2,299 matches
-
41% 42 0,68% III E crede, prinde 128 2,09% 183 2,98% 311 5,07% IV i (î) fugi, sui, iubi 2 059 33,58% 168 2,74% 2 227 36,32% 2.2. Productivitatea claselor (și a subclaselor) de conjugare În cadrul tipurilor de conjugare, unele clase și subclase sunt mai productive, altele sunt mai puțin viabile în româna actuală. 2.2.1. Verbele în -a Tipul în -a cuprinde două clase: clasa fără sufix de indicativ prezent (cu
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
09% 183 2,98% 311 5,07% IV i (î) fugi, sui, iubi 2 059 33,58% 168 2,74% 2 227 36,32% 2.2. Productivitatea claselor (și a subclaselor) de conjugare În cadrul tipurilor de conjugare, unele clase și subclase sunt mai productive, altele sunt mai puțin viabile în româna actuală. 2.2.1. Verbele în -a Tipul în -a cuprinde două clase: clasa fără sufix de indicativ prezent (cu prezent tare), specifică verbelor din fondul mai vechi, și clasa
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
față de 3,13% în statistica anterioară) din totalul verbelor românești și sunt repartizate astfel: 1,19%, același procent ca în statistica veche, aparțin fondului vechi, iar 1,58%, față de 1,94% aparțin fondului neologic; (c) în ușoară scădere este și subclasa 2.1, cu -e sufix de infinitiv, -se sufix de perfect simplu și -t sufix de participiu: 0,28%, față de 0,33%; dintre acestea, 0,21% față de 0,22% aparțin fondului vechi, iar 0,07% față de 0,11%, fondului neologic
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
a retrage, a sustrage), a curge (a concurge, a decurge, a parcurge), a zice (a dezice, a interzice, a prezice), a strânge (a constrânge, a restrânge), a curge (a recurge), a plânge (a deplânge), a prinde (a surprinde); (c) pentru subclasa 2.1: a rupe (a corupe, a erupe, a irupe, a întrerupe). Verbele neologice care nu au suport în flexiunea românească sunt puțin numeroase și, în multe situații, defective (de obicei, nefolosite la timpurile trecute, la gerunziu, participiu, supin și
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
intrări noi aparținând tipului III, dintre care 8 au bază în verbe mai vechi și numai 2, ambele defective (a accede și a transcende), sunt neologisme propriu-zise. 2.2.4. Verbele în -i și în -î Deși toate clasele și subclasele de verbe cu sufixe de infinitiv -i sau -î sunt grupate sub tipul IV, situația lor este diferită. (a) Clasa 1 (tipul fugi) cuprinde verbe cu sufixul de infinitiv -i, fără sufix de prezent și cu omonimia 1 = 6 la
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
3,03% față de 2,72%. În cadrul acestei clase, ponderea fondului vechi este 2,67% față de 2,24% în statistica anterioară, iar cea a fondului neologic este 0,36% față de 0,38%. Dacă se detaliază analiza, acceptându-se existența a două subclase (tipul oferi, cu omonimia 3 = 6 și tipul sui, cu omonimia suplimentară 1 = 2), se constată că tipul oferi, diferi este slab reprezentat în rândul neologismelor (a absolvi, a conferi, a deferi, a diferi, a oferi, a referi), pe când tipul
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
absolvi, a conferi, a deferi, a diferi, a oferi, a referi), pe când tipul fonetic sui, atribui acoperă cele mai multe verbe neologice (a atribui, a constitui, a contribui, a destitui, a distribui, a institui, a reatribui, a reconstitui, a redistribui, substitui). (c) Subclasa 2.1, în care se regăsesc verbele cu sufixul de infinitiv -î, fără sufix de prezent și cu omonimia 3 = 6 la prezent, este o clasă închisă, alcătuită numai din verbe din fondul vechi, care reprezintă 0,11% din totalul
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
adaugă observația că, pentru foarte multe dintre verbele din fondul vechi, DOOM2 conține indicațiile lexicografice învechit, familiar, regional, popular sau rar, se ajunge la concluzia că această clasă, deosebit de productivă în limba veche, este acum mult mai puțin productivă. (e) Subclasa 3.1, alcătuită din verbe cu sufixul de infinitiv -î și cu sufix de prezent, este, ca și subclasa 2.1., închisă, cuprinzând numai verbe din fondul vechi, în proporție de 0,41%, față de 0,43% în statistica anterioară. Noile
