5,777 matches
-
le stabilim cu cei din jur. Funcțiile mai importante pe care comunicarea le îndeplinește în cadrul relațiilor dintre părinți și copii sunt următoarele: 1. Comunicarea asigură funcționarea sistemului familial. Prin intermediul ei sunt definite rolurile părinților și cele ale copiilor, granițele dintre subsistemul parental și cel al copiilor, structura puterii și strategiile educaționale și de control folosite în familie. Aceste definiții vizează comportamentul așteptat și autoritatea atribuită fiecărui membru al familiei în parte. Structurile comunicării dezvoltate în familie pot afecta pozitiv sau negativ
COMUNICAREA ÎN RELAŢIILE PĂRINŢI-COPII. In: Arta de a fi părinte by Prof. Alina Ciocoiu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1390]
-
în câmpul nostru de investigație, problema rolurilor educaționale ale părinților în familie este prezentă în toate tipurile de familie, indiferent de criteriile avute în vedere în eventuale diferențieri. Funcția educațională a familiei este înțeleasă ca o funcție vitală specifică (oricărui subsistem îi sunt specifice funcții prin care acesta își asigură evoluția și existența normală), fără de care familia nu s-ar menține (T. Parssons, B. Malinowski). În cadrul acestui tip de acțiune familială, sociologii citați și nu numai, afirmă că funcționează trei tipuri
STILURI EDUCATIVE ALE PĂRINŢILOR. In: Arta de a fi părinte by Luminiţa Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1403]
-
complementarității funcționale ale bărbatului și femeii: tatăl are un rol instrumental, realizează eficacitatea funcționării grupului familial și mama are un rol expresiv, de coeziune afectivă. Teoria sistemică abordează familia ca pe o personalitate colectiv sistemică, cu relații dinamice între subcomponente - subsistemul unității familiale, subsistemul interpersonal, subsistemul personal - dar mai ales cu sistemul social în întregime. Teoria utilitaristă promovează gratificația simbolică și materială reciprocă, în scopul obținerii de satisfacții relaționale, afective și identitare pentru membrii familiei. Fiecare teorie reliefează complexitatea și importanța
INFLUENŢA EMIGRAŢIEI PĂRINŢILOR ASUPRA DIMENSIUNILOR ŞCOLARITĂŢII. In: Arta de a fi părinte by Mihaela Laura Sinescu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1406]
-
bărbatului și femeii: tatăl are un rol instrumental, realizează eficacitatea funcționării grupului familial și mama are un rol expresiv, de coeziune afectivă. Teoria sistemică abordează familia ca pe o personalitate colectiv sistemică, cu relații dinamice între subcomponente - subsistemul unității familiale, subsistemul interpersonal, subsistemul personal - dar mai ales cu sistemul social în întregime. Teoria utilitaristă promovează gratificația simbolică și materială reciprocă, în scopul obținerii de satisfacții relaționale, afective și identitare pentru membrii familiei. Fiecare teorie reliefează complexitatea și importanța relațiilor familiale pentru
INFLUENŢA EMIGRAŢIEI PĂRINŢILOR ASUPRA DIMENSIUNILOR ŞCOLARITĂŢII. In: Arta de a fi părinte by Mihaela Laura Sinescu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1406]
-
femeii: tatăl are un rol instrumental, realizează eficacitatea funcționării grupului familial și mama are un rol expresiv, de coeziune afectivă. Teoria sistemică abordează familia ca pe o personalitate colectiv sistemică, cu relații dinamice între subcomponente - subsistemul unității familiale, subsistemul interpersonal, subsistemul personal - dar mai ales cu sistemul social în întregime. Teoria utilitaristă promovează gratificația simbolică și materială reciprocă, în scopul obținerii de satisfacții relaționale, afective și identitare pentru membrii familiei. Fiecare teorie reliefează complexitatea și importanța relațiilor familiale pentru fiecare membru
INFLUENŢA EMIGRAŢIEI PĂRINŢILOR ASUPRA DIMENSIUNILOR ŞCOLARITĂŢII. In: Arta de a fi părinte by Mihaela Laura Sinescu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1406]
-
ostile față de normele și valorile societății globale, agresivitate și violență, comportamente deviante. Grupurile marginale sunt de regulă compuse din săraci, șomeri, minorități etnice puternic discriminate, „handicapați”, bolnavi psihic, delincvenți, persoane inadaptate; anomia starea de dereglare a funcționării unui sistem sau subsistem social, dereglare datorată dezintegrării normelor ce reglementează comportamentul indivizilor și asigură ordinea socială. Deplasarea este însoțită de centrarea tot mai accentuată pe individ, iar ulterior o schimbare notabilă a sensului, a. devenind sinonimă cu o serie de alte noțiuni precum
