715 matches
-
dintre sinele care este îndreptat către înțelegerea adevărului și a cunoașterii adevărate, transcendente, exterioare și sinele care este îndreptat către interior, în vederea cercetării propriilor prejudecăți și presupoziții. Fish subliniază că fiecăreia dintre aceste dispuneri opozitive i se poate atașa, în subtext, o opoziție dominantă, între două tipuri de limbaj: "pe de o parte, limbajul care reflectă sau raportează cu exactitate în legătură cu faptele nedisimulate de nici un plan sau dorință personale sau partizane; iar pe de altă parte, limbajul care este infectat de
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
prin prisma scriiturii lor. Pentru a contura o schiță a scriiturii actuale, surprinsă în esența articulațiilor sale și nu discontinuă, așa cum apare ea frecvent analizată, ar trebui să accentuăm trăsăturile generale care îi conferă legitimitate: subminarea conceptelor, păstrarea contradicției, ironia, subtextul ideologic aproape mereu prezent, derivarea sensului dintr-o rețea de situații contingente, locale și poziționale, lipsa garanției unui sens central, absolut sau a unui traseu univoc de lectură etc. Autoreflexivitatea este o altă trăsătură distinctă a scriiturii, ea subevaluând referențialitatea
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Hutcheon accentuează, pe de o parte, importanța discursului ca vector de problematizare a istoriei, individului, relațiilor dintre texte, iar, pe de altă parte, faptul că răspunsurile la aceste interogații nu vor fi decât provizorii, limitate contextual și contaminate de către un subtext ideologic. Ridiculizând convențiile discursului pentru ca apoi să se folosească de ele, scriitorul postmodern practică o succesiune de atitudini și stiluri contradictorii, refuzând să ofere o viziune stabilă asupra lumii, astfel încât cititorului i se conferă un rol activ, de opțiune între
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
lui Baudrillard. Astfel, dacă o mare parte observă în Le Miroir de la production, de pildă, o expunere în forță a punctelor slabe ale teoriei marxiste, alții citesc în această condamnare a marxismului ca oglindă a procesului de producție existența unui subtext, acela al prezervării de către Baudrillard a formei fundamentale a criticii marxiste (Mike Gane). Douglas Kellner, care realizează o interpretare din perspectiva ideologiei de stânga, fie deplânge distanțarea lui Baudrillard de temele abordate în prima parte a operei sale, fie, atunci când
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
este mult mai radical decât el"412. Kellner interpretează această poziționare a lui Baudrillard în termenii unei "critici aristocratice" a economiei politice ca fiind profund influențată, pe lângă ideile lui Bataille, de cele ale lui Nietzsche, pe care îl regăsește în subtextul acestei imperiale "morale a stăpânului", în care valoarea este dată doar de exces, intensificarea energiilor vitale și putere. De asemenea, strategia provocării, care aparține schimbului simbolic, este una dintre cheile analizei teoriei baudrillardiene, care se va întregi în opera sa
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
trad. rom.]) ca o indicație de lectură ce vine din partea lui Baudrillard, care pare a-și dezvălui propria înțelegere a hiperrealității în termenii unui moment de îndoială carteziană extremă. Utilizarea expresiei "geniu malițios", rău (malin génie) este lecturată așadar în subtext ca o trimitere voluntară la Descartes și la asocierea cu filosofia sa. Anthony King consideră astfel teoria hiperrealului ca fiind "blocată" într-un cadru demodat, care nu aplică și direcțiile dezvoltate, de pildă, de cotitura lingvistică; astfel, hiperrealul s-ar
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
care lumea s-a schimbat. Așa cum Morris a sugerat, opera lui Baudrillard invită în mod seducător cititorul să răspundă da, "chiar așa stau lucrurile în realitate""484 (s. a.). Putem cataloga această lectură ca fiind deconstructivă, deoarece descoperă intenții ascunse în subtext, contrare celor manifeste și constant subliniate de Baudrillard (mai ales că filosoful francez a criticat îndelung concepția tradițională asupra teoriei și analizei văzute în relație de corespondență cu realitatea; în opinia sa, teoria nu poate fi reconciliată cu realitatea, ea
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
configurația inițială a lucrurilor și discursurilor. Acesta este, de fapt, modelul formei primitive a limbii în concepția lui Baudrillard. Baudrillard neagă conceptului de gândire radicală eventualul caracter depresiv, lipsa de responsabilitate, nihilismul și disperarea care s-ar putea citi în subtextul acestei sintagme. Mai curând, acesta vrea să aducă în prim plan un mod de a regândi relația dintre teorie și realitate. Teoria Iluminismului a luat sfârșit și, o dată cu ea, și pretenția teoriei de a fi o reflectare a realului. Statutul
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
