7,897 matches
-
cu majusculă. Adjectivele, numeralele, prenumele cuprinse într-un nume se scriu cu majusculă. Se scriu cu majuscule pronumele personale, formulele de adresare. Ø limba franceză În denumirile de instituții, organizații se scrie cu literă mare primul cuvânt, adjectivul care precede substantivul și toate numele proprii. Numele de popoare se scriu cu majusculă. Titlurile de adresare și politețe se scriu cu majusculă. Numele de luni, anotimpuri și de zile ale săptămânii se scriu cu minusculă. Numele proprii de străzi, monumente, edificii, vapoare
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
cu minusculă. Numele proprii de străzi, monumente, edificii, vapoare se scriu cu majusculă. Titlurile ecleziastice se scriu cu minusculă. Denumirile sărbătorilor civile și religioase se scriu cu majusculă. Când titlul începe cu un articol, se scrie cu majusculă și primul substantiv. Denumirile partidelor politice și ale altor organizații politice se scriu cu majusculă. Ø limba italiană Numele de popoare se scriu cu majuscule. În denumirile de instituții se scriu cu majusculă toate cuvintele componente. Denumirile secolelor, în sensul de epocă istorică
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
limba rusă În denumirile societăților, asociațiilor, instituțiilor și întreprinderilor se scrie cu majusculă numai primul cuvânt. Numai primul cuvânt din denumirile de provincii, teritorii, state se scrie cu majusculă. În denumirile perioadelor istorice, ale evenimentelor istorice, se scriu cu majusculă. Substantivele comune care fac parte integrantă din denumiri geografice, se scriu cu majusculă. Ø limba maghiară Denumirile statelor se scriu cu majusculă. Denumirile societăților, asociațiilor, instituțiilor, se scriu cu majusculă. Dacă denumirile geografice sunt cuvinte compuse, numai primul cuvânt se scrie
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
cuvântul de ordine, adică de primul cuvânt al vedetei, chiar dacă acest prim cuvânt este: o conjuncție (și, dacă...) o prepoziție (cu, din...) un adverb (acolo, cum...) un numeral (două sute...) un adjectiv (bun, frumos, mic...) Ø Articolele inițiale, care preced un substantiv comun sau adjectiv, nu se iau în considerare la aranjarea alfabetică, dacă se află la începutul unei vedete de titlu. Un OARECARE drum Un BEL tempo Le TEMPS Ø Articolele inițiale, care preced un nume propriu, se iau în considerație
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
înaintea căutării, adică în momentul indexării propriu-zise a documentului respectiv. 165. Care este structura unei liste de descriptori? R: A. Descriptori principali Utilizați în descrierea unui subiect sau a mai multor subiecte dintr-un document. Descriptorul principal poate fi un substantiv: conceptele se utilizează cu forma de singular, iar obiectele cu forma de plural. Pot fi descriptori din două cuvinte: adjectiv + substantiv. Descriptorul poate fi compus din două sau mai multe cuvinte legate prin conjuncție sau prepoziție. B. Note explicative Asigură
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
principali Utilizați în descrierea unui subiect sau a mai multor subiecte dintr-un document. Descriptorul principal poate fi un substantiv: conceptele se utilizează cu forma de singular, iar obiectele cu forma de plural. Pot fi descriptori din două cuvinte: adjectiv + substantiv. Descriptorul poate fi compus din două sau mai multe cuvinte legate prin conjuncție sau prepoziție. B. Note explicative Asigură utilizarea eficientă a descriptorului respectiv, specificând clar domeniul la care se aplică acel descriptor. C. Referințe Exprimă relațiile dintre descriptori. Ele
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
dicționare, dar care joacă un rol esențial în folosirea lor argumentativă, persuasivă. Dacă de pe o pagină de dicționar eliminăm, pe de o parte, cuvintele funcționale (prepoziții, conjuncții, pronume, auxiliare), pe de alta termenii pur tehnici, rămînem cu o listă de substantive, adjective, verbe, în a căror semnificație latura evaluativă este adesea foarte puternică. Dicționarele înregistrează în genere sensul denotativ - logic, rațional -, raportarea cuvintelor la un referent obiectiv; mult mai puțin sînt consemnate conotațiile, semnificațiile subiective și interactive depozitate în cuvinte. Desigur
Visceral by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9186_a_10511]
-
Termenul gen nu a avut de la început o accepție gramaticală: în cele mai vechi gramatici românești, este folosit pentru acest sens termenul neam: la D. Eustatievici Brașoveanul (1757), la I. Heliade Rădulescu (1828) - "Aceste despărțiri le numim neamuri, și așa substantivul mai are încă și trei neamuri: bărbătesc, femeesc și neutru" (p. 11) -, la C. Diaconovici Loga (1822), care explică neologismul prin sinonim: "Genul sau neamul numelui". În momentul de față, gen circulă în română cu noul sens, ca termen de