VII. NOŢIUNI INTERDISCIPLINARE ÎN FORMAREA KINETOTERAPEUTULUI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Oana Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_633]
-
interacțiunilor dintre individ sau grup și mediul social specific sau integral, prin intermediul căreia se realizează un echilibru funcțional al părților. „Integratul” poate fi o persoană cât și un grup de persoane, o categorie socială, o organizație, o comunitate teritorială, un subsistem social etc. Se vorbește astfel de o integrare profesională, socio-profesională, urbană, rurală, culturală, educațională etc. Dacă elementele care se integrează sunt subsisteme ale sistemului social global, integrarea este societală. Integrarea socială reprezintă o relație, o interacțiune dinamică între sistemul care
VII. NOŢIUNI INTERDISCIPLINARE ÎN FORMAREA KINETOTERAPEUTULUI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Oana Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_633]
-
fi o persoană cât și un grup de persoane, o categorie socială, o organizație, o comunitate teritorială, un subsistem social etc. Se vorbește astfel de o integrare profesională, socio-profesională, urbană, rurală, culturală, educațională etc. Dacă elementele care se integrează sunt subsisteme ale sistemului social global, integrarea este societală. Integrarea socială reprezintă o relație, o interacțiune dinamică între sistemul care se integrează și sistemul care integrează. În cursul acestui proces, atât în sistemul care se integrează cât și în cel ce integrează
VII. NOŢIUNI INTERDISCIPLINARE ÎN FORMAREA KINETOTERAPEUTULUI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Oana Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_633]
-
protecție (familia, de pildă, nu-și poate proteja membrii în fața injustițiilor la locul de muncă etc. - Coleman, 1968). Tranziția, în lumina acestei teorii, este un termen impropriu folosit pentru a desemna un proces de dezagregare a vechilor sisteme funcționale în subsisteme cu funcții specifice, lipsite însă de o instanță supracoordonatoare, singura care ar putea readuce ordinea în societatea astfel divizată. Putem spune, iată, că procesul de modernizare induce diferențierea structurală, dar nu generează neapărat și un efect de dezvoltare, ci mai
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
stimulare a dezvoltării, nu numai de măsurare a acesteia: configurarea sistemelor de măsurare este parte integrantă a gândirii prospective sau a spiritului de guvernare centrat pe dezvoltare; societățile moderne au dezvoltat sisteme-expert pentru colectarea sistematică de informații care sunt transmise subsistemului politic pentru corectarea în timp real a deciziilor ce orientează întregul sistem social; dezvoltarea comunicaților și tehnologiilor informației a făcut ca aceste sisteme să devină parte a mecanismelor de creștere a țărilor avansate. Dezvoltarea socială a devenit un concept preferat
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
practic imposibil să se stopeze industrializarea acelor țări slab dezvoltate economic pe motive ecologice. Cooperările internaționale pentru alegerea acelor variante tehnologice care să se integreze măsurilor ecologice sunt, de fapt, singura soluție a dezvoltării. IV) Poluarea solului Solul reprezintă un subsistem component al ecosistemelor terestre, rezultat al numeroase procese fizice, chimice și biologice. Solul și organisme-le formează în cadrul biosferei o unitate inseparabilă. Solul este suport și mediu de viață pentru plantele superioare terestre, principalul mijloc de producție vegetală și forestieră
Un mediu curat – o viaţă sănătoasă. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Dimofte Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1201]
-
prin normele probelor de control).Modelul își întemeiază structura pe numărul acestor indicatori și interrelația acestora(indicatori cantitativi, calitativi, psihologici, fiziologici, biochimici). Performanța este dependentă de capacitatea totală a jucătorului, de sistemul bio-psiho-social rezultat al perfecționării funcțiilor executorii, regulatorii ale subsistemelor morfologic, fiziologic, informațional, decizional, psihoreglator. În jocul de baschet performanța este determinată de suma personalităților celor 5 jucători prezenți în teren, care participă efectiv la joc. Modelul teoretic al performanței în baschet este estimat a fi alcătuit din: Tipul somatic
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