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
sau rar, se ajunge la concluzia că această clasă, deosebit de productivă în limba veche, este acum mult mai puțin productivă. (e) Subclasa 3.1, alcătuită din verbe cu sufixul de infinitiv -î și cu sufix de prezent, este, ca și subclasa 2.1., închisă, cuprinzând numai verbe din fondul vechi, în proporție de 0,41%, față de 0,43% în statistica anterioară. Noile intrări din DOOM2 confirmă tendințe deja înregistrate: nu există niciun verb cu sufixul de infinitiv -î, iar sufixul -i
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
rezultatele sunt cele așteptate: tipul I este în creștere, însă creșterea se înregistrează numai pentru verbele din fondul neologic; tipurile II și III sunt stabile; tipul IV este în scădere (vezi supra, 2.1). În cadrul tipurilor de conjugare, clasele și subclasele se comportă diferit. În cadrul tipului I, clasa verbelor cu prezent tare este în scădere, iar clasa verbelor cu prezent slab este în continuă creștere, primind majoritatea împrumuturilor și a creațiilor recente (vezi supra, 2.2.1). Pentru clasele și subclasele
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
subclasele se comportă diferit. În cadrul tipului I, clasa verbelor cu prezent tare este în scădere, iar clasa verbelor cu prezent slab este în continuă creștere, primind majoritatea împrumuturilor și a creațiilor recente (vezi supra, 2.2.1). Pentru clasele și subclasele de la tipurile II și III se poate formula observația comună că verbele recente au, în cele mai multe situații, modele în formații deja existente în limbă. Dacă există împrumuturi fără suport în flexiunea românească (încadrate la tipul III), acestea sunt, de obicei
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
flexiunea românească (încadrate la tipul III), acestea sunt, de obicei, defective. Tot pentru tipul III, este de semnalat ponderea superioară a clasei 2 (vezi supra, 2.2.2, 2.2.3). În cadrul tipului IV, verbele cu sufixul de infinitiv -î (subclasele 2.1 și 3.1) constituie o categorie închisă și un model de flexiune neproductiv pentru limba actuală. Clasele 1 și 2, în -i la infinitiv și cu prezent slab, diferite sub aspectul omonimiilor, sunt destul de stabile. Dintre ele, clasa
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
un model de flexiune neproductiv pentru limba actuală. Clasele 1 și 2, în -i la infinitiv și cu prezent slab, diferite sub aspectul omonimiilor, sunt destul de stabile. Dintre ele, clasa 2 se dovedește mai productivă, productivitatea având ca sursă numai subclasa cu omonimia suplimentară 1 = 2. Clasa 3, foarte importantă ca pondere pentru ansamblul verbelor românești, foarte productivă pentru stadiul mai vechi de limbă, este în scădere în limba actuală, atât pentru că foarte puține neologisme o preferă, cât și pentru că multe
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
sau sucraza care acționează asupra zaharozei desfăcând-o în componentele de bază: glucoza și fructoza (Păunescu et al, 1988). Fosfataza [1411,2412, 3413] de la grecescul phos, photos - lumină, fosfor, -ază, altă denumire: fosfomonoesterază [1], orice hidrolază a esterilor monofosforici din subclasa EC 3.1.3 [1], specificitatea de substrat variază foarte mult de la nespecific la foarte specific [1], se pot studia și: fosfataza acidă, acilfosfataza, fosfataza alcalină, fructozo-1,6bisfosfatază, glucozo-1 fosfatază, pirofosfatază anorganică, protein fosfataza [1], grup de enzime care catalizează
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
