1,673 matches
-
de mult am reușit să-mi schimb mentalitatea? - Care sunt cauzele nereușitei? - Sunt un manager de tip nou? Răspunsurile la unele Întrebări sunt: - Este conducătorul echipei. - Pune Întrebări echipei. - Angajații sunt antrenați În luarea unor decizii. - Explică importanța obiectivelor. - Împuternicește subordonații să rezolve unele probleme. - Consideră echipa ca o sursă de idei. - Formarea continuă a angajaților În atingerea performanțelor. - Impune echipei un sistem de lucru organizat. - Acceptă sugestiile și propunerile angajaților. Reflecții și probleme manageriale - Care sunt efectele unei libertăți și
Modernizarea carierei de manager în instituţia de învăţământ preprimar by Dorina Buhuş () [Corola-publishinghouse/Science/1725_a_92277]
-
prealabil la concurs. O altă problemă ar fi recompensarea, sistemul de salarizare, care nu e deloc motivant. Acesta nu depinde de managerul unității ci de o lege a salarizării pentru personalul din învățământ. Managerul nu poate decât să-și încurajeze subordonații să realizeze perfecționare, activități curriculare și extracurriculare, proiecte în colaborare cu alte școli din străinătate pentru obținerea unei forme de recompensă numită salariu de merit sau gradație de merit. Un alt obiectiv urmărit în sistemul de învățământ este calitatea procesului
Particularităţi ale dezvoltării resurselor umane în învăţământul preuniversitar by Maria Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1819_a_92274]
-
procesele previzionării, organizării, coordonării, antrenării și control-evaluării activității organizației. În general, relațiile de conducere iau naștere în cadrul acțiunii de influențare a obiectului condus de către subiectul conducător. Ele pot fi relații de colaborare sau conflictuale. Ele sunt raporturi între șefi și subordonați, între manageri și executanți. Relațiile de conducere sunt influențate de mai multe variabile, între care: − Dimensiunea organizației; − Complexitatea obiectivelor organizației; − Nivelul dotării tehnice; − Gradul de cooperare și de specializare; − Dispersia teritoriala a subunităților componente; − Potențialul uman; etc. Analiza variabilelor care
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
general; - sistemul de salarizare are rolul de a accentua motivația individuală pentru performanță; - uzitează sistemele centralizare/ descentralizare în funcție de afaceri și de personal; - promovează echitate, stabilitatea personalului, inițiativa; - managerul este ,,creierul organizației”. Viziunea clasică sugerează ca managerii să aibă relativ puțini subordonați pentru a putea asigura controlul. b) Școala sociologică Acest curent a apărut în urma criticilor aduse reprezentanților școlii clasice, a căror abordare formală îi împiedica să vadă în relațiile umane o cale de creștere a eficienței. Concepția lui Taylor, potrivit căreia
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
și complexității lor, desemnate în mod organizat unui angajat, posturile și funcțiile din organigramă se delimitează prin obiectivele, sarcinile, competențele și responsabilitatea conferite managerului. Organigrama ilustrează relațiile din interiorul echipelor sau departamentelor organizaționale: - amploarea controlului - se referă la numărul de subordonați direcți ai unui manager; - ierarhia - este formată din nivelurile manageriale ale căror număr este corelat cu amploarea controlului; - centralizarea și descentralizarea - este exprimată prin puterea pe care o deține un manager la un anumit nivel ierarhic; - specializarea după cunoștințe - se
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
precizarea contribuției fiecăruia la activitatea de ansamblu și determinarea căilor de ocupare rațională a fiecărei funcții manageriale. Pentru a asigura creșterea funcționalității structurii organizatorice, managerul poate utiliza delegarea de autoritate și descentralizarea de putere. Delegarea reprezintă transferul către unul dintre subordonați a unei părți din atribuțiile sau sarcinile conducătorului, încredințarea responsabilității de a le realiza în vederea atingerii unui obiectiv definit și acordarea, în acest scop, a autorității necesare, libertății de alegere a căilor și mijloacelor necesare realizării obiectivului. Descentralizarea constituie procesul