postmodernismului de la Linda Hutcheon, discursivitatea postmodernă își întregește prezentarea prin adăugarea unor proceduri noi (citare, parodie, relexicalizare etc.). Discursul este acum considerat un vector de problematizare, în urma căruia situările nu pot fi decât provizorii, limitate contextual, dar deschise intertextului și subtextului. Ideea esențială a lucrării, care este legată de investigarea răspunsului la întrebarea: putem vorbi despre un nou tip de discurs, discursul postmodern, și de o serie de strategii discursive actuale, care impun însuși textului o parte din rapiditatea, viteza și
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
nostru de grup, ne Întreba și se Întreba, retoric firește, În fața unui colaj cu poze ale victimelor copii din lagărul de la Auschwitz: „Vă dați seama câte Premii Nobel a pierdut Israelul În acest Holocaust?” Trecând peste „hazul de necaz” din subtextul Întrebării, oare chiar este nevoie ca un popor să treacă prin Holocaust ca să atingă acest nivel de conștiință a valorii sale ca neam, ca să poată să-și respecte identitatea spirituală, personalitățile culturale, moștenirea istorică ? Întrebare, iarăși, retorică. Tot experiența mi-
Atitudine. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Ileana Andrei () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1443]
-
caracter istoric“ poate fi, de asemenea, primejdioasă, din perspectiva rândurilor de față; mai important decât a vedea cine este scriitorul Crailor... este a vedea cine este Povestitorul lor, personaj doar discret schițat în textul ca atare, dar elaborat profund în subtext ca oglindire a celor trei prieteni, Pantazi, Pașadia, Pirgu. În al doilea rând, „împrietenirea“ lecturilor despre care vorbeam mai sus mai are de depășit încă un obstacol. Este vorba de tendința de a „aplica“ o serie de concepte care descriu
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
asociază cu noțiunile de bunăstare, distracție și pe-trecerea timpului în familie ori cu prietenii. Bunăstarea înseamnă haine "drăguțe", tipice clasei de mijloc (adesea prezente în reclame) și noțiunea de "proprietate" (casă și mașină), caracteristică tot clasei de mijloc. În subtext, se induce încrederea relaxantă că oamenii își pot permite cu ușurință să ia masa la McDonald's, deoarece câștigă cu mult peste cât au de plătit acolo. Petrecerea timpului liber cu familia și prietenii se referă mai ales la mitul
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
de moralitate și, chiar, obediență. După cum am mai precizat, lipsa mărturiilor și a documentelor evocatoare ne obligă să operăm mai mult pe cale intuitivă în tentativa noastră de portretizare a familistului băcăuan. Secvențele din viața domestică a acestuia trebuie „citite” în subtext. Ni-l putem imagina prea puțin implicat în educația propriilor copii, mai mult absent, decât prezent în cotidianul casnic. Nevoia cutumiară de a asigura veniturile necesare traiului de zi cu zi au forțat „împlinirea” acestei realități. Membrii familiei au acceptat
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
altul, ei, ele Utilizarea cuvintelor și expresiilor din acest dicționar oferă cercetătorului posibilitatea de a identifica și evalua starea vagă de cunoaștere pe care o posedă vorbitorul sau scriitorul, incertitudinea lui despre unele fapte, dar și gradul de înțelegere a subtextului comunicării. De asemenea, când un comunicator nu își aduce aminte precis un fapt sau o idee de care are nevoie în vorbire sau scriere, atunci o expresie imprecisă va acoperi golul ideatic. În studiul realizat despre caracterul vag al comunicării
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
psihologic, chiar psihanalitic dau savoare și culoare monografiei profesorului de la Timișoara dedicată scriitorului ardelean și apărută în 2002 în Colecția Canon a Editurii Aula din Brașov. Caracterul incitant al textului critic rezultă însă mai cu seamă din analiza arhetipală de subtext prin care se reușește evitarea cu ușurință a locului comun. Asemenea lui Popovici, criticul timișorean aflat în căutarea unor amănunte semnificative care să lumineze enigmele textului, răspunde la sugestiile oferite de critica antropologică. Din această mare familie, Cornel Ungureanu se
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
nu țin minte. Bărbatul nu vroia să-și amintească de Lică de altădată. Memoria sa era selectivă și alegea din trecut doar elementele care-i justificau pașii următori. "Asta a fost calea, nu putea fi alta" părea să spună în subtext sămădăul: Știu numai că mă aflam la strâmtoare când am ucis pe cel dintâi om: îmi periseră niște porci din turmă și-mi era rușine să spui c-au perit și n-aveam bani să cumpăr alții în locul lor. Apoi
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Generalul, spre exemplu, personaje-cheie în acest roman, simbolizează Maleficul, deoarece „au părăsit calea cea dreaptă... și au apucat calea lui Balaam...” (Petru 2.5) Așa ne explicăm cum au devenit ei „robii stricăciunii” (Petru 2.19) și, firește, înțelegem, în subtext, cum aceste tipologii umane (de fapt, inumane) „vor (putea) pieri ca-n răzvrătirea lui Core...” (Epistola sobornicească a Sf. Ap. Iuda 11) Reținem că naratorul-reflector știe când să intervină pentru a oferi acele detalii care au rolul de esență diplomatică
