811 matches
-
Moda The Beatles în Londra anilor 1968 (apud Marlyn J. Horn, 1965, 197) Literatura despre subcultura punk este dominată de interpretări diferențiate despre clasă socială, semnificațiile politice și stilurile de vestimentație ale membrilor care compun subculturile. Unii cercetători susțin că subculturile cuprind, în general, tinerii din clasa muncitoare (D. Hebdige, 1983, 75; G.A. Fine și S. Kleinman, 1979, 4). Alții argumentează că aceste grupuri sunt, la rândul lor, stratificate social, incluzând artiști din clasa de mijloc (S.W. Baron, 1989
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
sunt, la rândul lor, stratificate social, incluzând artiști din clasa de mijloc (S.W. Baron, 1989, 293). Dincolo de aceste concepții diferențiate, care se cristalizează firesc în cadrul unui domeniu de studiu, există câteva ipoteze comune de care depinde clarificarea conceptului de "subcultură". Prima dintre acestea susține că societățile occidentale sunt caracterizate de raporturi de dominație și subordonare, prin divizarea lor în clase sociale, bazate pe inegalități de putere și de venit. Aceste divizări și relații inegale se exprimă sub forma culturii de
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
mai ales își exprimă simbolic atitudinile, valorile și sentimentele față de inegalitățile sociale (T. O'Sullivan, 1994/2001, 330). Nu în ultimul rând, s-a formulat ipoteza potrivit căreia separarea funcțională a familiei de școală menține rolurile de subordonat-subaltern și, astfel, subcultura devine o opțiune pentru unii tineri, un grup de referință perceput pozitiv care furnizează suport social pentru un comportament opus normelor culturii de origine (S.W. Baron, 1989, 292). Așa cum am menționat anterior în cadrul discuției despre adeziunea tinerilor la teribilism
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
socială pe care aceștia o experimentează, iar culorile închise și cămășile de muncă, nivelul scăzut de trai. De asemenea, subiecții obișnuiau să preia articole din moda vestimentară dominantă, să le personalizeze, să le modifice "definiția" pentru a fi potrivite stilului subculturii. De exemplu, geaca de blugi era decorată cu insigne și sloganuri și de multe ori decolorată sau imprimată în culori stridente pentru a reprezenta, sărăcia subculturală. Când membrii mișcării punk cuprinși în cercetare au fost întrebați dacă sunt conștienți că
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
fost întrebați dacă sunt conștienți că hainele lor au lansat o modă în cultura dominantă, răspundeau deseori negativ (idem, 308). Desigur, miza stilurilor vestimentare a grupurilor subculturale este simbolică. Îmbrăcămintea reprezintă o rezistență simbolică la ordinea dominantă și permite membrilor subculturii să evadeze din poziționările lor structurale pentru o perioadă. Însă observația potrivit căreia tinerii din mediile defavorizate își fac publice simbolurile antimodă și se atașează de o anumită marcă de producție pentru a ieși din impersonalitate nu este o evidență
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
tinerii din mediile defavorizate își fac publice simbolurile antimodă și se atașează de o anumită marcă de producție pentru a ieși din impersonalitate nu este o evidență "spectaculoasă" a cercetării empirice. Articularea unei teorii cu privire la modul în care inovația din subcultură se infiltrează în curentele dominante ale modei ar trebui să răspundă unor interogații privind modul în care se transmit unele mode vestimentare de la subcultură la cultura dominantă și de aici către alte medii sociale. De exemplu, ne putem întreba în
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
este o evidență "spectaculoasă" a cercetării empirice. Articularea unei teorii cu privire la modul în care inovația din subcultură se infiltrează în curentele dominante ale modei ar trebui să răspundă unor interogații privind modul în care se transmit unele mode vestimentare de la subcultură la cultura dominantă și de aici către alte medii sociale. De exemplu, ne putem întreba în ce mod și cum au reușit practicile de vestimentație ale tinerilor români din anii 1960-1970 să reprezinte un barometru al influenței culturii occidentale în
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
gusturilor colective ale indivizilor. O concluzie care se desprinde în urma analizei mișcării punk constă în faptul că anumite stiluri vestimentare devin un indice al resurselor colective. Sunt de acord cu Dick Hebdige (1983, 81) care, în analiza stilurilor vestimentare a subculturilor, postulează că, astăzi, mulțimile sunt codificate, și în acest sens vestimentația, prin funcția sa de comunicare, poate reprezenta o grilă de lectură a motivațiilor existenței numeroaselor grupuri sociale care se coagulează în cadrul unei societăți sau a acțiunilor acestora. În opinia
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
fustei mini, identificându-se cu filmele ale căror personaje întruchipau prototipul tânărului care refuză subordonarea. The wild one (1954) și Rebel Without a Cause (1955) sunt ilustrative în acest sens (R. Caterina și P.L. Garotti, 1995, 116). Nu întotdeauna însă subcultura tinerilor a fost de opoziție față de cultura dominantă, fapt indicat și de vestimentația acestora, foarte asemănătoare de cea a părinților lor. Din Renaștere și până în Secolul Luminilor, în Occident, tinerii socializau cu precădere în cadrul grupurilor care promovau valorile generațiilor mai
