577 matches
-
concluziile activității desfășurate de către comisie. Iată cum își amintește Anastas Mikoyan, pe atunci membru al Biroului Politic al PCUS evenimentul: "Faptele erau atât de terifiante încât [...] i-au apărut lacrimi în ochi și vocea i-a tremurat. Am fost toți stupefiați: deși am știut multe, tot ceea ce comisia ne-a raportat, firește, nu am știut. Iar acum totul era verificat și confirmat de documente". (Mikoyan în Pop: 2002, 49-50). RPR ca și în cazul celorlalți sateliți sovietici, a conștientizat propria vulnerabilitate
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
să dezarmăm milițienii și să evadăm, nu ne-am înțeles între noi și, neînțelegându-ne pe acest motiv, ne-am luat la bătaie în închisoare. Le am demonstrat că am fi putut evada, având și arme asupra noastră. Anchetatorii rămâneau stupefiați: Cine v-a dat armele? Administrația închisorii! Și de ce n-ați fugit? Pentru că ne-am dat cuvântul că nu vom fugi! Și nu puteați să vă călcați acest cuvânt? Dumneavoastră așa ați fi făcut? Noi nu săvârșim acte de mișelie
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
imnul „Iată, Mirele vine în miezul nopții” și se crease o atmosferă de mare înălțare sufletească. Hamalul, care ascultase transfigurat, izbucni deznădăjduit: Ah! Ah! București, București! Mahalaaa... mahalaaa, cârnații tăi, mahala, mahala... Aleluia, aleluiaaa! S-a prăbușit suspinând. Am rămas stupefiați. Ne-am uitat unul la altul și-am zis în gând, „Doamne, iartă-l!”. Ei, ce să faci! Fiecare cu psalmii lui!, zise profesorul Moțu, pe fază. Hamalul se uită strâmb: „Da? Las’ că ți-o coc eu ție!”. Noi
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
determină, seară de seară, să prefaci un întreg public în victime, să-l faci să râdă și să plângă și să sufere și să piardă trenurile și autobuzele. Desigur, actorii văd în spectatori niște vrăjmași care trebuie înșelați, drogați, încarcerați, stupefiați. Aceasta, în bună parte, și pentru că publicul constituie un tribunal la care n-ai drept de apel. În teatru, relația dintre artă și clienții ei este cea mai directă, cea mai imediată! În celelalte domenii artistice poți da vina pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
dintr-o cameră din dreapta iese colonelu’-procuror care fusăsă în procesu’ nostru. Și să uită peste noi și spune: Dumneata ești Veleanu domnule? Eu. Ia vino-ncoa! Și mă bagă în camera aia, închide ușa cu cheia... A’ rămas toți stupefiați afară... Pe mine m-a luat transpirația din vârfu’ capului pân la unghiile de la picioare. Și-atuncea mi-a spus: Nea Velene, să dai în judecată statu’ român să-ți dea banii pe timpu’ cât ai fost închis. Că e
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
metri: „ Nu-i adevărat. Nu e la mine. ” Stăteam ca proasta și mă uitam ce fac. După ce a murit mama, au șters-o de la Paliative. Doamne, de ce făceau asta? Ce rost aveau să mintă? De ce le era frică? Îi priveam stupefiată. În general, oamenilor le este frică să plătească pentru greșelile pe care le fac, dar să-și dorească cineva să ascundă o greșeală pe care nu a făcut o... asta chiar n-am văzut. Își luau măsuri de precauție. Habar
Iubiţi bolnavii de cancer by Timeea Florina, Timeea Irina Gabriela () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1254_a_2203]
-
ei. Problema hubului e însă mai mult decât una metafizică. El reprezintă, cum spuneam, o realitate de neocolit, pentru că întreaga noastră existență este azi, din ce în ce mai mult, sub semnul acestei interconectări globale tulburătoare și triste. (Îmi povestea soția ieri, cum privea stupefiată tânăra generație din bloc care "ieșise afară": toți picii de clase primare erau aliniați în scara blocului, fiecare cu câte o mini tabletă în mână, și stăteau, cu ochii încremeniți, fixând nemișcați ecranul diavolesc pe care puteau vedea copacii unidimensionali
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
apoi mi-a trecut prin minte că a dorit să mă protejeze, întrucât bănuiam că are pentru mine o anumită simpatie. Oricum, în mod cert, știa mai multe decât mine despre...sensibilitatea cazului respectiv. Peste două zile însă, am rămas stupefiat! Șeful serviciului a năvălit la mine în birou, mi-a aruncat pe masă dosarul privind pe J.I. și aproape mi-a strigat: „Iași ai vrut, pleci la Iași!”. Pe șeful meu nemijlocit îl știam un om calm, astfel încât nu am
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