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
făcut, și în afara, dar și înlăuntrul nostru, dar nu e vorba de miracole, ci de fapte totuși la îndemâna noastră. Dorin Popa: Campania TVR despre Marii români, cu multele discuții provocate, cu ridicolul și cu alaiul ei de comentarii savuroase, în subtext, poate că a încercat tocmai să ajute să aflăm, "să știm fiecare ce dorim pe lumea aceasta", cum spui tu. Însă, cel puțin la fel de importantă mi se pare a fi inițiativa numită Generația expirată, lansată de ziarul "Cotidianul". După "marii
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
refuză implicit poziția lui Gorbaciov, umanist socialist împărtășind valori universale. Bush îi amintește lui Gorbaciov că locul său e în lagărul socialist, care nu mai este denunțat în mod explicit ca fiind un imperiu al Răului, deși ideea rămâne în subtext. Arhivele National Security se situează în 1989 în continuitatea expertizelor din vara lui 1988: este categoric respinsă ideea de a ceda unei solicitări de cooperare ideologică din partea lui Gorbaciov. În ceea ce privește drepturile omului, este important să se rămână la starea de
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
păguboasa agonie. Nu era vorba doar de cumpărarea fidelității electorale a acestei mase, care depindea exclusiv, pentru a supraviețui, de subsidiile de stat și de menținerea mecanismelor protecționiste care falsificau jocul economic. Cei 20 de ani ai lui Brucan rămâneau subtextul obligat al acestui ritm lent, inegal și spasmodic al tuturor reformelor între 1990 și 1997, căci noua elită tehnică și politică a României, cea care a fost numită directocratura, dorea să participe activ și privilegiat la privatizări și să-și
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
a adapta unui nou context stereotipurile limbii de lemn care, vreme de patru decenii, fusese limba oficială a puterii politice a generat un discurs extrem de adecvat unui electorat puțin educat, pe care această tradițională monotonie îl reconfortează, asigurându-l în subtext că rupturile nu sunt atât de grave pe cât par, că traumele sunt trecătoare, și că noul de care se tem atât de tare e doar o aparență. Utilizarea acestui stil formular tipic pentru ședințe, care pare inteligibil și simplu, dar
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
păstrarea integrității reale și simbolice amenințate. E important de remarcat însă că, în vreme ce aceste amenințări erau denunțate de propaganda ceaușistă ca venind din toate zările din vest cel mai adesea, supralicitând iredentismul maghiar, dar și, episodic, dinspre Bulgaria, și, în subtext, dar tocmai de aceea cu o forță cu atât mai mare, dinspre răsărit -, acum singura direcție incriminată este Occidentul, Ungaria și prietenii ei occidentali, ceea ce dezvăluie dintru început fondul chestiunii faptul că ostilitatea FSN se îndrepta în bloc contra unui
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
care conferă legitimitate. Și nu o conferă decât celor cărora le suntstrăine minciuna, ura, corupția și violența". Aceste fraze finale trimiteau la sentimentul larg răspândit de revoltă față de regimul Iliescu, pe care textul nu-l ataca direct, dar pe care subtextul documentului îl indica, în continuarea "celor 45 de ani de comunism", drept marele responsabil pentru criza societății românești. În ciuda tonului moderat și aluziv, AC e percepută instantaneu de regim și de mediile de informare fidele acestuia ca un mare pericol
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
ratat să rămână păstrat în surdină în adâncul memoriei, și chiar transfigurat? Va fi lucrat atât de persistent iradiația subitei vitalități miraculoasă pentru cineva ce se crezuse tuberculos și muribund întețite de un neobișnuit incendiu afectiv? Avem confirmarea (sic!) prin subtextul simbolic al unui episod secundar din Aripa morții". 5 "Cum poate călători un sedentar? Citind, de bună seamă" constată și Florin Faifer, în Semnele lui Hermes. Memorialistica de călătorie (până la 1900) între real și imaginar, ediția a II-a, Editura
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
care își amintește lucruri, apoi din nou narează povestea Naratorului-Personaj3 (Little Harold), băiatul care fusese martor fără să înțeleagă nimic. Sînt prezentate aspecte ale trecutului văzute atunci, ele sînt alternate cu imagini ale trecutului interpretate cu perspicacitatea prezentului. În acest subtext este narată o focalizare dublă sau variind subtil. Aceasta, la rîndul său, se raportează la evenimentele fabulei primare, lenta, inevitabila pătrundere a trecutului în prezent. Influența sub-fabulei explicative, cu toată "duplicitatea" ei, este de o importanță decisivă. Cînd textul în
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]