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
îmbunătățire a performanțelor individuale și organizaționale; - identificarea, cunoaștere și utilizarea corectă a diferitelor categorii de nevoi și stimulente pentru orientarea comportamentului angajaților spre performanță și satisfacții; - stabilirea unor relații corecte și eficiente, de înțelegere și acceptare reciprocă între manageri și subordonați. Marea diversitate a formelor de comunicare derulate în cadrul organizațiilor solicită încadrarea lor în anumite clasificări, utilizând mai multe criterii: Criteriu Tipuri În funcție de direcție - Descendentă - de la managerul de vârf la nivelurile de execuție - Ascendentă - de la subordonați către șefi - Orizontală sau laterală
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
acceptare reciprocă între manageri și subordonați. Marea diversitate a formelor de comunicare derulate în cadrul organizațiilor solicită încadrarea lor în anumite clasificări, utilizând mai multe criterii: Criteriu Tipuri În funcție de direcție - Descendentă - de la managerul de vârf la nivelurile de execuție - Ascendentă - de la subordonați către șefi - Orizontală sau laterală - între persoane sau compartimente situate la același nivel ierarhic - Diagonală - spre exemplu comunicarea între echipa uni proiect și restul compartimentelor structurii După modul de transmitere - Scrisă - Verbală - Nonverbală După modul de desfășurare: - reciprocă directă - față
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
să privească din punctul de vedere al celorlalți); − emitentul să urmărească primirea feed-back- ului; − emitentul și receptorul să comunice în perspectivă cel puțin la fel de bine; − cei ce comunică trebuie să fie siguri pe suportul comunicării. Comunicarea eficientă dintre manageri și subordonați sau subordonați și manageri asigură motivarea personalului și asigurarea climatului psihosocial organizațional. CAPITOLUL 4. DECIZIE ȘI STIL MANAGERIAL Motto: Un conducător este cel care știe drumul, merge pe drum și arată drumul” ( John Maxwell) 4.1. Profilul psiho-socio-profesional al managerului
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
din punctul de vedere al celorlalți); − emitentul să urmărească primirea feed-back- ului; − emitentul și receptorul să comunice în perspectivă cel puțin la fel de bine; − cei ce comunică trebuie să fie siguri pe suportul comunicării. Comunicarea eficientă dintre manageri și subordonați sau subordonați și manageri asigură motivarea personalului și asigurarea climatului psihosocial organizațional. CAPITOLUL 4. DECIZIE ȘI STIL MANAGERIAL Motto: Un conducător este cel care știe drumul, merge pe drum și arată drumul” ( John Maxwell) 4.1. Profilul psiho-socio-profesional al managerului În ultimii
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
roluri manageriale, pe care le împarte în trei categorii aflate în strânsă legătură unele cu altele: - roluri interpersonale; - roluri informaționale; - roluri decizionale. Rolurile interpersonale rezultă din autoritatea formală a managerului și vizează relațiile interpersonale. - Rolul de reprezentare presupune contactul cu subordonații proprii sau ai altor firme, cu managerii situați pe același nivel sau pe altele, în cadrul unor reuniuni oficiale, când managerul, în numele firmei, execută o acțiune - Rolul de conducător presupune direcționarea și coordonarea activității subordonaților - Rolul de legătură presupune relații cu
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
ansamblul de cunoștințe, calități și aptitudini pe care le posedă un grup de manageri și care le conferă aceeași abordare a proceselor de management. Stilul de management constă în modul de utilizare a cunoștințelor, calităților și aptitudinilor în relațiile cu subordonații și derularea efectivă a acestor procese de muncă. Stilurile de conducere sunt clasificate în funcție de numărul dimensiunilor luate în calcul de diverși cercetători. Sunt unele tipologii care, deși pornesc de la mai multe activități ale conducătorului, avantajează una dintre acestea, care