Genul din gramatici și cel din chestionare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9209_a_10534]
-
Am retranscris fraza pentru a mă convinge că n-am halucinații. Va să zică trebuie să moară oamenii de foame și frig sau în temniță, sau să fie împușcați pentru ca Crapul Gonflabil (căci de el și numai de el e vorba în substantivul „genii”Ă să-și scrie cărțile și să ne umplem de sentiment național. Milioane de destine omenești trebuie strivite în malaxorul totalitar ca să-i iasă Crapului Gonflabil de-un personaj memorabil. Că un astfel de specimen a putut să apară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
și că, în fine, cu mărturisirile ar mai fi cum ar mai fi dacă n-ar atrage după ele tot soiul de epitete dubioase, de genul „tulburător“, „șocant“, „vicios“, „violent“ și câte și mai câte, care, după ce că se acordă cu substantivul „mărturisire“ în gen, număr și caz, îți mai oferă și o cantitate nemăsurată de fiori reci pe spinare de-ți vine să-ți iei câmpii, să lași totul baltă cât ai zice pește și să fugi definitiv din cartea asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
se afle. Bănuiesc că adjectivul „fragedă“ e cel care rezonează cel mai intim cu vârsta aia, cuprinsă, cu aproximație, între a șaptea și a opta lună de la naștere. Acest amănunt, pomenit în rândurile de mai sus sub forma sinonimului său, substantivul „aspect“, face ca termenii de comparație să nu mai funcționeze la parametrii lor normali. Ceea ce pare la prima vedere (un flecușteț, un mizilic) un gest de o banalitate lucie - faptul de a coborî dintr-un pătuț - capătă o însemnătate cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
în fugă, înainte ca cei din Secția D să mă oprească cu întrebări și instrucțiuni; avansez pe crusta înghețată către ea. Lumea s-a redus la o foaie de hârtie unde nu pot fi scrise decât cuvinte abstracte, de parcă toate substantivele concrete s-ar fi terminat; ar fi de-ajuns să reușesc să scriu cuvântul „borcan“, ca să pot scrie și „cratiță“, „sos“, „horn“, dar organizarea stilistică a textului o interzice. Pe bucata de pământ care mă desparte de Franziska văd deschizându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
la modul etc. dă Stilul adoptat trebuie să fie în deplină concordanță cu subiectul tratat. Orice subiect impune o terminologie specifică, iar destinația compunerii impune particularități de expresie tipice genului abordat. Indiferent de stilul adoptat, trebuie să cunoaștem că menirea substantivului este de a reînvia lucrurile, faptele, ființele, ideile despre care se relatează, sarcina adjectivului este de a le da culoare și relief, iar cea a verbului de a se constitui în nucleu al comunicării, dând dinamism frazei. Stilul oricărei compoziții
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
folosește în următoarele situații: în cadrul unei enumerații: ,,O frunză ruginie, un nor greu ca plumbul, unghiuri de cocori pribegi vestesc apariția toamnei”; în locul unui verb: ,,Eu plâng cu lacrimi amare și el, nimic”; pentru a despărți o apoziție explicativă de substantivul determinat: ,,Cartea, prieten nedespărțit la bine și la greu, ...”; pentru a despărți construcții gerunziale și participiale așezate la început de propoziție: ,,Eu, fiind ascuns în cămară, iute mă sui în pod ...”; ,, Ferită de orice adiere, apa lacului sta neclintită de
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
vizuală să devină un posibil semnal de alarmă în eventualitatea repetării aceleiași greșeli. La sfârșitul compoziției, învățătorul sau profesorul trebuie să noteze observații referitoare la greșelile respective. De exemplu: 1. Nu se pune niciodată virgulă între subiect și predicat! 2. Substantivele proprii se scriu cu literă mare! 3. Titlul, se subliniază! 4. Înainte de p și b se scrie cu m! 5. Înaintea unei explicații se pun două puncte! 6. Substantivele care arată o strigare se despart prin virgulă de restul propoziției
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
1. Nu se pune niciodată virgulă între subiect și predicat! 2. Substantivele proprii se scriu cu literă mare! 3. Titlul, se subliniază! 4. Înainte de p și b se scrie cu m! 5. Înaintea unei explicații se pun două puncte! 6. Substantivele care arată o strigare se despart prin virgulă de restul propoziției! 7. La sfârșitul unei propoziții enunțiative se pune punct! 8. Ortogramele: s-ar (s pronume; ar verb auxiliară m-am (m pronume; am verb auxiliară i-a (i pronume
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
plecate? În anotimpul în care nu mai au ce mânca. În ce anotimp vine Anul Nou? În anotimpul colindelor. Al cui fiu este omul de zăpadă? Al anotimpului meu preferat. Jocul însușirilor Jocul se desfășoară astfel: un elev spune un substantiv, iar altul spune o însușire corespunzătoare substantivului respectiv. De exemplu: ghiocel argintat soare strălucitor minte limpede câmp împrimăvărat frunziș arămiu frunză mohorâtă zăpadă sclipitoare pădure bătrână floare mirositoare Aceluiași substantiv i se pot atribui însușiri prin comparație: alb ca zăpada
