1,444 matches
-
de o intensitate excesivă între un părinte și unul dintre copii: pierderea acestei legături poate reprezenta amenințarea unei prea mari suferințe la adolescent. Totuși, patologiile observate în acest caz iau prea ușor aspectul unei „depresii mascate” sau a unei depresivități subiacente, de exemplu a unei fobii școlare sau a unei anorexii mentale. Ne vom referi în cele ce urmează aceea de-a treia problematică, adică la capacitatea și la acceptarea părinților de a se lăsa „deposedați” de funcția și de rolul
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
revelatorul agresiv al propriilor lor dificultăți, în special conflictele de cuplu. Prin capacitatea sa de a protesta, adolescentul este transmițătorul unui mesaj familial pe care unul sau altul dintre soți își interzic să-l enunțe. Tot în cazul lui Julien, subiacent culpabilității, chiar și mama se simte foarte afectată de aceste frecvente schimbări de domiciliu: ea a lăsat în urmă o parte din ambițiile sale profesionale, dar nu îndrăznește să spună aceasta soțului și, chiar mai mult, să-și mărturisească sie
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
soțului și, chiar mai mult, să-și mărturisească sie însăși. Depresia lui Julien spune acest lucru întregii familii, inclusiv tatălui. IDENTIFICARE DEPRESIVĂ ÎNTRE ADOLESCENT ȘI UNUL DINTRE PĂRINȚII DEPRESIVI Nu se întâmplă rar să regăsim la părinți o problematică depresivă subiacentă sau manifestă, trecută sau actuală. Poate fi vorba de antecedente de episoade depresive, de doliu non-elaborat, de depresie la adolescență a unui părinte, problematică reactualizată pe de o parte prin oscilațiile afective ale copilului lor devenit adolescent, și prin amenințările
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
copii cu vârste între 5 și 11 ani prezentând o stare depresivă gravă. Autorul concluzionează că depresiile grave ale copilului corespund unor organizări structurale psihopatologice care pot fi diferite: depresia nu constituie decât un ansamblu semiologic care nu prejudiciază structura subiacentă. Totuși, o problematică depresivă durabilă ar constitui, după autor, principalul factor organizator al structurilor patologice care apar ca tot atâtea sistematizări defensive față de această depresie. Evoluția favorabilă la o jumătate din numărul de cazuri ar depinde de capacitățile de elaborare
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
singura sursă de plăcere, în special la actul agresiv în cadrul relației, puțin culpabilizat, deoarece este trăit ca singurul mijloc de a fi pe lume, de a nu fi respins, de a nu se simți singur, abandonat, dominat de o angoasă subiacentă omniprezentă. Așa cum se întâmplă întotdeauna, presiunea școlară atenuându-se deoarece a fost găsită o soluție de așteptare (plasare într-un centru de educație specială - SES), Pascal își întrerupe vizitele, la fel și mama sa. Doi ani mai târziu, directorul ne
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
din familie, mama în particular, așa cum era posibil în copilărie. Adolescentul este fie bărbat, fie femeie: nu poate fi cei doi în același timp. Exemplul clinic al pacienților cu anorexie mentală arată foarte bine cum această transformare pubertară amenință sentimentul subiacent de omnipotență și măsura în care afectele depresive sunt gata să se manifeste atunci când adolescentul începe să renunțe la această omnipotență. Transformarea relației oedipiene Adolescentul trebuie să se desprindă de relația cu obiectele oedipiene din copilărie. Blos a descris acest
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
sine). Invers, o pierdere narcisiacă poate fi tolerată datorită investițiilor obiectale menținute sau întărite. STAREA CONFLICTUALĂ NARCISIACO-OBIECTALĂ A ADOLESCENTULUI Necesitatea imperioasă pe care o trăiește adolescentul de a se separa de obiectele sale oedipiene dezvăluie, în mod brutal, fundamentele narcisiace subiacente și scoate la lumină calitatea interiorizării legăturilor interactive cu „obiectele primare”. Impactul pubertar actualizează două famtasme care sunt resortul esențial al vieții pulsionale inconștiente a oricărui adolescent: fantasma incestuoasă, fantasma paricidă. Acesta este motivul pentru care adolescentul trebuie să se
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
de idealizare (un obiect foarte puternic, omniscient, protector), de devalorizare (un obiect decăzut, devalorizat, nefast), de negare etc., aceștia se apără cu dârzenie împotriva percepției interne a unei absențe, a unei suferințe, a unei amenințări cu separarea. Este evident că, subiacent acestei direcții conflictuale situată în zona relației obiectuale, acesta se găsește imediat confruntat cu multiplele diminuări ale imaginii de sine și ale investiției sale sau, altfel spus, cu multiplele diminuări ale elaborării narcisismului. Nici un afect depresiv nu este tolerat, nici o
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
mai bună adaptare socială aparentă (în momentul bilanțului medico-psihologic), dar în același timp printr-o „mai mare prevalență a tulburărilor psihiatrice grave, în special depresie majoră în momentul gestului lor sinucigaș”. Autorul trage concluzia că există o mare heterogenitate psihopatologică subiacentă comportamentului suicidar, heterogenitate în mod foarte strâns legată de contextul psihosocial și de capacitatea de comunicare a individului. Aceste rezultate par să arate, de asemenea, că populația „sinucigașilor” nu coincide exact cu cea a „celor care au avut o tentativă