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
cu cei din jur care își îndeplinesc conștiincios îndatoririle, ține la distincția dintre conducător și muncitor. Autoritarul binevoitor este chinuit de conștiința faptului că sarcina lui este nu doar aceea de a produce obiecte, ci de a răspunde și de subordonații care îi sunt încredințați; prin urmare, se interesează de viața lor extraprofesională, de credințele, moralitatea lor, fapt pentru care este întotdeauna apreciat. Autoritarul incompetent este un conducator „infantil", lipsit de scrupule ; minte, brutalizează, ia toate măsurile care crede că îl
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
sale. Autorii imaginează un continuum cu două extreme (conducere autoritară; conducere democrată) și cu nenumărate „comportamente” posibile și accesibile unui conducător”. De-a lungul acestui continuum sunt stabilite șapte comportamente ale conducătorului. Utilizarea autorității de către manager Domeniu de libertate pentru subordonați Când gradul de autoritate a liderului este mare și aria de libertate a subordonaților mică, avem de-a face cu practicarea stilului de conducere autoritar și, invers, când gradul de autoritate a liderului este mic, iar in schimb, aria de
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
negociator (comportamentul 2); consultativ (comportamentele 3, 4, 5); cooperator sau implicativ (comportamentele 6, 7). Conducătorii pot opta pentru unul sau altul dintre aceste stiluri de conducere, opțiunea lor fiind influențată de o serie de forțe care țin de manager, de subordonați, de situația în care aceștia se găsesc la un moment dat, într-un cuvânt, de modul în care ei percep intensitatea celor trei forțe. De aceea afirmam ceva mai sus că tipologia lui Tannenbaum si Schmidt a prefigurat încă din
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
a cinci tipuri de stiluri comportamentale. Stabilirea celor cinci stiluri de conducere se realizează în funcție de atitudinile și practicile pe care le manifestă conducătorii față de felul cum se realizează planificarea, se execută munca, față de rezultat, disciplină, obiective, relațiile dintre șefi și subordonați, atitudinea față de superiori și subordonați, felul cum se realizează comunicarea, atitudinea față de conflict, creativitate, angajare personală. Iată cele cinci tipuri de stiluri de conducere, cu câteva dintre particularitățile lor: a) Stilul de tip 9.1 . se caracterizează prin interes mare
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
personalului, care devine un scop în sine; c) Stilul de tip 1.1. se caracterizează prin interes slab atât pentru producție, cât și pentru problemele umane. Conducătorul care practică un astfel de stil manifestă tendințe de izolare față de superiorii și subordonații săi, nu se implică în problemele de decizie, evită formele de control, subordonații sunt considerați un „rău necesar”, este orientat spre sine însuși. d)Stilul de tip 5.5. se caracterizează prin interes moderat atât pentru producție, cât și pentru
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
se caracterizează prin interes slab atât pentru producție, cât și pentru problemele umane. Conducătorul care practică un astfel de stil manifestă tendințe de izolare față de superiorii și subordonații săi, nu se implică în problemele de decizie, evită formele de control, subordonații sunt considerați un „rău necesar”, este orientat spre sine însuși. d)Stilul de tip 5.5. se caracterizează prin interes moderat atât pentru producție, cât și pentru problemele umane. Conducătorul ce practică acest stil caută soluții de echilibrare (de compromis
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
pentru problemele umane. Conducătorul ce practică acest stil caută soluții de echilibrare (de compromis), obține astfel o producție acceptabilă (fără a fi însă prea mare), fără o bruscare a personalului; utilizează logica și presiunea, evită extremele, strânge sugestii de la toți subordonații, adoptă părerea majorității, încearcă să amâne, să motiveze personalul, preferă contactele individuale, familiare, apreciază reuniunile de grup, încearcă să obțină maximum de eficacitate cu minimum de conflict, contribuie la menținerea și crearea moralului orientat spre producție, e) Stilul de tip
