, un lung și spiritual interviu îl are în rol de protagonist pe dl Șerban Foarță. Între altele, poetul și eseistul timișorean este de părere că toți autorii „copți” (adjectivul și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13292_a_14617]
-
des asupra activității mediumului, sau, după caz, pentru că poate vedea aici o obligație iar nu un drept, tot mai rar El se constituie - dar aceasta e pură teorie - în regulator de putere. Profesorul universitar nu comunică tot ce știe numai studentului. El trebuie să publice cărți - uneori se poate să-i și placă treaba asta -, să participe cu produse intelectuale la simpozioane, colocvii, congrese, reuniuni științifice unde să-și manifeste în mod umanist interesele (poate și ele tot umaniste). Statutul auctorial
Știință voioasă pe o temă dată by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/13312_a_14637]
-
Spun că, dincolo de o limită a decenței și a unei normale ținute academice, textele autorilor sînt inegale și varietatea mizelor și intereselor este mai degrabă obolul adus de „partea română”, care cuprinde și lingviști, și medieviști, alături de „douăzeciștii” pe care studenții de la franceză îi cunosc foarte bine. Sau, dacă nu, o vor face de-acum! Cu riscul de a-mi atrage oprobriul unei comunități cu reflexe de solidaritate foarte bune, cred că cei doi profesori, dintre cei prezenți în paginile volumului
Știință voioasă pe o temă dată by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/13312_a_14637]
-
prea înceți. Se pare că asta dădea o ambianță unică petrecerilor. Apoi, toți ceilalți se bălăceau în apa roșie până noaptea târziu. Honoré era profesor la un colegiu de la periferie. Petrecerile private îl dezgustau. Nu se ducea nici măcar la banchetele studenților. Mi-ar fi plăcut și mie să studiez, i-am spus, iar el mi-a zis că în nici un caz, că studenții erau toți niște stricați și niște depravați, că el venea la Aqualand ca să poată întâlni niște tinere sănătoase
Marie Darrieussecq by Claudiu Komartin () [Corola-journal/Journalistic/13352_a_14677]
-
Honoré era profesor la un colegiu de la periferie. Petrecerile private îl dezgustau. Nu se ducea nici măcar la banchetele studenților. Mi-ar fi plăcut și mie să studiez, i-am spus, iar el mi-a zis că în nici un caz, că studenții erau toți niște stricați și niște depravați, că el venea la Aqualand ca să poată întâlni niște tinere sănătoase. Honoré și cu mine ne-am simpatizat reciproc. El m-a întrebat dacă mă mai duc uneori la petreceri private. I-am
Marie Darrieussecq by Claudiu Komartin () [Corola-journal/Journalistic/13352_a_14677]
-
mea. Am început amîndoi în același timp să învățăm româna și sînt sigur că amîndoi (sau numai eu) am putea realiza acum o traducere mai bună. Au apărut doar cîteva recenzii referitoare la această carte, semnate mai ales de foști studenți și adesea însoțite de o recenzie la volumul al doilea din Autobiography, apărut în același an. Aproape toate recenziile din S.U.A. au fost favorabile, însă doar una a apărut în prestigiosul „Times Literary Supplement” (New York) 3). Nu cred că publicul
Prof. Mac Linscott Ricketts: „Mircea Eliade e produsul culturii românești” by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/13329_a_14654]
-
v-a determinat să porniți în această aventură? Efervescența ideilor din lucrările sale științifice, omul-Eliade, prozatorul-Eliade sau profesorul-Eliade despre care, în interviul pe care l-ați acordat d-lui Mircea Handoca în iulie 1981 5) spuneați că era apropiat de studenți, „îi cunoștea pe fiecare în parte”, îi îndruma, efectiv, pe cei care lucrau la teza de doctorat, era volubil, cald? - Ce m-a făcut să pornesc în aventura din România lui Ceaușescu în 1981, la 50 de ani? Știam că
Prof. Mac Linscott Ricketts: „Mircea Eliade e produsul culturii românești” by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/13329_a_14654]
-
în 1991). Și acum mai citesc „în apărarea lui Eliade” - cînd n-a fost numai greșit înțeles, ci atacat malițios. E ciudat: i-am spus lui Mircea Handoca în interviul pe care l-ai menționat, că Eliade își cunoștea bine studenții, pe fiecare în parte, și este adevărat - deși era mult mai apropiat de unii din ei decît de mine (aceasta a fost, în parte, vina mea, sînt timid din fire și sigur nu la fel de inteligent ca mulți dintre studenții lui
Prof. Mac Linscott Ricketts: „Mircea Eliade e produsul culturii românești” by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/13329_a_14654]
-
bine studenții, pe fiecare în parte, și este adevărat - deși era mult mai apropiat de unii din ei decît de mine (aceasta a fost, în parte, vina mea, sînt timid din fire și sigur nu la fel de inteligent ca mulți dintre studenții lui), dar, pe de altă parte, în Jurnal și-a exprimat uneori regretul că a pierdut timp predînd și dînd sfaturi studenților - timp pe care ar fi preferat să-l petreacă scriind. - I-ați fost student la Chicago, în perioada
Prof. Mac Linscott Ricketts: „Mircea Eliade e produsul culturii românești” by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/13329_a_14654]