vreme în urmă, în cadrul unui seminar la Facultatea de Litere din Cluj-Napoca am analizat piesa Ploșnița de Maiakovski. Numisem ca moderatoare a seminarului o studentă inteligentă și serioasă, pe a cărei prestație mizam. Or, în primele zece minute am rămas stupefiată când respectiva studentă a început să laude așa-numitele virtuți ale comunismului: egalitatea între oameni, accesul săracilor la progres, remunerarea după muncă, spații de muncă și de locuit asigurate de stat etc. Nu am întrerupt-o imediat, întrucât am vrut
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
procesul comunismului"...și chiar scopul acestor insistențe; bineînțeles în afară de foștii pușcariași sau delicvenți care într adevăr au fost condamnați pentru diferite fapte ilegale. Cine este interesat de această acțiune aberantă, în care au fost implicați milioane de români? Am rămas stupefiat văzând, că pe lângă foști pușcariași, condamnați din diferite motive, l-am remarcat pe președintele Comisiei Prezidențiale de Condamnare a Comunismului. Într o astfel de funcție a fost numit un oarecare Vladimir Tismăneanu, care provine din părțile Sorocăi, fosta Basarabia. El
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
s-au strâns separat ... pe șiruri de subiecte. Dezinvolt că am făcut bine ... am rămas în așteptarea rezultatului ... fără nici cea mai mică emoție. La ora din săptămâna următoare, când ni s-au adus și împărțit tezele corectate, am rămas stupefiat ... nota trei (în cifre și litere) ... singura notă minimă. Profesorul îmi explică, în auzul clasei, că teza este bună ... că îi pare rău întrucât mă știe de elev bun ... dar că este o încercare de furt și că, găsindu-ne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
cele ce urmează. Deși mă pregătisem intens la Bârlad ... examenul de diferențe mi s-a părut mult mai greu decât m-am așteptat. Cei 12 candidați care ne-am prezentat cu "aprobări" ... șase normaliști și șase seminariști (culmea ... am rămas stupefiat că acel Mihai Prăvălici care a obținut aprobarea de la Minister și pentru mine nu numai că nu s-a prezentat, dar nu ne-am mai văzut și nici nu am mai auzit nimic despre el) am fost supuși unui ritm
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
nu ieșiseră vreodată din sat. Vizita în Iași a unor fetițe pe care doamna A. le-a dus să dea examen de admitere la Liceul Pedagogic, a fost o cotitură în viața lor. La muzeele din Palatul Culturii: "au rămas stupefiate [...]; atâtea întrebări ce au putut să pună, atâta bucurie [ce aveau]". Nici familiile copiilor nu par să fi fost un obstacol atât de mare în calea educației; "erau oameni săraci, dar cu bun simț". Opoziția venea, în cele mai neașteptate
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
decât: „E mișto, mă! Pă bune”. (Jurnalul Național, 23 octombrie 2005) Curcubeul huiduielilor Pe la începutul acestui an, aflam că într-una din emisiunile tale de la Realitatea afirmaseși că se vorbea tot mai insistent despre intrarea mea în politică. Am rămas stupefiat. Te-am contactat printr-un prieten comun și te-am întrebat de unde și până unde se vorbea „atât de insistent” despre un lucru ireal. Mi-ai spus. Te-am prevenit că erai victima unei clasice oprațiuni de intoxicare. M-ai
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
româncă, eram mândră că am scăpat de Ceaușescu, dar aveam presimțiri sumbre, că vom da greș cu “așa-zisul” capitalism, că ar trebui să găsim “a treia cale”, cea de centru, să facem un echilibru între sisteme. La întoarcere, constatasem stupefiata că pe ultima filă a pașaportului meu se operase un schimb valutar de o sută cincizeci de dolari pe care eu de fapt nu-l efectuasem. Am înțeles atunci pentru prima dată că fusesem “manipulata”, că Securitatea își procurase valută
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
simpatie picioarele, ca și cum ar fi interesat-o mai mult decât ceea ce spusese el. Parcă se plictisea. Tăcură amândoi. Aerul proaspăt al serii pătrundea nestingherit prin ferestrele larg deschise. -Pun rămășag că nu mă mai plăci, zise el. Lăură îl privi stupefiata. -Numai la tine m-am gândit. Abia așteptăm să te văd și eu... -Ți-am adus un cadou. -De ce ? -Pentru că-mi ești dragă și pentru că... e ,,secret’’. Să nu spui la nimeni... -Sigur că nu voi spune. -Este o
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
zile pentru a părăsi toate regiunile sudete, fără dreptul de a-și lua cu ei bunurile, în plus, ei trebuie să cedeze Poloniei districtul carbonifer Teschen, motivul litigiului dintre cele două țări, iar Ungariei sudul Slovaciei, cu populație majoritar maghiară. Stupefiat și indignat, primul ministru britanic refuză hotărît aceste noi pretenții. Imediat, Cehoslovacia începe mobilizarea. Hitler anunță că este gata să facă la fel. Francezii și englezii își recheamă sub arme rezerviștii, întreaga Europă este pe picior de război. Dar Chamberlain