Changcheng L., Lifang S., Xueji W., Proteomic characterization of royal jelly proteins in Chinese (Apis cerana cerana) and European (Apis mellifera) honeybees, Biochemistry (Morcow), vol. 73, 6, 841-847, 2008. MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE Andrițoiu Călin Vasile 175 denumite Apalbumine cu subclasele aferente (Scarselli et al., 2005511; Shen et al., 2007512; Okamoto et al., 2003513); fracțiunile de proteine din lăptișorul de matcă sunt formate din 5 grupe majore 514 clasificate astfel: MRJP1, MRJP2, MRJP3, MRJP4, MRJP5 (Takenaka et al., 1996515; Stoker et
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
de cea mai mare circulație, vitale actvității econo- mice. Pentru ca marfa să fie fungibilă și deci să nu-i fie specific furnizorul, ea trebuie să fie, în primul rând, omogenă și standardizabilă. Fiecare dintre aceste mărfuri admite standardizare și pe subclase, după cotele înregistrate de anumite caracteristici. Corespunzător, tranzacțiile se execută separat. În același timp, pentru fiecare marfă există o scală de declasări, pentru calități substituibile, cunoscută și de vânzător și de cumpărător. Dacă la livrare, marfa nu se încadrează în
BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU () [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
-
fixe I. Dispoziții generale 1. Catalogul cuprinde duratele normale de functionare (utilizare) a mijloacelor fixe, care coincid cu duratele de amortizare, în ani, aferente regimului de amortizare liniar. 2. Mijloacele fixe cuprinse în catalog sunt clasificate în grupe, subgrupe, clase, subclase și familii. Nouă clasificare a mijloacelor fixe ține seama de criteriile generale folosite în domeniu de către țările vest-europene și, ca atare, duratele normale de functionare (utilizare) s-au redus față de duratele normate de funcționare, aprobate prin Legea nr. 62/1968
HOTĂRÎRE Nr. 266 din 10 iunie 1994 pentru aprobarea clasificaţiei şi a duratelor normale de funcţionare a mijloacelor fixe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110857_a_112186]
-
s-a prevăzut o grupa generica 8 "Active corporale mobile neregăsite în capitolele anterioare". 4. Catalogul cuprinde datele necesare identificării și stabilirii duratelor normale de functionare (utilizare) a mijloacelor fixe, astfel: a) codul de clasificare; ... b) denumirea grupei, subgrupei, clasei, subclasei și a familiei mijloacelor fixe amortizabile: ... c) durată normală de functionare (utilizare), în ani, care coincide cu durata de amortizare a mijloacelor fixe. ... 5. Pentru unele mijloace fixe imobile și mobile care pot fi utilizate și în condiții speciale s-
HOTĂRÎRE Nr. 266 din 10 iunie 1994 pentru aprobarea clasificaţiei şi a duratelor normale de funcţionare a mijloacelor fixe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110857_a_112186]
-
comisiilor tehnice de specialitate va fi stabilită de consiliul de administrație al agenților economici. ÎI. Modul de utilizare a catalogului 6. Pentru găsirea duratei normale de functionare (utilizare) a unui mijloc fix se caută succesiv, în clasificație, grupa, subgrupa, clasa, subclasa, iar dacă este cazul, și condițiile speciale sau familia. De exemplu: a) pentru a găsi durată normală de functionare (utilizare) a unei hale industriale din beton armat care se utilizează în industria chimică în mediu agresiv, se vor căuta în
HOTĂRÎRE Nr. 266 din 10 iunie 1994 pentru aprobarea clasificaţiei şi a duratelor normale de funcţionare a mijloacelor fixe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110857_a_112186]
-
normală de functionare (utilizare) a unei pompe centrifuge pentru apa se va găsi astfel: ... - grupa: 3----, mașini, utilaje și instalații de lucru; - subgrupa: -17---, mașini, utilaje și instalații comune care funcționează independent; - clasa: --1--, pompe și aparate pentru vehicularea lichidelor; - subclasa: ---1-, pompe centrifuge; - familia: ----1, pentru apa și lichide slab corosive. Prin recompunerea elementelor de mai sus se va găsi durată normală de functionare (utilizare) a pompei centrifuge pentru apa la codul 3.17.1.1.1. = 8 ani; c