căror erou este Wilhelm Meister). 12.9. Scheme și paradigme de fundamentare a optimizării curriculare modernetc "12.9. Scheme și paradigme de fundamentare a optimizării curriculare moderne" Pentru pedagogia modernă, sistemul educațional și oricare dintre structurile care îl compun constituie subsisteme ale macrosistemului social. Ele „funcționează” ca organizații formale în interiorul societății, contribuind la autoreglarea acesteia. Prin urmare, sistemul educațional slujește - total sau parțial - valorile societății respective. Curriculumul, ca „proces”, „produs” și „demers”, satisface prin componentele sale aceste exigențe structural-funcționale. Dar cum
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
caracterului și aptitudinilor. Studiile din ultimul timp au oferit noi definiții și accepțiuni acestui concept, fiind luate în discuție o serie de elemente care permit identificarea mai multor componente structurale. Astfel, într‑o viziune structural‑sistemică, personalitatea include mai multe subsisteme: - subsistemul de orientare al personalității în care sunt cuprinse procesele motivaționale și afective; - subsistemul bioenergetic care include temperamentul; - subsistemul instrumental care cuprinde deprinderile, capacitățile și aptitudinile; - subsistemul relațional și de autoreglare în care este inclus caracterul; - subsistemul creativ care include
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
și aptitudinilor. Studiile din ultimul timp au oferit noi definiții și accepțiuni acestui concept, fiind luate în discuție o serie de elemente care permit identificarea mai multor componente structurale. Astfel, într‑o viziune structural‑sistemică, personalitatea include mai multe subsisteme: - subsistemul de orientare al personalității în care sunt cuprinse procesele motivaționale și afective; - subsistemul bioenergetic care include temperamentul; - subsistemul instrumental care cuprinde deprinderile, capacitățile și aptitudinile; - subsistemul relațional și de autoreglare în care este inclus caracterul; - subsistemul creativ care include creativitatea
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
concept, fiind luate în discuție o serie de elemente care permit identificarea mai multor componente structurale. Astfel, într‑o viziune structural‑sistemică, personalitatea include mai multe subsisteme: - subsistemul de orientare al personalității în care sunt cuprinse procesele motivaționale și afective; - subsistemul bioenergetic care include temperamentul; - subsistemul instrumental care cuprinde deprinderile, capacitățile și aptitudinile; - subsistemul relațional și de autoreglare în care este inclus caracterul; - subsistemul creativ care include creativitatea; - subsistemul cognitiv și comunicațional în care sunt incluse procesele cognitive și limbajul; - subsistemul
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
o serie de elemente care permit identificarea mai multor componente structurale. Astfel, într‑o viziune structural‑sistemică, personalitatea include mai multe subsisteme: - subsistemul de orientare al personalității în care sunt cuprinse procesele motivaționale și afective; - subsistemul bioenergetic care include temperamentul; - subsistemul instrumental care cuprinde deprinderile, capacitățile și aptitudinile; - subsistemul relațional și de autoreglare în care este inclus caracterul; - subsistemul creativ care include creativitatea; - subsistemul cognitiv și comunicațional în care sunt incluse procesele cognitive și limbajul; - subsistemul acțional‑volitiv la care participă
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
multor componente structurale. Astfel, într‑o viziune structural‑sistemică, personalitatea include mai multe subsisteme: - subsistemul de orientare al personalității în care sunt cuprinse procesele motivaționale și afective; - subsistemul bioenergetic care include temperamentul; - subsistemul instrumental care cuprinde deprinderile, capacitățile și aptitudinile; - subsistemul relațional și de autoreglare în care este inclus caracterul; - subsistemul creativ care include creativitatea; - subsistemul cognitiv și comunicațional în care sunt incluse procesele cognitive și limbajul; - subsistemul acțional‑volitiv la care participă voința și care determină caracteristicile specifice ale activității
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