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Norman, "Is fashion an art?", în The Metropolitan Museum of Art Bulletin, 26, 3, 1967, pp. 129-140. O'Neal, Gwendolyn S., "African-American aesthetic of dress: current manifestations", în Clothing and Textiles Research Journal, 16, 1998, pp. 167-175. O'Sullivan, Tim, "Subcultura", în Tim O'Sullivan et al., Concepte fundamentale din științele comunicării și studiile culturale, traducere de M. Mitarcă, Editura Polirom, Iași, 2001, pp. 329-331. Okonkwo, Uche, Luxury Fashion Branding: Trends, Tactics, Techniques, Palgrave Macmilian, New York, 2007. Paek, Soae L., "Effect
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
îi privește pe cei excluși de la putere (muncitori specializați tineri, cu nivel slab de calificare, femei, imigranți) sau pe salariații fără proiecte de carieră. Lucrările lui Sainsaulieu permit definirea mai multor modele de relație la locul de muncă. Aceste diferite subculturi fac obiectul unei învățări structurate de organizație. Baza lor esențială este constituită de capacitățile strategice și experiența raporturilor de putere: "Cele patru tipuri de cultură evocate fuziune, negociere, afinități și retragere traduc astfel patru modalități de experiență a puterii în
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
insolit și pernicios tip de leninism. În plus, regimul a reușit nu numai să lipsească de fundament orice naționalism alternativ pe care societate i l-ar fi putut opune, ci să și canalizeze frustrările naționaliste, în special pe cele ale "subculturii politice intelectuale", înspre exterior, Uniunea Sovietică și Ungaria reprezentând "țintele" preferate (Shafir: 1985, 51). Pe de altă parte, leninismul romantic a manipulat naționalismul nu numai la nivel simbolic, ci și organizațional. Naționalismul, o ideologie cu potențial mobilizator local mult mai
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
evoluția în timp a organizației; * este fundamentată social întrucât este creată și păstrată de grupuri de persoane care alcătuiesc organizația; * este greu de modificat datorită implicării unor elemente umane complexe. Totodată, în cadrul fiecărei culturi organizaționale se regăsesc o serie de subculturi determinate, de regulă, de apartenența organizatorică și profesia salariaților, manifestate sub forma subculturilor instituționale (caracteristice subdiviziunilor organizatorice) și a subculturilor profesionale (specifice principalelor categorii de salariați ai organizației). Astfel în cadrul unei organizații sportive vom regăsi subcultura specifică antrenorilor (și aceasta
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
de grupuri de persoane care alcătuiesc organizația; * este greu de modificat datorită implicării unor elemente umane complexe. Totodată, în cadrul fiecărei culturi organizaționale se regăsesc o serie de subculturi determinate, de regulă, de apartenența organizatorică și profesia salariaților, manifestate sub forma subculturilor instituționale (caracteristice subdiviziunilor organizatorice) și a subculturilor profesionale (specifice principalelor categorii de salariați ai organizației). Astfel în cadrul unei organizații sportive vom regăsi subcultura specifică antrenorilor (și aceasta oarecum diferită datorită specificului grupelor de ramuri de sport), cea specifică lucrătorilor din
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
este greu de modificat datorită implicării unor elemente umane complexe. Totodată, în cadrul fiecărei culturi organizaționale se regăsesc o serie de subculturi determinate, de regulă, de apartenența organizatorică și profesia salariaților, manifestate sub forma subculturilor instituționale (caracteristice subdiviziunilor organizatorice) și a subculturilor profesionale (specifice principalelor categorii de salariați ai organizației). Astfel în cadrul unei organizații sportive vom regăsi subcultura specifică antrenorilor (și aceasta oarecum diferită datorită specificului grupelor de ramuri de sport), cea specifică lucrătorilor din domeniul financiar, o alta specifică salariaților care
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
regăsesc o serie de subculturi determinate, de regulă, de apartenența organizatorică și profesia salariaților, manifestate sub forma subculturilor instituționale (caracteristice subdiviziunilor organizatorice) și a subculturilor profesionale (specifice principalelor categorii de salariați ai organizației). Astfel în cadrul unei organizații sportive vom regăsi subcultura specifică antrenorilor (și aceasta oarecum diferită datorită specificului grupelor de ramuri de sport), cea specifică lucrătorilor din domeniul financiar, o alta specifică salariaților care asigură întreținerea și funcționarea bazelor sportive, etc. Subliniem faptul că subculturile instituționale și cele profesionale prezintă
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
unei organizații sportive vom regăsi subcultura specifică antrenorilor (și aceasta oarecum diferită datorită specificului grupelor de ramuri de sport), cea specifică lucrătorilor din domeniul financiar, o alta specifică salariaților care asigură întreținerea și funcționarea bazelor sportive, etc. Subliniem faptul că subculturile instituționale și cele profesionale prezintă concomitent atât caracteristici de identitate cu cultura organizațională, cât și elemente specifice fiecăreia dintre acestea. Cultura organizațională va avea un impact semnificativ asupra performanței organizaționale dacă în practica organizării activității vor fi promovate forme care