HOTĂRÎRE Nr. 266 din 10 iunie 1994 pentru aprobarea clasificaţiei şi a duratelor normale de funcţionare a mijloacelor fixe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110857_a_112186]
-
1. = 8 ani; c) Pentru un mijloc fix reprezentind un autobuz pentru transport urban, durata de functionare (utilizare) normală se gaseste folosind: ... - grupa: 5----, mijloace de transport; - subgrupa: -2---, mijloace de transport auto; - clasa: --1--, mijloace de transport pentru persoane; - subclasa: ---3-, autobuze, în afară de: - familia: ----1, pentru transport urban. Deci la codul 5.2.1.3.1. se va găsi durată normală de functionare (utilizare) a mijlocului fix respectiv = 8 ani. 7. Pentru trecerea de la vechiul "Catalog al normelor de amortizare
HOTĂRÎRE Nr. 266 din 10 iunie 1994 pentru aprobarea clasificaţiei şi a duratelor normale de funcţionare a mijloacelor fixe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110857_a_112186]
-
trebuie prevăzut cu inscripții permanente, ușor vizibile, pentru a avertiza personalul despre prezența materialelor radioactive și despre necesitatea de a evita orice iradiere inutilă. (2) Fiecare sistem de măsurare va fi codificat printr-un cod din care să reiasă clasa, subclasa și performanța de asigurare a radioprotecției. Codul utilizat este cel recomandat în standardele de referință din anexa nr. 5." ... 7. Articolul 19 va avea următorul cuprins: "Art. 19. - Etichetarea și marcarea fiecărui sistem de măsurare se fac individual, ținându-se
ORDIN nr. 294 din 30 august 2004 pentru modificarea şi completarea Normelor de securitate radiologică - Sisteme de măsurare cu surse de radiaţii, aprobate prin Ordinul preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare nr. 144/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164011_a_165340]
-
intrare a mijloacelor fixe pe calea amortizării. În consecința, durata normala de funcționare este mai redusa decât durata de viața fizica a mijlocului fix respectiv. 3. Mijloacele fixe cuprinse în catalog sunt clasificate în general în grupe, subgrupe, clase și subclase, iar pentru unele și în familii. Astfel mijloacele fixe amortizabile au fost clasificate în trei grupe principale și anume: - Grupa 1 - Construcții; - Grupa 2 - Instalații tehnice, mijloace de transport, animale și plantații; - Grupa 3 - Mobilier, aparatura birotica, echipamente de protecție
HOTĂRÂRE nr. 2.139 din 30 noiembrie 2004 (*actualizată*) pentru aprobarea Catalogului privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164515_a_165844]
-
de intrare a acestuia sau scoaterea sa din funcțiune. II. Modul de utilizare a catalogului 1. Catalogul cuprinde următoarele informații necesare identificării mijlocului fix și stabilirii duratei normale de funcționare: a) codul de clasificare; ... b) denumirea grupei, a subgrupei, clasei, subclasei și a familiei, după caz, mijloacelor fixe amortizabile; ... c) limita minima și limita maxima a duratei normale de funcționare, în ani. ... 2. Pentru stabilirea duratei normale de funcționare a unui mijloc fix se caută succesiv în clasificare: grupa, subgrupa, clasa
HOTĂRÂRE nr. 2.139 din 30 noiembrie 2004 (*actualizată*) pentru aprobarea Catalogului privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164515_a_165844]
-
și a familiei, după caz, mijloacelor fixe amortizabile; ... c) limita minima și limita maxima a duratei normale de funcționare, în ani. ... 2. Pentru stabilirea duratei normale de funcționare a unui mijloc fix se caută succesiv în clasificare: grupa, subgrupa, clasa, subclasa și familia, după caz. De exemplu: a) Pentru a stabili durata normala de funcționare a mijlocului fix "gara" se va caută în clasificare: ... - grupa 1. Construcții; - subgrupa 1.3 Construcții pentru transporturi, posta și telecomunicații; - clasa 1.3.1 Clădiri
HOTĂRÂRE nr. 2.139 din 30 noiembrie 2004 (*actualizată*) pentru aprobarea Catalogului privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164515_a_165844]