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
au ce mânca. În ce anotimp vine Anul Nou? În anotimpul colindelor. Al cui fiu este omul de zăpadă? Al anotimpului meu preferat. Jocul însușirilor Jocul se desfășoară astfel: un elev spune un substantiv, iar altul spune o însușire corespunzătoare substantivului respectiv. De exemplu: ghiocel argintat soare strălucitor minte limpede câmp împrimăvărat frunziș arămiu frunză mohorâtă zăpadă sclipitoare pădure bătrână floare mirositoare Aceluiași substantiv i se pot atribui însușiri prin comparație: alb ca zăpada înalt ca bradul negru ca tăciunele auriu
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
Jocul însușirilor Jocul se desfășoară astfel: un elev spune un substantiv, iar altul spune o însușire corespunzătoare substantivului respectiv. De exemplu: ghiocel argintat soare strălucitor minte limpede câmp împrimăvărat frunziș arămiu frunză mohorâtă zăpadă sclipitoare pădure bătrână floare mirositoare Aceluiași substantiv i se pot atribui însușiri prin comparație: alb ca zăpada înalt ca bradul negru ca tăciunele auriu ca bobul de grâu strălucitor ca soarele iute ca vântul verde ca mătasea Imaginează-ți că ești... Un elev va rosti un substantiv
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
substantiv i se pot atribui însușiri prin comparație: alb ca zăpada înalt ca bradul negru ca tăciunele auriu ca bobul de grâu strălucitor ca soarele iute ca vântul verde ca mătasea Imaginează-ți că ești... Un elev va rosti un substantiv, iar un altul va spune un alt substantiv din câmpul lexical al celui numit anterior. De exemplu: cuibul și rândunica soarele și ghiocelul pomul și ultima lui frunză norul și ploaia creionul și radiera ziua și noaptea stejarul și ghinda
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
alb ca zăpada înalt ca bradul negru ca tăciunele auriu ca bobul de grâu strălucitor ca soarele iute ca vântul verde ca mătasea Imaginează-ți că ești... Un elev va rosti un substantiv, iar un altul va spune un alt substantiv din câmpul lexical al celui numit anterior. De exemplu: cuibul și rândunica soarele și ghiocelul pomul și ultima lui frunză norul și ploaia creionul și radiera ziua și noaptea stejarul și ghinda 53 Indică acțiuni neobișnuite Un elev alege un
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
vremurile acelea săpate-n amintiri”, Nicolae Labiș reconstituie portretul mamei grijulii, ocrotind bunătatea și liniștea căminului său. Aidoma unei zâne din poveste, mama este aproape de sufletul și imaginația copiilor neștiutori de suișurile și coborâșurile existenței. Pe fondul poetic al semnificațiilor, substantivele: masa, vinul, dezvăluie un sensibil univers al copilăriei fericite, apărate de imprevizibilul vieții: ,, Cred că pe masă vinul așteaptăn adormire.” Sub ochii uimiți ai copiilor, stârnindu-le imaginația, Smaranda Creangă desfășoară vechi ritualuri strămoșești: ,, Plină de minunății, mama alunga nourii
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
exact. b) Anunțarea subiectului. Li se reamintește elevilor că vor alcătui o compunere cu titlul: Lectura, vorbirea și scrierea în formarea personalității umane, pornind de la această maximă. c) Conversația pregătitoare: discuții în legătură cu sensul adjectivelor deplin, prompt, exact, dar și al substantivelor cititul, vorbirea, scrierea. După cercetarea cuvintelor maximei în relațiile lor contextuale, suntem în măsură să descoperim aspectele existenței umane supuse observației filozofului, putem arăta că pe ea s-a sprijinit gânditorul în formula cugetării sale. Este vorba despre lectură, vorbire
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
o zicătoare printr-o întâmplare auzită, trăită sau chiar, imaginată; să înțeleagă sensul zicătorii; să aleagă întâmplări potrivite pentru zicătoarea dată; să-și îmbogățească exprimarea; să cultive un stil îngrijit. 3. Desfășurarea lecției. a) Exerciții pregătitoare - la tablă se scriu substantivele: vrabie, mălai, calic, praznic. Li se cere elevilor să observe cărei categorii semantice aparțin, apoi să găsească sinonimele lor. b) Li se cere de asemenea să dea exemple de alte zicători: Lupul păru-și schimbă, dar năravul ba, Vorbești de
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
scriere detaliată a răspunsului acesteia; să ghicească subiectul încifrat în cadrul ghicitorii; să descrie cu expresii poetice subiectul respectiv. 3. Desfășurarea lecției. a) Exerciții pregătitoare - unii elevi sunt invitați să spună diverse ghicitori, iar alții să găsească răspunsul. b) Se dau substantivele: urs, vulpe, arici, iepure, melc, pisică, fluture, câine, albină, primăvară, vară, toamnă, iarnă, zăpadă. Se cere elevilor să spună ghicitori pe seama acestora. c) Alegerea subiectului. Din multitudinea de ghicitori, se alege una ca punct de plecare în realizarea compoziției și
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]