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
nu mai sunt relevante. Fenomenul delincvenței juvenile este favorizat de procese ce se petrec la nivel macrosocial, cum ar fi creșterea aglomerărilor urbane, mișcările masive de populație, multiplicarea dificultăților economice, instabilitatea economică, șomajul, inflația, diversificarea proceselor de aculturație, apariția unor subculturi, disoluția controlului comunitar tradițional, creșterea permisivității și a toleranței sociale, decăderea moravurilor și obiceiurilor tradiționale, criza de autoritate. La nivel mezosocial, putem aminti insuficiențele și disfuncțiile instanțelor cu rol socializator, familie, școală, grup de muncă, scăderea controlului parental, dezorganizarea sau
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/814_a_1559]
-
n. 1) Sfârșit de săptămână. 2) Interval de timp de sâmbătă până luni, folosit pentru odihnă și petrecere. [Art. weekendul] /Cuv. engl.-Dex 2009 footnote>. În privința culturii generale a americanilor aceștia pot fi încadrați în categoria celor provenind din domeniul subculturii consumiste. Toți câștigători premiilor Nobel, cu care S.U.A. se mândrește, își au originile în alte state europene, de cele mai multe ori, ca România, Germania, Japonia și foarte mulți evrei. În țările din care provin aceștia și-au desăvârșit studiile
AMERIC?INII, HUNIUNEA EUROPEAN? ?I POPEYE MARINARUL by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/84039_a_85364]
-
o alternativă rezonabilă și dezirabilă. Conținutul normativ al valorilor este subliniat și de L. A. Sarbaugh (1979), care definește normele culturale ca "standarde pentru convingeri și comportamente care se dezvoltă în orice grup pe care îl considerăm o cultură sau o subcultură"39. Din categoria normelor comportamentale fac parte tabuurile, care sunt norme proscriptive, de interzicere a unor comportamente și afectează, în general, existența și stabilitatea unei culturi. Cercetătorul afirmă că unul dintre riscurile grave în comunicare interculturală îl constituie nerespectarea mai
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
componentele unui întreg. Mai mult, nu este vorba de o totalitate mecanică, în care întregul se alcătuiește prin combinarea elementelor diferite dar compatibile între ele, și nici de o totalitate organică, în care fiecare parte depinde de întreg. Este o "subcultură de situație" în cadrul căreia persoanele aflate în interacțiune își pot ajusta comportamentul atâta timp cât încearcă să atingă scopuri comune. La "a treia cultură" nu se ajunge nici prin perfecționare spirituală, nici prin intermediul educației deși aceasta poate sprijini acest proces. La "a
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
culturii, adică la acel tip de cultură "ușor de înghițit" în virtutea faptului că timpul liber de care dispune omul modern este foarte scurt și, cu atât mai mult, foarte prețios, remarcându-se necesitatea indusă pentru o cultură de consum, o subcultură în alți termeni. Se poate constata, chiar la un nivel superficial, că împăcarea celor mai disparate elemente într-un individ extrem de mobil și fără credo, lipsit printr-o "îndoctrinare" progresivă de o apartenență sănătoasă, creează un stil de viață modern
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
precum: ieșiri la iarbă verde, festivaluri de muzică și congrese de partid. Aceste activități au adesea un caracter popular, dacă nu chiar populist. De exemplu, festivalurile de muzică aduc pe scenă, cântăreți flamanzi cunoscuți, care sunt reprezentativi pentru așa numita subcultură, în opoziție cu "cultura înaltă" promovată de partidele consacrate. În Antwerp, fieful electoral al VB, partidul a deschis un centru pentru a pune la dispoziția susținătorilor un loc în care să interacționeze cu oficialii partidului (Warmenbol, 2010). Capacitatea VB de
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
Muncitorilor pare că s-a îndepărtat de modelul populismului "republican" (republikánstí) de dreapta radicală a lui Sládek, în favoarea unui stil mai deschis neofascist. Pentru a ajunge la o masă de alegători nemulțumiți, acest partid se concentrează direct asupra străzii și subculturilor politice, mai degrabă decât asupra campaniilor electorale. Protestele agresive ale Partidului Muncitorilor, în zonele locuite de mulți rromi și paradele în stil paramilitar, care au adus notorietate formațiunii, par să fie mai aproape de strategia îmbrățișată de Jobbik in Ungaria decât
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
sirenă de poliție dată naibii și cu un girofar pe masca motorului (Ultimul erou american" - Last American Hero 129) Un alt element ce a atras atenția asupra lui Wolfe este abordarea fenomenelor ce reflectă și definesc tensiunile, ironiile și existența subculturilor (care sunt în general ignorate în beletristică) și a ceea ce el caracterizează cu alte ocazii drept "statut" sau "detalii simbolice", cum ar fi gesturi sau stiluri de mobilă și de îmbrăcăminte (New Journalism 31-32). Spre exemplu, în The Kandi-Kolored Tangerine-Flake
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]