1,690 matches
-
pentru altceva, zise el. Așa că o s-o iau spre casă. — N-o să faci în nici un caz așa ceva. Vii cu noi ca s-o luăm pe doamna Wilt. Ieșiră în curte și urcară într-o mașină a poliției. în timp ce mașina traversa suburbiile, depășea stațiile de benzină și fabricile și trecea pe lângă ținuturile mlăștinoase, Wilt se afundă în bancheta din spate și simți că senzația de libertate de care se bucurase la secția de poliție se evapora. Și, cu fiecare kilometru pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
patru sute de mii de dolari în bancă, aveam să dispun de mai mult decât îmi trebuia până să-mi dau ultima suflare. La început n-am știut ce să fac. Îmi petrecusem treizeci și șase de ani făcând naveta între suburbii și birourile din Manhattan ale firmei de asigurări Mid-Atlantic Accident and Life, dar acum, că nu mă mai duceam la slujbă, ziua avea prea multe ore. La vreo săptămână după ce m-am mutat în apartament, Rachel, fiica mea măritată, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
să-l lăsăm în curte. De-acum sosiseră toți invitații, care urmăreau cu gura căscată straniul spectacol al celor doi bărbați cu cămăși albe și cravate, care cărau un closet muzical dintr-o cameră în alta a unei case din suburbii, de Ziua Recunoștinței. Pretutindeni mirosea a curcan. Edith servea băuturile. În fundal se auzea un cântec interpretat de Frank Sinatra (My Way, dacă-mi amintesc bine) și, Rachel evident îngrijorată, draga de ea, privea cu o expresie îngrozită pe chip
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
nu mă interesează câtuși de puțin să mă mut în Vermont. Abia de curând mi-am început o viață nouă, pe cont propriu și sunt perfect mulțumit de decizia de a mă stabili în Brooklyn. După atâția ani petrecuți în suburbii, descopăr că orașul îmi place și că deja m-am atașat de cartierul meu, cu amestecul său mișcător de alb, cafeniu și negru, cu corul său stratificat de accente străine, cu copiii și copacii lui, cu familiile de muncitori săraci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
a repetat el, aparent sincer mirat, O cunoști? — Sigur că o cunosc. Stă cu fratele Aurorei și cu proaspăta lui soție. O văd aproape zilnic. Credeam că ai rupt legăturile cu familia. Aurora mi-a spus că locuiești undeva în suburbii și că nu te-a mai văzut nimeni de ani de zile. Asta s-a schimbat acum șase luni. Am restabilit contactul. Am restabilit contactul cu toată lumea. Minor mi-a zâmbit scurt, nerăbdător. Ce face aia mică? — Ce-ți pasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
tineri. Nu voiau să rămână pe dinafară. Unora le e groază să fie altfel. Așa că merg înainte cu turma, căsătorindu-se când o fac și ceilalți de vârsta lor. Chinuindu-se să plătească ipoteci mari doar ca să trăiască în aceleași suburbii ca toți ceilalți. Falimentându-se ca să-și trimită copiii la aceleași școli cu ceilalți copii. Făcându-și griji că au fost excluși de la cinele organizate de oamenii „ajunși“. Mie, pe de altă parte, mi-e groază să mă integrez pur și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
la umăr pe Poarta Păcii Cerești, ea știu că e pierdută. Gândurile lui Shang-guan se întrerup. În fața unei oglinzi înalte, ea zâmbește obosită. Reședința ei a fost tăcută în dimineața asta. E o singură vilă, plasată pe pajiști bogate. O suburbie a Beijingului. Cu două nopți în urmă, Shang-guan a descoperit că paznicii ei au fost schimbați. A venit un pluton de oameni noi. Ziua de mâine și-a început deja cursul, murmură ea. Ziua de mâine va pune capăt tuturor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
mea, iar eu Îmi patrulam teritoriul. Clădirile mărețe și frumoase de pe cheiul Tamisei Îmi păreau palate scăldate În lumina albă a reflectoarelor. Creierul funcționa În continuare, Într-o veselie. Doamne, ce poetică devin când sunt drogată. Când am ajuns În suburbiile Camden-ului, Rachel căscă și zise: — Mersi că m-ai târât afară, În seara asta. Chiar m-am simțit bine. A fost distractiv, nu-i așa? am Întrebat, Întorcându-mi capul o clipă, ca să-i zâmbesc cu gura până la urechi. Muzica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
cartierului decât înseși clădirile vechi. Întreaga atmosferă te ducea cu gândul la faptul că majoritatea celor care au locuit aici s-au săturat de mașini, de aerul poluat, de zgomot și de chiriile mari și s-au mutat undeva în suburbii, lăsând în urma lor apartamente ieftine, camere pe care întreprinderile le închiriază angajaților, magazine ce nu se lasă mutate și câțiva indivizi ce se cramponează de proprietățile lor, de familiile lor. Totul părea încețoșat și murdar de parcă ar fi fost învăluit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