include mai multe subsisteme: - subsistemul de orientare al personalității în care sunt cuprinse procesele motivaționale și afective; - subsistemul bioenergetic care include temperamentul; - subsistemul instrumental care cuprinde deprinderile, capacitățile și aptitudinile; - subsistemul relațional și de autoreglare în care este inclus caracterul; - subsistemul creativ care include creativitatea; - subsistemul cognitiv și comunicațional în care sunt incluse procesele cognitive și limbajul; - subsistemul acțional‑volitiv la care participă voința și care determină caracteristicile specifice ale activității persoanei. În lucrarea Dinamica personalității, M. Golu (1993) propune o
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
de orientare al personalității în care sunt cuprinse procesele motivaționale și afective; - subsistemul bioenergetic care include temperamentul; - subsistemul instrumental care cuprinde deprinderile, capacitățile și aptitudinile; - subsistemul relațional și de autoreglare în care este inclus caracterul; - subsistemul creativ care include creativitatea; - subsistemul cognitiv și comunicațional în care sunt incluse procesele cognitive și limbajul; - subsistemul acțional‑volitiv la care participă voința și care determină caracteristicile specifice ale activității persoanei. În lucrarea Dinamica personalității, M. Golu (1993) propune o împărțire a sistemului personalității după
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
subsistemul bioenergetic care include temperamentul; - subsistemul instrumental care cuprinde deprinderile, capacitățile și aptitudinile; - subsistemul relațional și de autoreglare în care este inclus caracterul; - subsistemul creativ care include creativitatea; - subsistemul cognitiv și comunicațional în care sunt incluse procesele cognitive și limbajul; - subsistemul acțional‑volitiv la care participă voința și care determină caracteristicile specifice ale activității persoanei. În lucrarea Dinamica personalității, M. Golu (1993) propune o împărțire a sistemului personalității după criteriul designativ‑informațional, deosebind următoarele procese: - sfera proceselor cu funcție de designare‑semnalizare
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
funcție de designare‑semnalizare - cognitive, motivaționale și afective; - sfera proceselor de fixare, păstrare și actualizare - memoria; - sfera proceselor de explorare, investigare, orientare, concentrare, acumulare - atenția; - sfera proceselor de reglare și autoreglare - voința; - sfera proceselor de comunicare, exteriorizare și transmitere - limbajul. Totalitatea subsistemelor și proceselor prezentate trebuie studiată atât sub aspect static, cât și dinamic, structural și funcțional, pentru a putea surprinde cât mai complet și exact complexitatea personalității în ansamblul ei. În lucrarea intitulată Psihopedagogia dezvoltării școlarului cu handicap, Gh. Radu (1999
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
abordează psihicul ca sistem cu o structură foarte complexă, integrată ierarhic. Abordarea sistematică a psihicului pune într‑o lumină cu totul nouă problema mult discutată a naturii deficienței mintale; natura acestei deficiențe nu se poate limita la particularitățile unui anumit subsistem, fie el cognitiv, afectiv sau comunicațional, ci trebuie definită prin caracteristicile psihologice ale întregii structuri a personalității care rezultă din interacțiunea complexă a subsistemelor amintite mai sus. Abordarea acestui punct de vedere este fundamentală atât pentru aspectele diagnostice, cât și
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
discutată a naturii deficienței mintale; natura acestei deficiențe nu se poate limita la particularitățile unui anumit subsistem, fie el cognitiv, afectiv sau comunicațional, ci trebuie definită prin caracteristicile psihologice ale întregii structuri a personalității care rezultă din interacțiunea complexă a subsistemelor amintite mai sus. Abordarea acestui punct de vedere este fundamentală atât pentru aspectele diagnostice, cât și pentru problemele ridicate de terapia complexă care vizează recuperarea și integrarea acestor persoane în societate. Din punct de vedere diagnostic, abordarea sistemică presupune o
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
și pentru problemele ridicate de terapia complexă care vizează recuperarea și integrarea acestor persoane în societate. Din punct de vedere diagnostic, abordarea sistemică presupune o investigare mult mai complexă, în care diagnosticul trebuie stabilit nu numai prin testarea unui singur subsistem (de regulă cel cognitiv); altfel spus, diagnosticul trebuie să se bazeze nu numai pe rezultatele testelor de inteligență, ci și pe cunoașterea modului în care inteligența se structurează și acționează în cadrul întregului sistem al personalității (în evaluare și diagnostic trebuie
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]