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
cu un eveniment punctual, ar fi în cel mai bun caz foarte incompletă, dacă nu chiar total înșelătoare. Cu toate acestea, în psihologia simțului comun tocmai acest gen de explicații pare să atragă întotdeauna adepți. În plus, trăsăturile de personalitate subiacente nu permit deloc să ajungem la concluzia existenței unei organizări a personalității sau a unei patologii precise care „ar explica” gestul suicidar, omițând dimensiunea depresivă și impulsivă asociată în mod obișnuit, dar nu constant, unei tentative de suicid. Dacă sinuciderea
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
suicidar, în contextul anxiogen, are drept finalitate încercarea de a pune capăt acestei percepții inacceptabile. Dacă evenimentul, în mod aparent cauzal, are valoare de pierdere, acest lucru se întâmplă mai ales datorită efectului de repetare a amenințării de pierdere narcisiacă. Subiacent aceste vulnerabilități relaționale, vulnerabilitatea identitară exprimă fragilitatea fundamentelor narcisiace. Numeroși autori au insistat asupra acestei fragilități (Laufer și Laufer, 1989, Alleon și Morvan, 1995, Carbone și Gino, 1995), dar singurul care a pus cel mai bine în lumină această dimensiune
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
pusă în relație cu tentativa de suicid, chiar dacă există în mod incontestabil direcții de tensiune și axe conflictuale comune pentru diferitele tentative de suicid. Ponderea celor două dimensiuni prevalente, respectiv dimensiunea depresivă, dimensiunea impulsivă, explică diversitatea tablourilor semiologice și psihopatologice subiacente însuși „actului suicidar”: adolescenții care comit acest gest suferă de o tulburare a cărei gravitatea este foarte variabilă și nu prezintă în mod necesar o patologie mentală indentificabilă din punct de vedere nosografic. Totuși, însuși gestul suicidar trebuie înțeles întotdeauna
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
fi importanți pentru evaluarea capacităților de modificare a dinamicii familiale și a posibilităților de schimbare(ări): - capacitatea de a recunoaște gravitatea actului opusă banalizării; - capacitatea de a accepta și de a recunoaște realitatea suferinței intrapsihice, în particular a afectelor depresive subiacente opusă negării acestei suferințe și a acestor afecte. Această dublă recunoaștere îl privește la fel de bine pe adolescentul însuși, cât și pe părinți și pe medicul consultant. Posibilitatea obținerii unor modificări psihopatologice individuale și interactive familiale depinde de această recunoaștere. Dacă
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
semiologic, această tentativă de suicid este adesea izolată, fără să prezinte alte manifestări simptomatice co-morbide în afara simptoamelor depresive sau anxioase. Destinul evolutiv al unei astfel de tentative de suicid depinde de capacitatea, în special a părinților, de a recunoaște afectele subiacente acestei treceri la act: o recunoaștere adecvată a afectelor și a gravității potențiale a gestului de către părinți permite un travaliu de transformare. În aceste situații, sentimentul dominant în ceea ce-i privește pe părinți este culpabilitatea. Este vorba, adesea, despre o
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
sunt mai dificil de codificat și mai dificil încă de comparat. După cunoștințele noastre, aceste studii comparative nu există. Ne bazăm deci pe experiența noastră clinică și pe schimbul de informații cu alți colegi pentru a formaliza pe scurt propunerile subiacente. În mod evident, parametrii care intervin în stabilirea criteriilor pentru indicarea supravegherii medicale și privind evoluția subiecților cu tentativă de suicid sunt foarte numeroși. Vom enunța trei dintre aceștia: - dimensiunea depresivă; - dimensiunea impulsivă; - reacția familiei față de gestul suicidar. În realitatea
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
propune exerciții concepute ca momente de reflecție, autoverificare și autoevaluare pentru cititori. Prin conținut și formă, cartea este în acord cu ultimele publicații internaționale în domeniu. Cum gândesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor este un ghid practic având subiacente rezultatele cercetărilor academice în domeniu. Publicul-țintă. Prin elementele teoretice și practice, volumul contribuie la educarea și formarea unei personalități interculturale: o personalitate deschisă la nou și la schimbare, tolerantă, flexibilă și adaptabilă realităților multiple și diverse ale lumii actuale, cu
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
paraverbale intră variațiile de intensitate ale tonului, înălțimea, viteza vorbirii, colorarea afectivă a unor enunțuri (milă, ură, dispreț, interes, neliniște etc.), lungimea pauzelor. Acestea transmit informații legate de procesarea mesajului de către vorbitor, atitudinea vorbitorului față de mesaj sau față de interlocutor, afectele subiacente comunicării, particularități de personalitate ale vorbitorului, rolul mai important sau mai puțin important al unei secvențe în cadrul comunicării etc. Elementele nonverbale sunt transmise prin alte mijloace decât cele verbale și receptate pe alte canale decât cel auditiv. Intră în această