să-l văd suferind. M-aș duce să-l strâng în brațe, dar ceva anume, nu știu ce, mă ține pe loc. Mă ridic și mă strecor afară din cameră. La modul suprarealist, se aude în hol muzica lui Eminem, muzica dezmoșteniților suburbiei americane, acompaniată strident și prostesc de răcnetele băiețașilor de bani gata, care se plâng în gura mare că și-au strivit părțile moi de balustradă. Vreau să mă duc în camera mea să-l sun pe Jake și mi-e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
mână. Parcă mi-a dat cu spray paralizant, zice el, deschizând cu mare greutate ochii, care sunt foarte roșii și umflați. —Vai, Finn... O să-mi revin, zice el. Doamne, asta e ultima oară când mai calc prin nenorocitele astea de suburbii. Se lasă greu pe umărul meu, iar eu îmi petrec brațul pe după mijlocul lui, ca să-l susțin mai bine. —Daisy a avut dreptate. Data viitoare mergem în excursie la Calais să ne îmbătăm, OK? Capitolul XXVI Charlotte a avut prezența
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
reclame pe stâlpi anume, ori pe calcane de case singuratice. Perechile de șine se multiplicau, se apropiau, se întretăiau. Roțile pocneau tot mai des peste încrucișări, treceau de pe o linie pe alta, cu o siguranță mașinală. Pe urmă se iviră suburbiile murdare, case dărăpănate, ulițe desfundate, contrastând violent cu sclipirile ce vesteau mai încolo palatele. După ce umplu cu bagajele-i prețioase locurile libere de pe canapele, după ce scoase și pe coridor vreo două coșuri ce nu mai încăpuseră înăuntru, arendașul se ghemui
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
distructiv spre ceilalți pentru a reveni la sine mai avansat în crisparea glacială a respingerii binelui. Paradoxal, el urcă pe o scară ce coboară, se perfecționează în tehnica neantizării altor personalități degradându-și spiritul și obligându-l la descendența către suburbiile ontice. Reflectându-se în oglinda conștiinței, privirea lui ratează surprinderea neomenescului ce irumpe din lăuntric și întunecă suveran chipul părăsit de seninătate. Această nesesizare a erorii în care structura interioară proprie este ancorată susține perseverarea și progresul negativității individuale. Conceptual
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
negru, drept și scurt, asemănător cu cel al lui Alan, și aducea puțin cu George. Nu moștenise nimic din înfățișarea de viking prădalnic a tatălui său. Avea ochi căprui, intenși, și zâmbea arareori. Urma o școală particulară, Leafy Ridge, din suburbia cu același nume, și nu Școala Generală, unde preda Jeremy Blackett. Tatăl lui era cam stingherit de acest fapt, dar dorea ca Adam să învețe cel puțin două limbi străine, or la Școala Generală nu puteai învăța bine nici măcar una
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
Robin Osmore, care își scoase pălăria, salutându-le, neobservat, de pe celălalt trotuar, se întoarse și privi în urma lor. Stella McCaffrey, născută Henriques, zăcea pe canapeaua din salonul casei lui Brian și a lui Gabriel. Brian și Gabriel locuiau într-o suburbie sobră, cu case nu foarte noi, numită Leafy Ridge. Casa lor avusese un nume, „Como“, pe vremea când aparținuse vechiului proprietar, și cu toate că numele nu mai era folosit (întrucât Brian disprețuia asemenea pretenții și adresa casei era doar Nr. 27
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
recente nu o înregistraseră.) Diane răspunse prin interfon: — Cine e? Sub impulsul momentului, Tom răspunse: „George“! Diane știa prea bine că nu e George, care intra întotdeauna cu cheia lui, dar apăsă pe butonul care deschidea ușa. Westwold e o suburbie liniștită, socotită „anostă“ (până și cârciuma La Trei Șoareci Orbi e goală după ora nouă seara), așa încât Tom întâlnise foarte puțini trecători pe drum. Când se strecură pe ușa strâmtă de lângă prăvălia de pânzeturi irlandeze, furișă o privire grăbită în susul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
14) contrazicând această părere. 17.3. Samaritenii În iudaismul mijlociu coexistau și alte grupuri, între care primul era constituit de samariteni (Crown 1989); aceștia au supraviețuit până astăzi în două comunități de câteva mii de membri, una la Holon, o suburbie sud-estică din Tel Aviv, și alta la Sichem, Nablus de astăzi, pe benzile nordice ale Muntelui Garizim, pentru ei muntele sfânt. Samaritenii acceptă doar Pentateuhul și refuză celelalte cărți ale Bibliei; în compensație, au propriile tradiții. Așteaptă și ei un
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