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
gravitatea acelora pentru care era reclamat el: imixtiune permanentă și subminare a autorității medicului. Nu este de înțeles rostul participării sale în repartiția bolnavilor pe saloane și nici reacția față de o realitate elementară, aceea că singurul de care să asculte subordonații (în speță, portarul) era medicul primar. Nu putem continua cu acest gen de analize, reținând doar semnificația faptelor care relevă decăderea administrativă și medicală la care ajunsese ospiciul de la Neamț, care, abia cu 5 ani înainte, constituia o unitate exemplară
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
complexitatea structurală a proiectului, acesta se descompune În subunități structurale - subproiecte, sarcini, grupuri de activități, activități - pentru a ușura managementul proiectului, În sensul punerii de acord a competenței și capacității manageriale cu aria de control a managerului (numărul maxim de subordonați). Astfel, ar fi greu de imaginat cum un (singur) manager de proiect ar putea conduce proiecte cu sute, mii sau chiar sute de mii de activități. 4. Abordarea proiectării de la obiectiv către resurse: estimarea resurselor necesare realizării proiectului se face
Managementul calitatii proiectelor by Cretu Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/1696_a_2955]
-
că a creat o capodoperă birocratică. Dar, din nou, raportul s-a întors cu observația: „Trebuie să faci mai bine.H.K.” Totul s-a transformat într-o mare provocare pentru Subsecretarul de Stat. Și-a implicat, sub presiunea timpului, toți subordonații în întocmirea acestui raport, hotărât să realizeze cea mai bună documentație pe care a văzut-o Kissinger vreodată. În final, după ultimele retușuri, nedorind să îl trimită pur și simplu, a stabilit o întâlnire și l-a dus personal. În timpul
[Corola-publishinghouse/Science/2304_a_3629]
-
variația eficienței conducerii. Antrenarea competențelor psihologice și sociale ale managerilor a fost analizată și s-a ajuns la concluzia că eficiența antrenării acestor competențe crește dacă este acompaniată de organizarea unor grupuri de antrenare independente în care să fie incluși subordonați ai managerilor. Implicațiile stilului de conducere și ale locului controlului asupra nivelului anxietății subordonaților au fost cercetate în domeniul militar și s-a demonstrat că nivelul anxietății este cu atât mai mare cu cât localizarea controlului este mai puternic orientată
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
instanță, prin mijloace specifice, de ordin psihoterapeutic, în vederea remedierii acestei situații. Monitorizează persoanele cu antecedente psihologice de natură deviantă, în vederea prevenirii apariției altor manifestări, conform recomandărilor făcute de către Centru. Comandantul unității. Supervizează activitatea de pregătire psihologică a personalului unității. Identifică subordonații care prezintă vulnerabilități ale personalității sau care prezintă comportamente dezadaptate, pe baza propriilor observații sau la recomandarea psihologului de unitate, și le semnalează Centrului de Psihosociologie. Centrul de Psihosociologie. Desfășoară activități de pregătire psihologică a comandanților de unități. Evaluează persoanele
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
subsolicitare, ritm, autonomie, lucrul în schimburi alternante, caracteristici fizice de mediu); rolului în organizație (nivel de responsabilitate, conflict și ambiguitate de rol); dezvoltării în carieră și realizării socioprofesionale (suprași subpromovare, securitatea muncii/postului, oportunități diferite); relațiilor de muncă (manageri - colegi - subordonați); climatului și structurii organizaționale (participarea în luarea deciziilor, stiluri de conducere și comunicare eficiente). Intervențiile la nivel ocupațional-organizațional privind profilaxia sau reducerea stresului ar trebui să pună accent pe cunoașterea, înainte de toate, a caracteristicilor profesiunii, precum și a dinamicii proceselor organizaționale
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]