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
de către oameni a diverselor elemente și relații din lumea înconjurătoare, al percepțiilor diferite ale stimulilor primiți din exterior. Interpretările și percepțiile subiective sunt stocate de indivizi în forma unor credințe care le modelează gândurile și acțiunile, a unor atitudini având subiacente stări psihologice (rezultate din interacțiunea subtilă a credințelor, sentimentelor și predispozițiilor sociale și individuale), a unor valori, ca sistem de reguli care ghidează alegerile noastre de viață, a unor patternuri culturale. Toate determină un mod de viață și de interpretare
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
experiență. Cultura include valorile, limba, stilurile de comunicare patternurile de gândire și normele de comportament (The Concise Columbia Encyclopedia) • O rețea de obiceiuri și patternuri construite pe experiențe anterioare (Deborah Tannen) • Set învățat de interpretări partajate, privind credințele, valorile, normele subiacente comportamentelor unui grup relativ larg de oameni • Un sistem constituit istoric, implicit și explicit de structuri de viață împărtășit de membrii unei comunități umane la un anumit moment (Kluckhohn și Kelly) • Formele pe care oamenii le au în minte, modelele
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
în special spre aplicații practice. 2.2. Nivelul discursiv Proiecția sistemului abstract al limbii în planul vorbirii, al interacțiunii într-un context determinat, pune în evidență diferențe de natură discursivă între limbi. 2.2.1. Scripturile culturale Procesul comunicării are subiacente scripturi culturale, pe care le activează și le evocă secvențial. Scripturile culturale reprezintă un ansamblu de norme care organizează interacțiunile verbale, conferindu-le semnificație. Ele includ elemente de comportament social, de gândire, de comunicare verbală și nonverbală (Hymes, 1968; Gumperz
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
empatiza cu solicitantul. Mărcile textuale ale empatizării cu interlocutorul sunt încurajările verbale, semnalele fatice, împărtășirea sentimentelor interlocutorului, sprijinul comunicativ acordat acestuia. 2.6.6. Emoția Codarea și decodarea unui mesaj presupune interacțiunea complexă a două: cognitiv și emoțional. Emoția este subiacentă oricărei interacțiuni verbale și joacă un rol decisiv în reglarea relațiilor stabilite între membrii societății. Emoțiile sunt ancorate cultural: pe de o parte, sunt expresia culturii, iar pe de altă parte dobândesc semnificație în contextul dinamic creat de cultură. Diferențele
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
studiul emoțiilor nu poate fi realizat dacă nu se are în vedere interpretarea pe care o dau indivizii acestor fenomene. Orientarea pozitivista presupune cercetarera cantitativa, după modelul științelor naturii. Theodor D. Kemper (1987Ă, care ia în considerare primordial elementele fiziologice subiacente ale emoțiilor și funcția adaptativa a acestora, este unul dintre cei mai reputați reprezentanți ai orientării pozitiviste în cercetarea din domeniu. Pe cealaltă poziție (antipozitivistăă se situează Norman K. Denzin (1990, 86Ă. 1.4. Interesul pentru managementul emoțiilor versus interesul
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
însă nu-și pierde din vedere în nici o situație spiritul circumspect, se detașează, dar și continuă perspectivele precedente asupra condiției umane, redirecționându-le și restructurându-le. Pe linia demarată a ontologiei virtuale în privința cyborgizării, a avatarizării sau a transgenezei (cu procesele subiacente ale protezării, ale interfațării și ale alterării geneticeă, postumanitatea este inaugurată ca o practică existențială de care trebuie să ținem seama. Dincolo de previziunile cu iz științifico-fantastic sau cyber-spiritualist, dincolo de iluzii și utopii tehnologice, postumanul trebuie căutat în dimensiunile actuale ale
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
gât uscat și dureri în gât, urină închisă la culoare și în cantitate mică Limbă de culoare roșie sau roz cu vârful roșu închis Factori emoționali Alimentație prea grasă sau prea condimentată Vid de Yin la inimă sau de Yin subiacent la rinichi Stomacul Stagnare rece de alimente în stomac Simptome generale Examenul limbii Cauze Diaree, durere surdă în stomac, pierderea poftei de mâncare, grețuri, oboseală, vomă Situație > 8 zile: limbă cu depozit uleios, deschis la culoare Alimente crude, reci, grase
Manual de masaj tradițional chinez by Michel Deydier-Bastide () [Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
de Yin la rinichi, dureri interne, patologie renală Țesuturi externe Observații Interpretări Pielea • piele atonă, moale • piele fragilă, cu vinișoare sau marcată • piele uscată • piele crăpată • piele roșie, inflamată sau dureroasă • piele cu hematoame, mase dure • piele lipită de țesutul subiacent sau de ea însăși • dermatoze (orice boală de piele) Vid de energie a plămânilor Vid de energie a plămânilor și a splinei Vid de Yin al plămânilor, vid de sânge și de lichide organice în meridiane Vid de sânge, vid
Manual de masaj tradițional chinez by Michel Deydier-Bastide () [Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]