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
mai știi - chestiune teribilă! -, nu cumva „există” Întrebări care nu „suportă” nici un fel de răspuns?! Cum erau sau cum era chestiunea pe care o pune acel dragon la intrarea În vestitul oraș al Tebei și care dragon, profund uimit și stupefiat că acel călător, pe nume Oedip, Îi dă răspunsul, se aruncă de pe stânci la vale! Da, da, s-ar părea că pe lumea aceasta există și astfel de Întrebări și una dintre ele este și aceasta care dă titlul tetralogiei
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
unde (deși am bănuielile mele!Ă, hotărâse, ca-n „frumoasele, plasticele, vremuri ale ceaușismului!”, că Breban nu trebuie „băgat prea mult În seamă”! După aceste semne și alte câteva, mie Îmi devenea tot mai clar - deși eram În continuare uimit, stupefiat aproape, de schimbarea la față a unor foști amici, de „adaptarea” lor uluitoare la „noile condiții”! - că Începea, de fapt, profunda și dezastruoasa politizare a literaturii, fapt ce a dus la fracturarea lumii noastre literare, ruptură, fracturare care durează până
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
caucaziene. Urmează „Kalinka”: scriitoarea din Kaliningrad, Valentina Soloviova, întotdeauna binedispusă, exultă; balticii privesc nedumeriți, vădit surprinși să audă aici, în nordul Franței, melodii patriotice sovietice. Andrei Bodiu ne zâmbește cu înțeles, iar eu cu Vitalie comentăm malițios spectacolul sub privirile stupefiate ale lui Nicolae Prelipceanu, care spune ceva cu năduf, excedat și el de stângismul incurabil al francezilor. Asta e... Noroc că nu ține mult, e doar un potpuriu. Escalele muzicale sunt scurte. Sunt flatați, pe rând, grecii, turcii, germanii... Pasajul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
încât, el, prozator, romancier cu cel puțin zece volume la activ, să accepte rezervele aspre pe care i le făceam la un roman în manuscris la care lucra, Al cincilea anotimp, și să facă tăieturile de rigoare spre uimirea ușor stupefiată a cercului lor de prieteni, scriitori și pictori cu toții afirmați și celebri, care ridicau din umeri la „fixația” pe care o făcuse Ali la acel tinerel brunet, frumușel, verbios, venit de prin Banat sau Ardeal, stângaci, dar și excesiv de impetuos
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
mult sau mai puțin involuntar, „aranjează” trecutul propriu, dar și istoria, în funcție de acele o mie-și-una de pârghii ale orgoliului!... sau încercând să „repare” greșeli absente sau lașități ale propriului trecut și, atunci, asistăm la producția atâtor „jurnale” în care constatăm stupefiați că am avut „o grămadă” de contestatari, de revoltați față de ororile și absurditățile regimului. Toate acele „gânduri de moarte” pe care le avea aproape orice cetățean adult al României ceaușiste, gânduri libere și revoltate, toate acele amărăciuni reprimate sau vise
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
persoane în situația reclamată de doctoriță. Am prezentat pașaportul și biletele, puțin deranjat de încă un control. Vă rog să-mi dați și adeverința că ați făcut recent -vaccinul contra febrei galbene". Nu am o astfel de adeverință, replicai eu stupefiat. Nu ați făcut acest vaccin, la Institutul din Schitu Măgureanu? Nu mi s-a spus de o astfel de obligativitate, probabil pentru că merg acolo pentru o perioadă mai scurtă. Nu are nici o importanță. Nu aveți vaccinul, nu vă urcați în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
mijlocul lunii decembrie. Da, da o să-l felicit, e o idee bună. La intrarea noastră în minister, în hol ne aștepta diplomatul de la protocol, căruia ambasadorul i-a transmis felicitările pentru noul an. Am tradus, fără comentarii, și am rămas stupefiat când mi-a zis: Spune-i domnului ministru că îi mulțumesc pentru rapiditate. Persoana care ne conduce este diplomatul de la protocol, ministrul ne primește în cabinetul său. Știu, dar vreau să spun (această expresie era frecvent folosită de ambasador, mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
la Moscova, în 1917 (erau fără valoare - E. B.), statele de serviciu ale funcționarilor Ministerului Agriculturii și mai nici un document." (subl. E. B.) Prezenți la deschiderea lăzilor, reprezentanții presei românești și a însuși ministrului de Externe, Nicolae Titulescu, au rămas stupefiați. S-a și dat ordin ca presa să nu insiste asupra acestei situații dezagreabile. Presa, ca în orice stat democratic, cum era și România, nu s-a supus dispoziției oficialităților române. Același M. Ostrovski, în raportul anunțat, reda fragmente de
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]