SPINENI, Sat și școală-File de monografie-Aurelia Burlacu Editura PIM, Iași -2011 Anotimpul visului Olina Petrov Volum de poezie, Editura PIM, Iași-2011 Prețul răzbunării - Ioan Mircea Moldovan Roman, Editura PIM, Iași , 2011 Poveste de Crăciun-Violeta Sabina Lazar Editura PIM, Iași, 2011 Suburbii municipale-Emilian Marcu Roman, Editura PIM, Iași, 2011 În clipa de umbrăHaiku și micropoeme L’instant de l’ombre Haïku et micropoèmes Iulia Ralia Raclaru - ediție bilingvă, Editura PIM, Iași, 2012 Vrăjitorul cuvintelorLelia Mossora Volum de poezie, Editura PIM Iași 2012
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
neferi cire, cu teroris mul sindical și manifestațiile à la Mai 68-ul francez), ororile hooligan-ismului din spațiul britanic (văr bun cu glugismul negru tip racaille din banlieu-rile franceze), apetitul troțkist al „indignaților“ care vor să ocupe Wall Street, agită suburbiile Romei, răvășesc Spania, presează referedumul englez împotriva UE ș.a.m.d. Se visează o Europă socialistă, antiamericană și (deci) filorusă, pradă unor vechi și (demonstrat) falimentare utopii bolșevizante. Egalitarismul ucigaș de valori, relativismul alienant, anticreș tinismul pustiitor de suflete, laxismul
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
la rând norocul meu. Iar acesta avea să se numească Feodor Andreev, om de 30 de ani ca și soția. Bărbatul vorbea destul de bine românește, soția nici un cuvânt. Am plecat mai spre seară și când am ajuns la Damianovca, o suburbie a Chiliei, a început să amurgească. Se mergea greu, căruța mare, noroiul până aproape de butucul roții, noroc că erau caii voinici și bine hrăniți. Pe drum am vorbit tot timpul. Feodor conducând caii și schimbul de vorbe cu nevastă-sa
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
Vernescu îmi spunea "finule" încă de când eram necăsătorit, fapt ce acum, ca tată îmi crea un fel de obligație, mai ales că-mi era și naș de cununie. Pe de altă parte, când făcusem cununia în Ismail, mai precis în suburbia Copan-Bolca, la mica petrecere cu lăutari pe patefon luase parte și bunul meu prieten, locotenentul Bratu Petre căruia îi promisesem că o să-l am în vedere ca naș. Acum nașii Vernescu susțineau că primul născut trebuie să fie botezat de
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
Timișoara, 1996; La porțile singurătății, Iași, 1997; Flori pentru Augusta, Timișoara,1999; Scoica sonoră, Iași, 2000; Umbra și îngerul, Timișoara, 2000; Fețele insomniei, Timișoara, 2001; Muzeu de sate, Iași, 2001; Atlet moldav, Timișoara, 2003 și altele iar în 2011 romanul Suburbii municipale de care ne vom ocupa în prezentele notații de lector, o carte de 656 pagini, format academic. Lucrare prefațată de Constantin Dram cu titlul Condiția de poetromancier și postfațată de Theodor Codreanu în Deliciile Anticarului și lepra zidurilor. Într-
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93063]
-
publicat în Cafeneaua literară, autorul respinge ideea că în poezie sau în proza sa ar practica un stil postmodernist și declară că a fost și rămâne un romantic. Am precizat această opinie ca o introducere la notițiile ce urmează despre „Suburbii municipale”, carte ce se lecturează cu dificultate datorită epicului abordat de autor dar și cu sentimente de admirație pentru uriașa cantitate de idei și metafore, de enigme, taine, mistere, în parte decopertate după parcurgerea multor pagini, dar și grație repetării
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93063]
-
izvorul, și care ne duc cu gândul la o lumea fabuloasă a Evului Mediu, fie religioasă, fie miraculoasă, fie astrologică, stampe ce completează fericit atmosfera de mister a scriiturii. Intrând în conținutul romanului, te suprasolicită întrebarea: unde sunt amplasate aceste suburbii municipale, la marginea orașului, pe pământ sau subteran și vei descoperi enigma abia la pagina 376 unde se precizează: „În suburbii este o lume fără ecou, o încurajă Zoroastro pe Prima Doamnă, nu-i ca acolo unde zvonurile circulă mai
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93063]
-
ce completează fericit atmosfera de mister a scriiturii. Intrând în conținutul romanului, te suprasolicită întrebarea: unde sunt amplasate aceste suburbii municipale, la marginea orașului, pe pământ sau subteran și vei descoperi enigma abia la pagina 376 unde se precizează: „În suburbii este o lume fără ecou, o încurajă Zoroastro pe Prima Doamnă, nu-i ca acolo unde zvonurile circulă mai repede decât deschizi gura. O lume fără ecou și fără contur, dar nu mai avu cine să-l asculte.” Sau la
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93063]